2,455 matches
-
În condițiile acceptării unor asemenea supratraversări se va avea în vedere aplicarea unor măsuri pentru evitarea căderii pe drum a materialelor transportate. În acest scop, sub instalația de transport se va prevedea o copertină pe care să se colecteze materialele căzute sau care să dirijeze materialele sau pierderile de lichid în afara amprizei drumului. Copertinele trebuie să asigure o înălțime de liberă trecere pe drum de minimum 6,0 m, măsurată între cota superioară a îmbrăcăminții drumului și cota inferioară a copertinei
NORME TEHNICE din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274931]
-
aflau cu toții. Doamnei Zbihli i se putea citi tristețea și neliniștea pe față. Nu era nevoie să-i cunoști motivul ca să-ți dai seama că este o persoană în suferință. Parcă era un bolnav de pancreatită. Era încordată, cu umerii căzuți, tristă, cu cearcăne la ochi ca după plâns, și cu mersul nesigur. Când profesorul Condurache a trecut pe lângă ea, doar a strâns-o de mână în tăcere transmițându-i astfel solidaritatea sa și că este la curent cu evenimentele din
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
grozav lucru făcut de aceștia era truda lor de-a-l scăpa pe vreunul luat din Căluș! Rosturile urmate i se păreau venite din alte lumi! Și tare și-ar fi dorit să facă și el asta. Încerca să-nțeleagă de ce căzutul se lăsa înduplecat doar de una dintre melodiile călușerești, domolindu-și cazna pe măsură ce începea dansul. Îl minuna acea strădanie a Călușarului ales, canonul modelat în pașii dansului de la capul bolnavului, pe deasupra și jur împrejurul acestuia, până când jucătorul se prăvălea! Aceasta
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
le ascult, cu sufletul. De mai mult de doi ani, nopțile, mă chinuia un coșmar, ce se repeta foarte des. Mă vedeam în vis, dormind absolut singură, într-un bordei părăsit ,fără uși, fără ferestre,cu pereții găuriți și tencuiala căzută, patul meu se afla, într-un colț al acelei cămăruțe sărmane, cum nu mai văzusem în realitate și era la fel ca bordeiul. Așternutul era ponosit, rupt, paiele ieșeau prin el, odată cu acele oribile vietăți, iar eu mă trezeam în
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
plăcea,Ungurii să-i ardă “fânul”,A mutat steagul în poarta,Vecinului Dospoli râzândși oftând zicând că asta-i soarta,A murit ungurul, plângând.... XXIII. DOUĂ PRIVIRI, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016. Căzute parcă sunt în univers Pășind spre îndepărtate zări Și creionate într-un singur vers, Atingând enigmatice chemări. Le simt, le văd atât de paralele, Alergând prin labirint de stele, Oftând agale triste și orbite, Pierdute în timp și obosite. Precum
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
obosite. Precum topește focul ceara, Lăsată este pretutindeni seara, Îndepărtate ele suflete ucise, Lăcătuite sunt în albastre vise. Blestemate luptă să existe, Pășind spre orizonturi neștiute Și strigând la cer atât de triste, Ele două, priviri necunoscute. Citește mai mult Căzute parcă sunt în universPășind spre îndepărtate zăriși creionate într-un singur vers, Atingând enigmatice chemări.Le simt, le văd atât de paralele,Alergând prin labirint de stele,Oftând agale triste și orbite, Pierdute în timp și obosite.Precum topește focul
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
proprii și așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă cunoașterea firelor nevăzute, dar foarte puternice, care ne leagă de lume, anulându-ne libertatea. O dată ce omul a conștientizat starea în care se află, stare căzută și depărtată de voia Dumnezeului iubirii, el poate pune început pe calea crucii și a învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În același timp, va cere cu insistență ajutor, pentru că își dă seama de slăbiciunea forțelor proprii. Omul nu vrea să
ŞAPTE GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378423_a_379752]
-
Era tare, numai bună să-l remonteze după o așa noapte de coșmar. Să-și termine vizita la saloane și toată ziua va fi liber. Ușa se deschise brusc și Ionuț apăru cu obrajii îmbujorați și cu bereta de marinar căzută șmecherește pe o parte,zâmbind fericit. - Bună dimineața! Știam eu că nu pleci fără mine! - Bună dimineața, voinicule! Păi unde să plec fără tine? se făcu Gabi neștiutor. - Cum unde, la saloane, la bolnăviori, uite mi-am adus și bonețica
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
în viață. Actorul dorit din filmul cel slut Cu lacrimi șiroie căzute pe față. Sunt pom ce se pierde-n abisuri de zare Cu crengile rupte se-agață de ceruri. Dar viața nu-i visul stivit în picioare Ca frunza căzută demult în decoruri. Sunt apă și dor, speranță, trădare Lumini ce se-aprind în miezul de noapte. Mă culc să adorm fără loc în picioare Contemplu în noapte visând o chemare. Sunt glasul ce urlă departe-n neant Un cântec
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
din stele acuma în viață.Actorul dorit din filmul cel slutCu lacrimi șiroie căzute pe față.Sunt pom ce se pierde-n abisuri de zareCu crengile rupte se-agață de ceruri.Dar viața nu-i visul stivit în picioareCa frunza căzută demult în decoruri.Sunt apă și dor, speranță, trădareLumini ce se-aprind în miezul de noapte.Mă culc să adorm fără loc în picioareContemplu în noapte visând o chemare.Sunt glasul ce urlă departe-n neantUn cântec pierdut fără sânge
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mulțumire Mulțumesc pentru ziua în care M-ai privit cu atâta iubire, Pentru milă, iertare, uitare, Ce-a creat omul nou, în sfințire. Mulțumesc pentru planul salvării Ce-a inclus și ființa-mi căzută, Apucând mâna-ntins-a-ndurării, Duhul Sfânt m-a făcut o redută. Mulțumesc, întreita putere, Netezește cărarea spre slavă, Chiar de sunt închistat în durere, Tu din fân mă transformi în otavă. Tu mi-ai dat o natură divină, Prin Isus, Fiul Tău
MULTUMIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378579_a_379908]
-
de asfalt a minții lumii Și nu te lăsa amagită de facsimile porniri de o clipă Atenția ta să fie ațintită la culoarea norilor și la adâncul oceanelor sfinte Iar cosițele tale să nu se despletească-n zadar pentru frunze căzute demult De te vei uita la stele cu ochii prea mici pe sub sprâncenele albe Să nu te miri că abisul e la un loc cu sublimul adunate împreună Au spus-o și poeții odată pe la colț de stradă uitată Dar
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]
-
pentru care o viață am fugit să îl ajung. Afară este noapte și doru-n chin mă roade Și sapă lungi tranșee, cătându-te-n zadar, Fărâme mii mă rup, mă schingiue, mă cade Și mor fără ca tu să ai măcar habar. Acum căzută stau cu fruntea peste rânduri Și vântul bate-n geamuri și urlă a pustiu, Iar cerul în cădere, de plumb sicriu îmi face Și mor făr' să te aflu și fără să te știu. De-ai fi dorit și tu
ÎN TOI DE NOAPTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378936_a_380265]
-
suav, șoptesc inimii tale: - E timpul să pleci! REAMINTIREA Uneori trupul, prin sarea pământului, fără să vrea, fără să știe, refuză să te-asculte, se clatină, nu urcă scări, o continuare a nopții petrecute fără mine. Să nu calci frunzele căzute, acolo vibrează pământul, acolo speranțele nu mor, doar gândurile albite în noua zi! ..................................................... În razele luminii neînserate urmăreai sclipirile din ochii mei atât de copilărești. Ai vrea să rămâi pentru totdeauna în camera mea. Ne-am sărutat, timpul se-oprise
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
menirea ta firească Să nu te-arunci, deodată,-n falnic zbor, Plutește-ncet și-ți va fi mai ușor S-aștepți ca aripile, mari, să-ți crească. Să le-nvelești cu propria-ți iubire, Și-apoi vei fi, din îngerul căzut, Un mesager, în cerul nevăzut, Ce s-a întors, din nou, la nemurire.” E-o voce-a eului ce mă vegheză, Mă sfătuiește și mă ține trează. Referință Bibliografică: VOCEA / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul
VOCEA de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379053_a_380382]
-
Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului FRÂNTURI DE GÂNDURI Aș vrea să rătăcesc prin gândurile tale Ca-ntr-o grădină-n care cu trandafiri a nins, Și poate-am să găsesc, căzute, lin, pe dale Frânturile de gânduri în care m-ai cuprins. Să ard, la tine-n gând, lumini de felinare Ce-ți încălzesc privirea când clipele-s mai reci, Sau rouă-n zori să-ți fiu. Ce-ai vrea să
FRÂNTURI DE GÂNDURI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379098_a_380427]
-
să investigheze misteriosul obiect s-au înmulțit într-atât, încât nu-și mai găseau rând și loc să survoleze și să filmeze craterul, în cele mai diverse spectre, să măsoare amănunțit prin preajmă, să ia urme și amprente de pe copacii căzuți, pe diferite direcții, mostre de roci și câte și mai câte. Dar, surpriză totală! În ziua următoare obiectul cosmic de pe fundul craterului a dispărut cu totul! Ceea ce a uimit însă pe toată lumea a fost că, la decolare, obiectul acela nu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
porni dinspre apele Moravei. Acel vânt îl readuse în conștiență. Se ridică în coate, în genunchi, apoi în picioare. Se clătină și căzu iar. Se ridică din nou. Avea dureri cumplite la cap. Pe întuneric, scrută câmpul de luptă. Cai căzuți, oșteni morți, și turci, și sârbi. Mai auzi un glas îndepărtat cerând ajutor. Ajunsese acolo. Era un camarad din oastea turcească, în grea suferință. Muri chiar în brațele lui Milan. Atunci îi veni un gând puternic: să fugă de pe câmpul
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Acasa > Stihuri > Semne > LA MARGINE DE TIMP Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului La margine de timp căzută Văd lumea toată în derută, Perdeaua clipelor de fum... Un naufragiu parcă-n ceață Se rupe firul scurt de ață... În mijlocul acestui drum... Deșertăciuni cu gust de miere Mi-au dat avânt și chiar putere... Îmi par că sunt acuma
LA MARGINE DE TIMP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379973_a_381302]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului Aici nu locuiește nimeni sau poate-a locuit demult E doar un lut cuprins de mine în care arde un tumult * Nu respiră nimeni vâlvătaia care mă risipește-n vânt Aici a locuit doar ploaia căzută lacrimi la pământ * Aici nu-i nimeni niciodată nu-ți irosi bătăi în van Cu inima de piatră seacă nu încarci golul ce eram * Aici nu locuiește nimeni sau poate a locuit Clandestin aș putea spune și cu gândul la
LA POST-RESTANT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379994_a_381323]
-
foarte bine, suntem compatibili în dragoste și ne respectăm. Asta-i rețeta fericirii noastre. E cea mai bună și avem toate ingredientele necesare", concluziona Amalia în timp ce se deplasa vioaie și plină de bucurie spre stația de metrou din apropiere. Zăpada căzută zilele trecute era geruită bine și temperaturile erau cu câteva grade bune sub zero. Ea nu simțea frigul. Căldura din suflet invada puternic trupul peste care numai cu vreo două ore în urmă se revărsase, mai fierbinte ca oricând, dragostea
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
trebuit să iasă din casă prin pod și apoi pe cucuveaua casei. În acea iarnă, s-au întrerupt toate legăturile cu orașul. Nu mai funcționa nimic. Nici telefoanele cu manivelă de la poștă și primărie nu au mai funcționat din cauza zăpezii căzute. Fratele meu cel mijlociu tocmai luase vacanță de la școala profesională și venise cu trenul până la halta “Călugări” cum i se spunea haltei, că era lângă un schit de călugări construit pe malul mării, la vreun kilometru de Olimp - ul de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DIN DORURI, DORUL DOAR RĂMÂNE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: ”Fiul diavolului negru, îngerul dintâi căzut ...” I. nuntă-n cer și nuntă-n iarbă îmi fac sângele să fiarbă sus e luna-mpodobită iarba-n rouă e gătită stelele-mpletesc cunună, iar jos lacrimi se adună, tânguiri de vânt prin fluier și din limbi de șarpe șuier
DIN DORURI, DORUL DOAR RĂMÂNE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381869_a_383198]
-
acoperiș deasupra capului și trei vieți omenești pierdute reprezenta bilanțul celei de a doua zi a inundațiilor, eveniment care are loc, de cele mai multe ori în luna aprilie a anului, cu intensități diferite de la an la an, după cantitățile de apă căzute. Se pare ca ar fi trebuit să se fi construit un baraj, pentru evitarea acestor catastrofe. Nu s-a făcut la timpul potrivit și acum se vedeau consecințele. Despre necesitatea unor astfel de baraje s-a tot auzit în decursul
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
aflat în disperarea izolării, ca răspuns al societății la comportamentul său, s-a produs grație smereniei acestuia. De aici reiese că îndurarea lui Dumnezeu față de inima înfrântă și smerită este fără de margini. Smerenia - împărăteasă a tuturor virtuților - este remediul omului căzut. Sfântul Ioan Scărarul consideră smerenia ușa Împărăției lui Dumnezeu (Filocalia, IX, p. 306). Mesajul parabolei poate fi sintetizat astfel: „Dacă mândria l-a coborât pe om din cer, smerenia l-a înălțat”! Da, vameșul a avut o smerenie ce i-
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]