2,267 matches
-
Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele, satul Valea Perilor, lîngă șoseau națională Motru-Baia de Aramă, avînd la sud-est pîrÎul Chivădarul cu albia mult mai seacă, iar la sud-vest albia rîului Motru; este de formă dreptunghiulară avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria” spre sud. Ceea ce se vede
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apă se făcea din pîraiele ce se scurg pe coasta dealului de est. În secțiunea a-IV-a s-a descoperit ,,Poarta pretoria ”. În această secțiune s-au descoperit fragmente de ,,terra sigillata”. Pasta este de calitate fină, de culoare roșie. La Cătunele olarii au imitat vasele de terra sigillata, deoarece aveau lut de calitate bună, pentru producerea diverselor forme ceramice. Un fragment din buza unei străchini are o pastă bine arsă și vopsită cu o culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala compartimentelor ce se Încălzeau. Obiectele de metal descoperite constau În chei de fier, balamale, vîrfuri de lance, cuișoare, piroaie. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala compartimentelor ce se Încălzeau. Obiectele de metal descoperite constau În chei de fier, balamale, vîrfuri de lance, cuișoare, piroaie. În castrul de la Cătunele s-a descoperit o monedă aparținînd Împărătesei Lolovina, soția Împăratului Gallienus (253-268) care are o mare importanță În privința vieții În castru. Popilian Gh., Ceramica romană În Oltenia Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lance, cuișoare, piroaie. În castrul de la Cătunele s-a descoperit o monedă aparținînd Împărătesei Lolovina, soția Împăratului Gallienus (253-268) care are o mare importanță În privința vieții În castru. Popilian Gh., Ceramica romană În Oltenia Drumul roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta, continuă spre nord pe malul stîng al acestui rîu, ocolind dealul Înalt și abrupt al Bujorăscului. Drumul roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
roman care lega castrul de la Cătunele prin valea Motrului de orașul Drobeta, continuă spre nord pe malul stîng al acestui rîu, ocolind dealul Înalt și abrupt al Bujorăscului. Drumul roman de pe valea Motrului se poate identifica la răsărit de castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
castrul Cătunele printr-o dîră de pietriș ce apare la suprafața actualului sol. După ce străbate satele Glogova și Negoiești, drumul roman ocolea pe la Apa Neagră spre cursul Tismanei pînă la castrul de la Pinoasa, comuna CÎlnic, județul Gorj. Misiunea castrului de la Cătunele era de a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n.
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani, elemente care au stat la baza etnogenezei poporului român. Față de alte castre cel de la Cătunele se situează printre cele mai mari. Ridicat pe o terasă alovionară a rîului Motru el nu a putut avea șanțuri prea adînci, de aceea pe culmea aggerului există un gard cu palisadă din bîrne mari de lemn. Mărimea castrului indică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de lemn. Mărimea castrului indică ridicarea pentru adăpostirea unei trupe cu efectiv Însemnat. Acest castru s-a construit În perioada luptei pentru o unitate ce opera prin trecătoarea Lainici. Odată cu transformarea regatului lui Decebal În provincie romană, În castrul de la Cătunele a rămas pentru paza regiunii o garnizoană. De la această garnizoană ne-a rămas un ,,Signum militarea” , În forma unei mîini de bronz ce purta o ,,Victoria ” , pe vîrful degetelor. În prima jumătate a secolului III castrul de pămînt a suferit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fi fost oameni buni și cu suflet, că Își plecau urechea la nevoile țăranilor. CÎteva documente publicate În İstoria României din secolul al-XVI-lea, și Începutul secolului al- XVII-lea, amintesc de anumite sate de pe Valea Motrului ca: Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cătunele, Glogova, Negoiești, Baia, Sohodol, Bistrița, Crainici, Brativoiești, Peșteana. Astfel În 6 mai 1577 Alexandru Mircea voievod (voievod al țării Românești Între 1568-1574;1574- 1577) Întărește lui Necula vătaf, ocine și vii În mai multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vale și În sud pe deal la Hotarul Motrului pe hotar pînă la Valea Aninoasei.” La Întocmirea acestui zapis au fost printre alții din Brebina și Braboși, Necula fiul lui Lațco din Glogova și Ghinea cu fratele său Pană din Cătunele cu care Necula va avea proces. Zona Motrului și un oarecare Dragotă sunt amintiți Într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mihai Viteazul, În 1593.Redau documentul mai jos: - Din mila lui dumnezeu, İo Mihail voevod și domn a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
zilele lui Șerban Voievod (domnitor al țării Românești Între 1602-1610 și 1611), Necula, el a căzut Într-o nevoie, astfel a pus zălog partea sa de ocină de la Baia și Costești și cu vecinii la un om anume Ghinea din Cătunele pentru 30.000 aspri gata. Murind Ghinea și neprimind banii, fiii săi Pană și Ghinea l-au dat În judecată. La proces Înaintea Domnului, Necula a fost obligat să Întoarcă Împrumutul de 30.000 de aspri fraților Ghinea din Cătune
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cătunele pentru 30.000 aspri gata. Murind Ghinea și neprimind banii, fiii săi Pană și Ghinea l-au dat În judecată. La proces Înaintea Domnului, Necula a fost obligat să Întoarcă Împrumutul de 30.000 de aspri fraților Ghinea din Cătune iar aceștia să nu-l mai tulbure În posesie. Astfel am dat domnia mea de a Întoarce Necula toți asprii lui Pană și Ghinea Înapoi 30.000 și a rămas Pană și Ghinea de lege și de judecată dinaintea domniei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și o bucată de pământ din capul viei de la Popa Pătru cu 550 aspri. Mai tîrziu apar și alți proprietari, astfel fărîmițîndu-se moșia lui Lațco. Așa au apărut Herboteștii de la Baia, Bălăcescu În lunca Steicului, Ghica Vodă de la Sinești În Cătune pe care moșie o schimbă cu sfînta mitropolie din București, de la care o cumpără Clinceanu, iar de la acesta o cumpără PÎrvulescu, apoi Răduțoiu din Steic. Referitor la familia Răduțoiu, ne este amintit Într-un document din 1819 căpitanul Răduțoiu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fost făcută și așezată noua tîmplărie (ferestre și uși) de către Vasile Zverina, tîmplar din Baia de Aramă. În 1912, biserica a fost acoperită din nou cu tablă galvanizată, de către Mihail Forlafu și Marterie Drăghici, ambii enoriași ai bisericii Lupoaia 26. Bisericii din Cătunele, i s-a aplicat aceeași operație ca și celei de la Lupoaia, cu mici modificări, de către preotul Gheorhe Prundeanu. Decorația exterioară este caracteristică secolului al-XVIII-lea. Cele 3 bolți ale bisericii: - pe prima, din tindă, este chipul lui Cristos, cu inscripția Împrejurul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
biserici, putem aminti ruinele bisericii din satul Valea MÎnăstirii, construită În secolul al-XIV-lea; biserica ,, Nașterii Maicii Domnului ” construită În 1827; biserica de lemn ,, Sf.Trei İerarhi ” - sat Dealu Viilor, construită În secolul al - XIX - lea; biserica ,, Sf.Nicolae ” ; ,, Sf.Gheorhe ” - cătun Lupoița, sat Lupoaia, construită În 1805; biserica de lemn ,,Adormirea Maicii Domnului ” sat Steic, construită În 1893; biserica de lemn ,,Sf.Gheorghe ” ; ,, Sf. Dumitru ” - sat - Valea MÎnăstirii, construită În 1821. Toate aceste biserici au intrat În lista monumentelor istorice din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
construită În 1821. Toate aceste biserici au intrat În lista monumentelor istorice din anul 2010. În sat Valea Perilor s-a construit Între 2004- 2006, biserica Sf. Mare Mucenic Pantelimon și Sf.Apostol Andrei. Biserica a fost construită din fondurile Cătunele (850 miliarde lei). La sfințirea ei au participat mitropolitul Olteniei Teofan, Drăghia Elisei, preotul bisericii, primarul comunei Cătunele, țuilă Florinel. Biserica este făcută din cărămidă, acoperită cu tablă tegola. Biserica are formă de cruce și are trei turle (anexa 4
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Perilor s-a construit Între 2004- 2006, biserica Sf. Mare Mucenic Pantelimon și Sf.Apostol Andrei. Biserica a fost construită din fondurile Cătunele (850 miliarde lei). La sfințirea ei au participat mitropolitul Olteniei Teofan, Drăghia Elisei, preotul bisericii, primarul comunei Cătunele, țuilă Florinel. Biserica este făcută din cărămidă, acoperită cu tablă tegola. Biserica are formă de cruce și are trei turle (anexa 4). Proiect Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro- Cetățeni, Consiliul Județean Gorj 2011. CAPİTOLUL III COMUNA CĂTUNELE ÎN EPOCA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Elisei, preotul bisericii, primarul comunei Cătunele, țuilă Florinel. Biserica este făcută din cărămidă, acoperită cu tablă tegola. Biserica are formă de cruce și are trei turle (anexa 4). Proiect Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro- Cetățeni, Consiliul Județean Gorj 2011. CAPİTOLUL III COMUNA CĂTUNELE ÎN EPOCA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ Locuitorii satului Lupoaia, au fost la Început clăcași pe moșia proprietarilor. Nu au avut nici case În adevăratul sens al cuvîntului, nici pămînt de muncă, decăt brațele lor de muncă puse la dispoziția treburilor boierești
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ce-a fost aici. Constatările referitoare la existența unei vechi mînăstiri sînt confirmate și de fostul preot C.Lupoianu, parohul bisericii din Valea MÎnăstirii, care În 1904 face un raport Comisiei Arheologice București invitînd-o să facă cercetări. Tot aici, la Cătune a fost și un palat al domnitorului Alexandru Ghica, ce la 1828 a făcut și biserica din Cătune. Despre existența palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În monografia agricolă a județului Mehedinți. Un alt fapt ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Lupoianu, parohul bisericii din Valea MÎnăstirii, care În 1904 face un raport Comisiei Arheologice București invitînd-o să facă cercetări. Tot aici, la Cătune a fost și un palat al domnitorului Alexandru Ghica, ce la 1828 a făcut și biserica din Cătune. Despre existența palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În monografia agricolă a județului Mehedinți. Un alt fapt ce mărturisește vechea existență a mînăstirii este o doină: I. ,, Pe valea mînăstirii Se plimbă călugării Blestemîndu-și zilele Că
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
carpete, perdele pentru sfintele icoane și fețe de mese. Satul Valea MÎnăstirii a depins din punct de vedere administrativ de Lupoaia. În 1930 sa declarat autonom. În 1931 revine la Lupoaia. În urma Împărțirii administrativ-tetitoriale din 1950, s-a constituit comuna Cătunele, ce aparținea de raionul Baia de Aramă, pînă În 1966 cînd a fost arondată raionului Strehaia, de care a aparținut pînă În 1968, cînd s-au desființat raioanele și comuna a trecut de județul Gorj. Din punct de vedere social, locuitorii satului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cărora se organizează cuplul, controlează relația conjugală și oferă sfaturi cu privire la „dragostea“ dintre soți, se angrenează în reglarea nefericirii conjugale. Ne interesează să aflăm cum reușește să se impună și cum pătrund ideile propagate de ea până în cele mai îndepărtate cătune; cum reacționează la evenimentele cotidiene din viața individului și cât de implicată este în educația acestuia. În celelalte părți ale Europei, statul preia încetul cu încetul contro lul asupra familiei. Vom vedea ce se întâmplă în țara Românească și în ce măsură cele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]