1,224 matches
-
asta de rahat. Cocaina aia Împuțită mă arde pe sinuși, pe bronhii. Tușesc și tremur, iar mirosul parfumului ei e insuportabil. Probabil că stă prost cu lovelele dacă se zgârcește așa. O slujbă patetică sub acoperire. Pute ca Într-o cămăruță a unei curve din cartierul roșu Într-o sâmbătă seară la apogeul sezonului turistic În Amsterdam, mașina asta de rahat. Ăsta nu-i Hogmanay... ăsta-i Halloween n pula mea... Să plec tocmai cu ea dintre toți. În patrulă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pastorul Swensen făcuse muncă de recunoaștere. În ziua de joi, spre seară, intrase în clădirea guvernamentală și, ajutat de hainele bisericești și de mina sa nedumerită, nu avusese nicio problemă în a cutreiera nestingherit pe holuri. Găsise într-un final cămăruța personalului de serviciu și rămăsese acolo pâna la miezul nopții, când pătrunsese în anticamera biroului lui Grady și aflase că acesta, împreună cu familia, urma să meargă la concertul de la Școala Cartierului, unde fiica sa era una din protagoniști. Acum, simțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
A, dar doamnă Welles, era prea târziu să mai fiu ajutat. Eram mort precum un cerb pe marginea drumului. Mergea acum prin coridoarele întortocheate ale subsolului comun al tuturor clădirilor guvernamentale din acea zonă, ajungând într-un final la o cămăruță de aprovizionare unde ascunsese un rând de haine cu câteva zile în urmă. Înăuntrul camerei, se schimbă iute de haine, și le ascunse pe cele vechi în spatele unor cutii. La fel procedă și cu pantofii și cu pansamentele. Își aranjă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Privi spre Mel Cooper, ca și cum acesta ar fi putut să facă livrarea probelor de la Centrul de Detenție la comandă. Aflară curând că erau două locuri de investigat: unul era coridorul unde fusese împușcătura falsă și celălalt în subsolul tribunalului, în cămăruța unui îngrijitor. Una din echipele de căutare găsise acolo pansamente, haine și alte câteva lucruri ascunse într-o pungă. Se auzi soneria și Thom merse să răspundă. După un moment, Roland Bell pătrunse în încăpere. Era transpirat tot, iar părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
despre viața stupului. Am adormit. Deodată ușa unui stup uriaș s-a deschis și o albină m-a poftit politicos înăuntru. Am intrat. Albinele erau îmbrăcate în țesături cu fire de soare. Unele legănau copiii, altele îi hrăneau, unele zideau cămăruțe de ceară, altele aduceau polen. Cele mai multe cărau miere în găleți. Din când în când, albinele-paznici anunțau câte ceva. Veștile ajungeau până în mijlocul stupului unde era matca. Albina-paznic m-a condus până la matcă. Ea urmărea toată munca din stup. Aceasta
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mamă, Îți scriu cu adâncă dragoste și recunoștință pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine. Încă de când eram mic la casa dumitale m-ai îngrijit, m-ai alintat când eram bolnav și ai dat tot ceea ce aveai mai bun în cămăruțele inimii tale pentru ca eu să cresc un băiat mare, care astăzi îți este recunoscător pentru toate acestea. Tu ai fost pentru mine călăuza vieții, ființa care a fost alături de mine și care m-a îngrijit mereu la nevoie. Aceste lucruri
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Îmi face impresia, când mă uit înapoi, c-am purtat în mine viața unui străin... Totdeauna mi-am închipuit sufletul omului ca o visterie cu odăi multe, unele pline de comori, altele deșarte. Mulți oameni, cei mai mulți, trăiesc toată viața în cămăruțele cele goale și veșnic deschise, căci celelalte sunt zăvorâte cu lacăte grele, și cheile lor zac tăinuite în focul chinurilor. Pe mine golul m-a înfricoșat ca și întunericul. De aceea m-am străduit să găsesc cheile comorilor mele. Dar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
uitînd-o pe urmă în brațele alteia. Pe unde îl ducea soarta, iubirile trecătoare îl întîmpinau și i se ofereau. Și el le culegea fără alegere, aproape grăbit, ca și când ar fi vrut să se răzbune pentru timpul pierdut. Totuși, într-o cămăruță deosebită a inimii, păstra dragostea Martei, întreagă, curată, ferind-o cu îngrijire de orice atingere, mulcomindu-i mustrările cu făgăduinți solemne de viitor. Ochii țărăncuței unguroaice însă pătrundeau tocmai în cămăruța cea ascunsă, fără ca el să se poată împotrivi, simțindu-se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vrut să se răzbune pentru timpul pierdut. Totuși, într-o cămăruță deosebită a inimii, păstra dragostea Martei, întreagă, curată, ferind-o cu îngrijire de orice atingere, mulcomindu-i mustrările cu făgăduinți solemne de viitor. Ochii țărăncuței unguroaice însă pătrundeau tocmai în cămăruța cea ascunsă, fără ca el să se poată împotrivi, simțindu-se iarăși timid și zăpăcit, întîia oară în război. Când își dădu seama de aceasta, se înfurie și se hotărî să nu se mai uite la ea. " Trebuie să fie o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
împușcare. Ucigaș: ghilotina. În ambele cazuri, adio, lume! Nu voia decât să plece cât mai repede. Asta-i tot. Și să trimită la dracu lumea, cu ocazia asta. Bravo. Mierck chemă un jandarm care-l conduse pe tipograf într-o cămăruță strâmtă, o debara pentru mături de la etaj. Îl închiseră acolo, iar jandarmul se așeză de pază în fața ușii. Judecătorul și colonelul își acordară o pauză și-i dădură primarului de înțeles că îl vor chema când vor avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
la noi) la Divapan se obțin bijuterii în lemn din care am câteva mostre. Cei interesați să mă caute. Mai ales în toată Turcia e câmp liber pentru afaceri. Hotelurile sunt puse la punct și au aer condiționat în fiecare cămăruță de pe țărmul Mediteranei. Serele și chimicalele asigură hrana populației: După cum știm consumăm destule fructe și legume turcești; micii producători stau cu roșii, portocale, lămâi, banane... Am văzut și cerșetori chiar în Konya, și mici întreprinzători, și prăpădiți printre culturi, și
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
asta, tinere! - spuse cu obidă Cosette. Crezi că stau aici de bună voie? Aș! Nu ți-aș dori să fii în locul meu! Neavând ce spune, Broanteș sorbi firesc din ceșcuță. Atât mi-a mai rămas - oftă țigăncușa privind în jur. Cămăruța asta, bulendrele și ce mai vezi pe-aici. Și câte n-am avut! Știi, de pildă, de la cine am ligheanul ăsta? Broanteș dădu din cap că nu. — De la Sobieski - spuse cu nostalgie Cosette. Ce om! Fala creștinătății! Da’ știi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Metodiu în capul oaselor. — Preacuvioase - șopti Iovănuț cu ochii umflați de nesomn - rogu-te, întoarce-te pe cealaltă parte, că faci tare urât! — Cum am făcut? - glăsui Metodiu. — Iac-așa - răspunse Iovănuț. Pu-pu-pup! Pu-pu-pup! Episodul 162 VISUL SURORILOR ACETOASA în cămăruța lor de la catul întâi, strâmtă, întunecoasă, cu o fereastră care nu dădea spre nimic, surorile Acetosa se dezbrăcară pe tăcute, își luară cămășile de noapte catolice și se vârâră zgribulite în patul lor mirosind a crepuscul. Prima care visă fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trezeau în ea vagi nerăbdări și fierbințeli în valuri. De vreo săptămână, dacă închidea ochii, zărea de fiecare dată în dosul pleoapelor fie cicatricea lungă, dreaptă rămasă în urma unei înfruntări cu sârbii (1613î pe pieptul lui Hadjin-Pașa, cel care în cămăruța ei din Stambul îi aducea baclavale și halva, fie mustața lăsată subțire, după moda europeană, a beizadelei Gheorghiță, care pândea de după moscheea de vizavi când ieșea pașa și intra el, mâncând apoi, cu râs mare zaharicaiele prostului de turc. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în mână... M-am strecurat și eu de partea cealaltă a biroului, după Sebastian, inventând scuze pentru absența lui Bill în timp ce îl căutam. Dar Bill nici nu bea whisky, nici nu era în camera din spate. Sebastian îl găsise în cămăruța din spatele biroului, o cameră mică și goală unde bâzâiau zeci de monitoare ale camerelor video. Era căzut pe podea, își strângea pieptul și încerca disperat să respire. Se înroșise puternic la față, iar ochii îi erau orbiți de durere. —Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
alungat gândul. — Nu mai pot continua să fac asta... chiar dacă le spune... nu mai pot face asta. — Ce, Bill? Ce nu mai poți să faci? Sebastian tocmai punea receptorul jos, și în spatele meu se auziră deodată voci îngrămădindu-se în cămăruță. Cineva m-a bătut pe umăr. — Ce e? Are nevoie de CPR? Probabil, am spus peste umăr. Așteaptă puțin... —Sammy, spunea Bill stăruitor, pe un ton ceva mai ridicat. Sammy, vreau să îți spun... să îți spun despre... Dar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
paramedicii au reușit să îl așeze pe Bill pe un cadru și să îl scoată afară, unul dintre ei repetând automat și cursiv: — Faceți loc, scuze, vă rog să vă mișcați, dați-vă la o parte... Am rămas în dreptul ușii cămăruței, acum goală, de parcă un vânt i-ar fi purtat pe toți înapoi în hol să caște gura la chinurile bietului Bill, și m-am trezit deodată că îmi strânsesem brațele în jurul corpului. Îl cunoșteai bine? întrebă Sebastian Shaw. Uitasem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de doliu, cu care nu era deloc obișnuită: ba le lăsa să atîrne, ba le răsucea apoi În sus și le făcea ușor vînt În spate. Pe cer se adunaseră iar nori alburii, dar vîntul Încetă. Mă conduse Într-o cămăruță Îngustă, după toate aparențele o săliță de așteptare pentru cei ce urmau sa ia parte la slujbă. Într-o sobă veche ardea gaz cu o flacără albăstruie și am simțit imediat cum mi se relaxează mușchii feței. LÎngă intrare stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
trec bariera nestînjenit. Oricum, informațiile pe care urma să le culeg puteau ocupa cîteva rînduri bune de raport, așa că nu trebuia să mă simt jenat... Doar e În legea firii ca după fiecare noapte să urmeze și o dimineață. În cămăruța mea, unde dormeam și-mi petreceam viața solitară, mai puțin obișnuită, seara se lăsa la fel de greu precum venea și dimineața. Am potrivit limbile ceasului deșteptător cu puțin Înainte de ora 5, l-am Întors și l-am pus mai departe, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
dar el continua să curgă. Noroc că-mi scrisesem În raport ce aveam de făcut pentru acea zi și nu-mi mai rămînea decît să mă comport ca și cînd le-ași fi dus deja pe toate la bun sfîrșit. Cămăruța de șase rogojini aproape nemobilată, Îmi dădea senzația că este stînjenitor de mare. Poate din cauza frigului... Am deschis aragazul și mi-am plasat ambele mîini deasupra ibricului ca pentru a absorbi toată căldura. Trebuia să plec de Îndată ce aveam să beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
proastă și se limitează doar la vreo 30 de cuvinte, câteva lozinci naziste, cu care de altfel am amuzat acele două nemțoaice tinere - una chiar avea o bunică ce plecase din Transilvania noastră. Dar astea se întâmplau când locuiam în cămăruța simpatică la etajul al doilea al unui cămin studențesc din Geneva), de care eu cred că în mod intenționat m-ai privat atunci când ai ales acest format simpatic, nu zic nu, dar restrângător al cărților poștale. Mă aflu în hotelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
că poșta internațională pentru trei sectoare ale „orașului european“ numit București fusese transferată (temporar? definitiv?) într-o încăpere din spate, în ceea ce noi, copiii comuniști denumeam „curtea blocului“. Am rămas în așteptare timp de o oră și jumătate într-o cămăruță de 1,8 pe 4 metri, bănuiesc o fostă ghenă de gunoi. Mulți pensionari care primeau colete din străinătate, de la copii, arzând de nerăbdare să intre în posesia cutiei de carton purtând însemnele Poștei Canadiene, în cele mai multe cazuri, proletari. I-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
are și un mic iatac în care îmi pot primi oaspeți de seamă cum ești tu. Iatacul în care urmează să se odihnească Dora, după ce se îndestulează cu o delicioasă ciorbă de urzici și o tocăniță de hribi, este o cămăruță aidoma unei chilii. Un pat îngust, un raft pe care se odihnesc vreo câteva cărți vechi legate în piele, o firidă în care este agățată o icoană sub care pâlpâie flacăra cât un bob de mazăre a unei candele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care se odihnesc vreo câteva cărți vechi legate în piele, o firidă în care este agățată o icoană sub care pâlpâie flacăra cât un bob de mazăre a unei candele și o măsuță rotundă și mică, ce pare o jucărie. Cămăruța nu are nici o fereastră, iar lampa cu petrol este pitită în firidă. Intrată în această minusculă cameră, Dora își dă seama cât este de obosită. Patul, de dimensiuni adaptate la cele ale camerei, o primește cu un neașteptat confort și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
m-a lămurit bătrâna, am lăsat plapuma asta aici ani de zile, e plapuma în care a murit mama, a avut dizenterie, săraca și toată lumea mi-a spus să ard salteaua și învelitoarea. M-a privit, probabil că arătam consternată, cămăruța era plină de fluturii care lovindu-se de pereți stârniseră praful, aveam impresia că mă aflu pe cealaltă lume. Da, las-o pe Ela aici și du-te unde-ți e treaba. În timp ce mă îndreptam către poartă a continuat: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]