2,654 matches
-
Crăințu (coord.), Ed. Humanitas, București, 1994, p. 117. 27 O. Capățână, op. cit., pp. 334 și urm. 28 V. Iancu, C.S.Iancu, Dreptul concurenței comerciale, Ed. Sitech, Craiova, 2009, p. 46. 29 O. Căpățână, op. cit., pp. 340 și urm. 30 O. Căpățână, op. cit., p. 344. 31 A. Cotuțiu, G.V. Sabău, op. cit., p. 36. 32 Drepturile de proprietate intelectuală se bucură de reglementare în art. 30 din T.C.E., care prevede o derogare de la regulile liberei circulații a mărfurilor în scopul protecției proprietății industriale
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
funcții. (3) Salariații care cumulează mai multe funcții sunt obligați să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază." 39 I.T. Ștefănescu, Contractul individual de muncă, Ed. Lumina Lex, București, 1997, p. 130. 40 O. Căpățînă, op. cit., p. 296. 41 Ibidem . 42 V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p. 57. 43 M. Dumitru, Dreptul societăților comerciale, Editura Institutului European, Iași, 2010, p. 36. 44 St.D. Cărpenaru, Drept comercial român, ed. a 3-a, Ed. All Beck
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Iași, 2010, p. 36. 44 St.D. Cărpenaru, Drept comercial român, ed. a 3-a, Ed. All Beck, București, 2001, p. 420. 45 Pentru amănunte în legătură cu societatea cu răspundere limitată, a se vedea M. Dumitru, op. cit., pp. 381-391. 46 O. Căpățână, op. cit., pp. 313 și urm. 47 Ibidem. 48 I. Turcu, Teoria și practica dreptului comercial român, vol. II, Ed. Lumina Lex, București, 2008, pp. 199 și urm. 49 A. Cotuțiu, "Clauza de neconcurență în contractul de muncă", în Revista română
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
produs de drept, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 56 lit. d), f), g), h) și j), ori a intervenit din inițiativa angajatorului pentru motive care nu țin de persoana salariatului. 51 A. Cotuțiu, G.V. Sabău, op. cit., p. 51. 52 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 53 V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p. 61. 54 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 55 De exemplu, cum ar fi cea exercitată împotriva cesionarului unui fond de comerț de către vânzător prin reinstalarea sa în imediata vecinătate. 56
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și j), ori a intervenit din inițiativa angajatorului pentru motive care nu țin de persoana salariatului. 51 A. Cotuțiu, G.V. Sabău, op. cit., p. 51. 52 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 53 V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p. 61. 54 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 55 De exemplu, cum ar fi cea exercitată împotriva cesionarului unui fond de comerț de către vânzător prin reinstalarea sa în imediata vecinătate. 56 Spre exemplu, în cazul vânzării cu amănuntul interdicția de concurență va viza cartierul în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
56 Spre exemplu, în cazul vânzării cu amănuntul interdicția de concurență va viza cartierul în cauză pe când în cazul producției de vehicule, sub aspectul spațial dar și temporal interdicția va fi mai vastă și de durată mai largă. 57 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 58 Idem., p. 319. 59 O. Căpățână, op. cit., p. 320. 60 V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p.65. 61 Art. 1076 C. civ. are următorul conținut: "obligația de a face sau a nu face se schimbă în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
concurență va viza cartierul în cauză pe când în cazul producției de vehicule, sub aspectul spațial dar și temporal interdicția va fi mai vastă și de durată mai largă. 57 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 58 Idem., p. 319. 59 O. Căpățână, op. cit., p. 320. 60 V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p.65. 61 Art. 1076 C. civ. are următorul conținut: "obligația de a face sau a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului". 62 O. Căpățână
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Căpățână, op. cit., p. 320. 60 V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p.65. 61 Art. 1076 C. civ. are următorul conținut: "obligația de a face sau a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului". 62 O. Căpățână, op. cit., p. 321. 63 T. Moșneanu, op. cit., p. 75. 64 Instrucțiunile Consiliului Concurenței din 26 martie 2004 cu privire la definirea pieței relevante în scopul stabilirii părții substanțiele pe piață, publicate în Monitorul Oficial al Românieie 288/ 1.04.2004 65 E.
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
fond de comerț corespunzător activității CAEN "închiriere utilaje construcții" care cuprinde toate bunurile necesare realizării închirierii utilajelor (utilaje, clientelă specifică etc.). 90 A se vedea, I.L. Georgescu, Drept comercial român, vol. I, Ed. All Beck, București, 2002, pp. 516-521. O. Căpățână, op. cit., pp. 411-417. 91 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 525-532, O. Căpățână, op. cit., pp. 417-420. Potrivit acestor teorii fondul de comerț a fost catalogat ca fiind: un subiect de drept autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
toate bunurile necesare realizării închirierii utilajelor (utilaje, clientelă specifică etc.). 90 A se vedea, I.L. Georgescu, Drept comercial român, vol. I, Ed. All Beck, București, 2002, pp. 516-521. O. Căpățână, op. cit., pp. 411-417. 91 I.L. Georgescu, op. cit., pp. 525-532, O. Căpățână, op. cit., pp. 417-420. Potrivit acestor teorii fondul de comerț a fost catalogat ca fiind: un subiect de drept autonom cu firmă, sediu și patrimoniu și deci drepturi și obligații proprii; potrivit teorei patrimoniului de afectațiune este un patrimoniu afectat realizării
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și emblema comercială, Ed. Lumina Lex, București, 1998, pp. 14 și urm. 95 A se vedea și Gh. Gheorghiu, M. Oproiu, "Considerații asupra corelației dintre emblemă, firmă și marcă", în R.D.C., nr. 2/1997, pp. 78 și urm. 96 O. Căpățână, op. cit., p. 352. 97 O. Căpățână, op. cit., p. 351. 98 Vadul comercial și clientela sunt considerate ca reprezentând elemente esențial al fondului de comerț. Într-o altă opinie se consideră că cele două nu sunt elemente distincte ale fondului de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
București, 1998, pp. 14 și urm. 95 A se vedea și Gh. Gheorghiu, M. Oproiu, "Considerații asupra corelației dintre emblemă, firmă și marcă", în R.D.C., nr. 2/1997, pp. 78 și urm. 96 O. Căpățână, op. cit., p. 352. 97 O. Căpățână, op. cit., p. 351. 98 Vadul comercial și clientela sunt considerate ca reprezentând elemente esențial al fondului de comerț. Într-o altă opinie se consideră că cele două nu sunt elemente distincte ale fondului de comerț, ci doar unul singur, clientela
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
publicul, clientela, este rezultatul mai multor factori: amplasare, conduita personalului comerciantului în relațiile cu terți, politica de prețuri, calitatea mărfurilor și serviciilor, reclama comercială etc. A se vedea, V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p. 67. 99 Idem., p. 68; O. Căpățână, op. cit., pp. 353 și urm. 100 De exemplu, referitor la benzinării punctele de distribuție -, complet dotate de societatea petrolieră investitoare și puse în exploatare de un gerant nesalariat se consideră că clientela aparține societății și nu gerantului deși acesta vine
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Mihai, op. cit., p. 243. 169 A se vedea, Y. Eminescu, Concurența neloială. Drept român și comparat, Ed. Lumina Lex, București, 1995, p. 124; C. Paraschiv, "Infracțiunea de concurență neloială", în Dreptul, nr. 3/1997, p. 64. 170 A se vedea, O. Căpățână, "Concurența neloială. Noțiune. Conținut. Necesitatea dovederii relei-credințe a comerciantului pârât", în Dreptul, nr. 5/1998, pp.107 și urm. 171 În literatura de specialitate s-a arătat că datorită trăsăturilor speciale ale acțiunii în concurență, în unele cazuri, aceasta este admisibilă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
din: Grigore (tatăl, 1890, agronom, Bălți), Claudia (mama, 1891, casnică) și Constantin (1939, fiu). Familia Vacriste din Băștinari, Basarabia, având în compunere pe: Dochița (1885, muncitoare), Zenobia (1920, fiică), Ioan (1940, fiu), Marusia (1941, fiică). Mai plecase și numeroasa familie Căpățână compusă din: Vasile (tatăl, 1908, Onițcani, Orhei), Valentina (mama), Claudia (1934), Sava (1936), Nicolae (1938) și Vania (1940). Și familia Cărăușu din Mândrești-Bălți se hotărâse să facă pasul, dacă nu cumva fusese luată pe sus: Ioan (tatăl, 1899), Maria (mama
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
precum parchetul unui mare salon" (Flaubert, Doamna Bovary). Naratorul se pierde astfel în lungi digresiuni istorice, geografice, filosofice, tehnice... Iată un alt exemplu preluat din Balzac: (54) Angoulême este un oraș vechi, clădit pe creasta unei stînci de forma unei căpățîni de zahăr, străjuind cîmpiile printre care șerpuiește rîul Charente. Stînca se leagă înspre Perigord cu o colină lungă ce se curmă brusc în șoseaua Paris-Bordeaux, alcătuind un fel de promontoriu mărginit de trei văi pitorești. Întăriturile, porțile și ruinele unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
gravură reprezintă o faleză făcută din linii orizontale ce duce către mare, desenînd un arc de formă ogivală întocmai unui arc butant, sau a unui picior care pășește. Pe jumătate ascunsă, abia de se zărește o stîncă de forma unei căpățîni de zahăr, aproape la fel de înaltă precum faleza, dar parcă ruptă de ea, precum un far sau turn de pază. Departe, pe marea liniștită, desenată în linii fine, paralele, se zăresc două pînze albe de formă triunghiulară. Astfel, se construiește un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cuvin. Lazăr (Toni) Magu s-a născut în 25 iunie 1950. În anul 1972, la vârsta de 22 de ani, a fost botezat de către fratele Cuzman, în biserica baptistă „Betel” din Timișoara. În 1977 s-a căsătorit cu sora Eleonora Căpățână din Arad. A slujit plin de râvnă ca păstor, în bisericile de pe Valea Mureșului: Lipova, Milova, Păuliș, Toc, Lalașinț, Șiștarovăț, Zăbalț, Bata și Cuvin. La Cuvin a slujit în perioada anilor 1985-1995. Gaga Gheorghe s-a născut în anul 1914
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe mort. Îngenunchind cu grabă îi adună ciolanele și-i deosebi lucrurile. Căpățîna era spartă de baltag”. Scena, dar mai ales povestea vieții lui Nechifor Lipan ajunsă aici, îndeamnă și ea la meditație: iată un om falnic, în plină forță și în „floarea vîrstei”, prăpădit năprasnic în moarte. Parcă recunoaștem una dintre legile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
porții, cădeau ca secerați, iar tata, în clipa următoare îi binecuvânta pe rând în numele tatălui cu măciulia bastonului, mare cât un măr. Ei cădeau și rămâneau lați, ca muștele. Se auzea doar zgomotul făcut de impactul măciuliei de alamă cu căpățâna insului și un ușor oftat sau icnet a aceluia lovit, înainte de a leșina. Când și ultimul, al șaptelea era la pământ, în nesimțire, tata a dezlegat frânghiuța luată de la cumătrul Aurel, care fusese legată de-a curmezișul străzii la înălțimea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
picioarelor sale în baie foarte caldă, "iuțită" cu sare, săpun, oțet sau muștar, înainte de a intra în așternut. Trebuia să i se pregătească cataplasme cu miez de pâine, cartofi sau făină plămădită cu apă, în care să se fi fiert căpățâni de mac sau, în lipsa acestei plante, cataplasmele să fie stropite cu laudanum și apoi să i se aplice pe pântece. Bolnavul urma totodată să ia la fiecare ceas o ceașcă de ceai din floare de nalbă, viorele, tei sau apă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de domnii doctori în așa timpuri periculoase, când cadavrurile oamenilor se transportau pe toate ulițele și tăți lăcuitorii orășeni erau închiși în casele lor, numai noi măturătorii eram pe ulițe și căram". Atrage atenția informația că măturătorii purtau sub căciulă căpățâni de usturoi. Se știe că, în medicina populară românească, usturoiului i se atribuie virtuți protectoare, datorită mai ales presupusei lui capacități de "a curăți". De pildă, în folclorul nostru, cățelul de usturoi concurează cumva busuiocul în ce privește alungarea strigoilor și a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la coleră (diareea gravă) se ungea tot trupul cu usturoi pisat și se înghițeau trei căței de usturoi împreună cu trei fire de piper. În alte locuri, relatează G. Crăinicianu, se recomanda, în asemenea împrejurări, să se ia trei cepe, trei căpățâni de usturoi, trei cărbuni, trei ouă cu coaja pisată mărunt de tot, un pumn de izmă, peste care se turna oțet, făcîndu-se din acestea un blastor ce era pus, timp de o zi și o noapte, pe burtă și la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
inoculați numai o singură dată nu s-a îmbolnăvit nimenea, deși fuseseră în contact apropiat cu holericii, îngrijiseră de ei, le căraseră murdăriile, îi scăldaseră etc."548. Lazarete au mai fost instalate la Zimnicea, Giurgiu, Corabia și Bechet. Farmaciștii Adolf Căpățână și Maximilian Zelinschi, care au lucrat în asemenea unități, își aminteau, după mai bine de o jumătate de secol, cum decurgea îngrijirea holericilor evacuați din Bulgaria și internați acolo. O atenție deosebită se acorda hidratării bolnavilor. În căni de 2
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
roșii și negre și basmale brodate, iar pe podea zăceau de-a valma saci și lădițe cu mirodenii. Pe tejghea, în jurul unui cântar cu talgere lucitoare de aramă și a unui metru vechi, cu cifrele și liniile șterse, se înșiruiau căpățâni de zahăr, dintre care una, desfăcută din scutecul ei gros de hârtie albastră, era începută la vârf. Când bătrânul negustor așeză ceainicul pe tejghea și îi salută, mirosul de lână și de mirodenii care plutea în încăpere se făcu simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]