2,726 matches
-
de mesteacăn, lăstar ce nu moare, din clopot ecou, scrie versul în zare lumina din lună căzând la picioare. Secunde se duc prin urlet de lup, Magnolii presară covor de petale, Iar foi dintr-o carte ce iute se rup Călcâiul demult nu mai poartă sandale, Covoare de stele și flori presărate Ascund spini și cuie, iar blânda făptură În cursa de iederi cu lacrimi udate Dorința din cale-i agață și fură... Și rupe...și fură speranța din lume Ajuns
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
pe zi. Ea este forma lui de a comunica cu Alah, pentru a-și exprima recunoștința și adorația. Rugăciunile constau din versuri recitate din Coran. Face parte din acest ritual obligația de a se spăla pe mâinile, cap, picioare și călcâie și de a se orienta cu fața spre Mecca. Pomana este al treilea stâlp din fundament. Ea poartă numele de „Zokat”. Presupune renunțarea la o parte din venituri în favoarea unor scopuri caritabile și are menirea de a contribui la câștigarea
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015. „Trăim în miezul unui ev aprins” a fost un refren obsedant, care ne-a bombardat timpanele în urmă cu un sfert de veac. Motto-ul acesta revine ciclic în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
să se pronunțe împotriva ... Citește mai mult „Trăim în miezul unui ev aprins” a fost un refren obsedant, care ne-a bombardat timpanele în urmă cu un sfert de veac. Motto-ul acesta revine ciclic în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare.Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când buzele tale își etalează grația. Într-o apoteoza a poeților care scapă mileniul ce vine Nisipul se strecoară sub călcâiele mării Se gâdilă și cade în refluxul din sine Când ștergi cu rochia culorile mării. Mirarea încremenește pe fruntea nucului bătrân Spovedania mea nu se mai încrede în secunda revenirii Eu nu mai am timp să aman Veacul ce vine
APOTEOZA POETULUI, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371909_a_373238]
-
de aproximativ 20 de ani și este alcătuit din femei, bărbați, tineret, copii. Membrii ansamblului poartă costume tradiționale specifice lipovenilor din această localitate. Costumul femeiesc este alcătuit din cămașă (rubașcă) albă cu mânecă lungă, sarafan de culoare albastră, lung, până la călcâi, cordon (pois), pe cap au chicică (un fel de scufiță de culoare albă, cu paiete, care se așază ca un coc peste păr) pe care o primesc la cununie și pe care sunt obligate să o poarte duminica la biserică
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Acasă > Poezie > Oglindire > CĂLCÂIUL LUI AHILE Autor: Nicoleta Simian Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului E simplu să fii neînfricat, Far-un călcai al lui Ahile, Insă curajul adevărat, Se vede-n greul unei zile. E simplu să
CALCAIUL LUI AHILE de NICOLETA SIMIAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372434_a_373763]
-
îți plânge, Să fii cel care ești, Cănd tot în jur se frânge. Căci multe nu-s ce par, Si-ades privim la suprafață, Iar adevărul mult prea rar, Răzbate clar prin ceață. Nicoleta Simian 09.08.2015 Referință Bibliografica: Călcâiul lui Ahile / Nicoleta Simian : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2240, Anul VII, 17 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicoleta Simian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CALCAIUL LUI AHILE de NICOLETA SIMIAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372434_a_373763]
-
de suflet, către Preacurata Fecioară, cea anunțată de Dumnezeu încă de la căderea în păcat a protopărinților: „Dușmănie voi pune între tine (șarpele) și femeie, între sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul” (Facere 3.15). Și la plinirea vremii, promisiunea lui Dumnezeu se împlinește prin ea, prima care L-a primit pe Duhul Sfânt (Luca 1.35) și prin Nașterea lui Hristos, se naște cu trup Mântuitorul întregii lumi. Nașterea sa a
NAŞTEREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372889_a_374218]
-
din harapnic prin cer, după stafii. Dacă văzu pe Mărțișor, se și luă după el, aruncând cu flăcări. Mărțișor înțelese că n-are cu ce să se lupte și, cât era de curajos, o rupse la fugă de-i sfârâiau călcâiele. Simți în spate dogoarea flăcărilor, însă cămașa fermecată îi apără trupul de arsuri. - Uuu! urlă căpcăunul. Pui, puișori, mânca-v-aș, că ce foame am! Cuptoarele astea de guri de mult n-au mai fript puișori ca voi! Ori de
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
dați 7 000 de euro, 5000 de la casă și 2000 de când vă slugăresc pe gratis -De ce i-ai spus mă, cât ai luat pe casă? Ce am vorbit noi? Nu ești bun de nimic. Măriuca s-a rotit pe călcâie ,cu gândul să părăsească bucătăria, atunci a dat cu ochii de Andrei: -Dumneavoastră tot aici sunteți? V-aș ruga, să părăsiți bucătăria, aici discutăm lucruri de familie. Tonul femeii încerca să fie calm, iar zâmbetul afișat era mai mult un
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
un afurisit de robinet sau o instalație de muls. Petrică, administratorul, nu avea altă treabă decât să verifice ca totul să meargă uns. Nu cedă impulsului de a o trimite la administrație pe Raluca Radu - anul trei. Se întoarse pe călcâie și porni spre vestiare. Studentă veni în urma lui. Mirosul pătrunzător de clor care îl lovi la intrarea în vestiar, îi înfundă instant sinusurile. Toaletele arătau jalnic. Pe pereții vopsiți în verde, se întindeau pete maronii de la nivelul bazinelor vechi cu
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
ies într-o poieniță în Valea cu Viile. Mă opresc și ascult dacă pe drumul forestier se aude vreo mașină. Nici un sunet. La câțiva pași, sub o leasă de măceși, mișcă ceva. Un fior îmi trece prin corpul inert din călcâie până în creș- tetul capului. Părea a fi o trupină putredă, dar ce; trupina poate mișca? Mă apropiam cu sfială, călcând ca un motan care vrea să prindă o vrabie. Soarele se ridicase peste pădure, iar o boare de vânt adia
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
te-ntrupai din os pereche - erai pleoapa ochiului Ce extatic se zbătea să te zărească plămădită de Cer, Tresărind la mireasma țărânii tale, cu gust și fior de ger. Eva - ești mama celor vii. Capcană de delir și de durere, Călcâiul ți-e zdrobit de la facerea lumii - o întemeiere A adevărului că intuiția ta e doar o vorbă - pe întuneric Orice înger are nume de fruct oprit și destin luciferic. Eva, frumoasa mea străbună, un Fiu ți-a fost făgăduit - Prin
EVA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344867_a_346196]
-
a refuzat. Când s-a decis, totuși ... a fost prea târziu. După aceea, mereu au stat chiriași acolo. Ultima casă a fost locuită de tanti Mimi, infirmieră la Spitalul de nebuni, din sat. Avea tanti Mimi un păr lung, până la călcâie; negru, până a murit. Bondoacă, cu sâni mari și ochi de veveriță, fusese iubită cu pasiune de un ofițer rus. Și-a lăsat ăla și familie și țară...pentru muierea asta, care se îmbrăca în părul ei...ca într-o
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
o vezi izbăvită Decât prin poruncă Descântată Rostiră incantatoriu Ca la granița cu purgatoriul Alungată cu o mantră De golire, de curățire A locului îndurerat Vremelnic ocupat de ceva ce se mlădie prin oase prin structurile nervoase din cap spre călcâi mai întâi apoi spre brațe îți dă ocol te încrucișează și te face cruce de ace. Doar Prin credință și cunoaștere Pe calea înfrânării șirăbdării Cu evlavie și smerenie Ajungi la treapta Iertătoare și generoasă A iubirii Oțel și totodată
CALEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345838_a_347167]
-
s-or alinta făcându-și cuib și dacă vor sări afară ca niște puișori flămânzi în gura mea și mai flămândă vor nimeri cuminți și blânzi cu dinții prefăcuți în floare voi presăra în carnea ta din creștet până la călcâie ușoare urme de petale și când va clocoti păcatul ce stă pe coapse să inunde ca un tâlhar spre pocăință te-oi duce-n brațe în altar din două trupuri o ființă ne-om zvârcoli încet și rar http://www
SĂ NU TE MIRI ÎN NOAPTEA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345966_a_347295]
-
Ophir, căutam o zână căreia trebuia să-i cânt cântul meu care mă mistuia. -Și-ai găsit-o? -Am văzut o copilă ca întruparea unui crin printre bolțile arcate ale unui labirint de zăpadă, părul ei de aur, despletit, cădea până-n călcâie, haina albă îi acoperea corpul ei de trestie, gura părea roză, ochii luminau precum stelele... -Și, mă rog, cine era acea copilă? - îi zâmbi Veronica, crezând că e vorba despre ea.. -Semăna cu chipul tău, Veronico! O, zână, nu de
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
luminii sufletești: ” E timpul vânătorii... de după tulpini Zece arme ochesc o singură idee. De frică glumele se îneacă în suspini Împușcăturile se adună în trupul de femeie. E criza de valută intersufletească Loviți în nerv; ca în pielea tobei seci. Călcâiul își retrage mersul, să lovească Pădurile bârfei cu ochii stinși și seci” (La vânătoare). Prezente sunt și fiziologiile morale ale trădătorului de țară (întâmpinat cu verdictul: Colinele cu pumni de piatră, / trădarea nu-ți iartă. / Clopot la îngropăciuni, / Tu n-
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
prieteni ură. E timpul vânătorii, de după tulpini Zece arme ochesc o singură idee. De frică glumele se îneacă în suspini, Împușcăturile se-adună în trupul de femeie. E criză de valută intersufletească ... Loviți în nervi ca-n pielea tobei seci. Călcâiul își retrage mersul, să lovească Pădurile bârfei cu ochii stinși și reci. CÂNTEC Femeia care plânge de parcă ar cânta, Femeia care cântă de parcă-ar săruta, Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă, Femeia care râde cu inima ei sfântă, - N-
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
leu în cușcă. Trebuia să pună capăt pentru totdeauna acestei stări. Dacă se va întâmpla ca și cu cel din Brașov, pretendentul la inima sa, care aflând adevărul ce nu și l-a ascuns niciodată, a fugit de-i sfârâiau călcâiele? Emilian va proceda la fel? Așa cum era ieșită de sub dușul rece, încă având stropi de apă pe corpul înroșit de razele soarelui, cu un bikini pe ea și nimic mai mult, luă capoțelul peste pielea udă și părăsi camera val
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
un căscat. sub piatră las corbul să caute sandalele de vânt. găsește ciobul din piatră de lună și începe să danseze ca un clown amețit de luminile rampei. ai dreptate. de câte ori las ochilor lumii liberă trecere prin vers, mă doare călcâiul stâng până la strigăt. celălalt mă umple de tristețe. prefer tăcerea. tăcerea asta a noastră printre file, cuvinte, lumini... * am construit în neștire ziduri. alerg precum ariciul prin ceață. întrevăd soarele dar imediat cum îl prind în ace, fuge. deschid cutia
CĂLĂTORIA MELCULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348778_a_350107]
-
zis simplu: Alba. N-a deranjat-o, simțea că este iubită iar pentru ea a fost de-ajuns. Jamal a plecat în urmă cu doi ani, s-a întors în Pakistan. Saladin îi simțea lipsa, îl vedeam cum îl mănâncă călcâiele să se ducă și el. La un moment dat a făcut-o, a plecat și el. A plecat acum o săptămână și deja parcă a trecut un an. Vorbim la telefon aproape zilnic, dar totuși ne este greu. Alba plânge
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
un râs zgomotos de se țineau de pântece. Până și sclavii râdeau. După ce s-au potolit, unul dintre ei, mai tânăr și mai sprinten, a coborât de pe elefant, apoi și-a dat drumul pe spate în râpă, proptindu-se în călcâie. M-a legat de mâini și le-a cerut pe sclavilor să mă salte din râpă. Imediat după, l-au săltat și pe el. Bătrânul cu turban le-a făcut cu mâna în semn de ocol și le-a ordonat
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
de pudoare, obrazul pământului îmi spune că nimicul rămâne nimic și rămâne așa cum este... zidurile nu păstrează plânsul tău cântecul se întoarce ca un ecou însutit la tine; ne este foame de imaginile noastre din cuvinte, când ziua își înțepase călcâiul în ascuțitul dialog dintre noi și alerga curgându-ne sâge din ochi; sub nuc cădeau cântece de guguștuc peste trupurile înlănțuite și deodată eurile noastre s-au ridicat spre cer trăgând după ele o mie de poeme... Al.Florin ȚENE
O MIE DE POEME, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348911_a_350240]