920 matches
-
cu fiul mort și și-a spus că avusese tot timpul senzația că trăsăturile bărbatul solid Îi sunt familiare. Jesse Ferrenby, băiatul care purtase la colegiu coroana la care aspirase el. Toate se Întâmplaseră atât de demult... Ce băiețași cu caș la gură fuseseră, cum mai munciseră pentru panglici albastre... Mașina a Încetinit la intrarea unei proprietăți Întinse, Împrejmuită de un gard viu uriaș și un gard Înalt din fier forjat. - Nu vrei să intri și să luăm masa Împreună? Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
temporar în Varanasi pentru cultura indiană și pentru traiul ieftin. Unii vin aici după ce au „belonged to X company“. Generalizările distrug individul. *Palak Paneer: marea revelație culinară și felul de mâncare favorit. Se prepară în mod miraculos din spanac și caș, la care se adaugă mirodenii și ulei. A se încerca și acasă. *OM: mantra sacră, incantată înainte și după sesiunea de yoga. Se spune că vibrația produsă de incantație deschide chakrele. Foarte posibil. *Sitar: un fel de chitară clasică mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
să facă. Își anunțase plecarea simplu, calm, rece, fără emoții. Se dusese la universitate s o vadă pe maică-sa și să-i comunice noutatea. Era pe la Începutul toamnei. O nouă serie de studenți, cu ochi larg căscați și cu cașul la gură, umpluseră biroul maică-sii, presărat cu cărți În dezordine. O ascultau subjugați, În vreme ce ea le arăta bastonașul de bambus folosit la circumcizia rituală În Noua Guinee. Margaret a tușit ca să i se remarce prezența, apoi cu vorbe simple
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
auzi? Și o luă la fugă. Măi, măi, că tare mai ești grăbit! clătină din cap Ilinca și se duse în casă să se pregătească. Pe Culai nu l-a găsit acasă. Era plecat cu tatăl său să aducă niște caș de la o stînă din munte. Virgil n-a mai stat să se gîndească dacă-i bine ori nu să înceapă o asemenea treabă fără întregul colectiv. Fericit că a convins-o pe Ilinca, nu-și mai punea problema celorlalți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cea mică pe cuptor, descurcă-te cum te-o tăia capul, Mălină-soro! Ia traista-n băț, colțunul la grumaz, așază tarnița pe huțul și rupe cărări prin omete până la Brodina și Seletin, că numai cu lapte-husleancă, hribi în saramură și caș de vacă nu-i chip să ieși din iarnă, Trifănele! Dar musteața cu sfârcurile băț de la sacâz pe unde mi-ai prăpădit-o? Te pomenești că te-ai îmbogățit și cu ceva sfrențe, măi pasăre călătoare ce ești! Dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Bine. Dă-i bătăi. Că eu am să vin, cu noul transport, abia mâine dimineață. Da. Cu siguranță. Bine. Pe mâine dimineață. Acum, dacă tot m-am apucat de altă treabă, hai, cu ea, Înainte, până la capăt! Adă, băi nevastă, cașul ăla, de pe comarnic; adă și-un pumn de cepe verzi, câteva roșii, că oala o umplu, eu, din nou. Hai. Dute! Să cinstim tunsoarea lui Aronel. Se apucară de cinstit tunsoarea. Din vorbă În vorbă, și din pahar În pahar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Mașa, că dumneavoastră călătoriți pe Întuneric și că lumina zilei nu vă prea priește... Oaspetele surâse cu tristețe. - Lumina voastră pentru mine-i Întuneric. De aceea mă și grăbesc să plec. - Dar n-ați gustat nimic. Am la frigider niște caș și o bucățică de salam. Mai sunt și măslinuțe, spuse Mașa, bucurându-se În sine ei că oaspetele pleacă În sfârșit În lumea din care a coborât. Femeia voia Însă ca la despărțire musafirul să rămână cu o impresie cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
care știu că v-a plăcut. Și, fără să mai aștepte răspunsul musafirului, se strecură pe lângă el În casă, aducând În scurt timp un platou cu câteva senvișuri Încropite-n grabă. Nu lipseau nici sticluța de rachiu, nici măslinuțele, nici cașul, nici scrumbioara. - Mă duc să pun la fiert și ceaiul, spuse gazda, punând platoul pe o măsuță joasă ce se afla-n cerdac. - Mulțumesc. - Poftiți, vă rog, am pus și eu ce am găsit mai bun, adăugă Mașa, văzând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un bărbat? „Nu are decât“, Își spuse ea și Își acompanie cuvintele cu un chicotit atât de nefiresc, Încât vizitatorul o privi nedumerit, ridicând din sprâncene și clătinând din cap. - Slăbiciuni muierești, conchise el, luând de pe platou o bucățică de caș și o măslină. Deodată, În timp ce discutau, un nor roșu lunecă pe cer și lumina zilei Începu să scadă, spuzind pân’ la crepuscul. Un fulger brăzdă Întreagă zare, urmat de un tunet ce se sparse În ecouri. Luna care abia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nasturi în față rămânând în costumul de baie. S-a dezbrăcat și Matei rămânând în slip și stând în picioare o privea. —Nu te așezi Matei? Te admiram pe tine. —Și ai ce admira. Nu vezi că sunt albă precum cașul. Este prima dată când fac plajă anul acesta. Când am mai fost aici împreună eram bronzată. —Ai fost frumoasă și atunci cum frumoasă ești și acum. Te-am admirat atunci, te admir și acum. Nu mă mai admira, stai aici
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
se apropie de noi și scoate dintr-o sacoșă mare un pepene galben cu miros plăcut și un harbuz de vreo șapte-opt kilograme. - Luați și mâncați, că sigur sunteți flămânzi după atâta efort. Apoi tacticos scoate o bucată mare de caș, ardei și gogoșari mari și grași, roșii, ceva morcov frumos și roziu. Mirat, mă uit spre moș Vasile și-l întreb: - Dar morcovul pentru ce l-ați adus? - Păi sunteți cam tineri și vă mai trebuie puțină minte și mai
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
96, vara și tomnatul. Iarna le trăgeam la saivan. Datoria mea era să le dau la ușă. Intrau pe o portiță și le mulgea ciobanul. Noi nu făceam brânza acolo. Veneam de acasă și îl luau. Omul avea pretenții, ori caș, ori lapte și venea stăpânul, unul cu cinci, unul cu două. Aveam caiet și știam câte are fiecare. La 400 de oi mulgătoare ieșea 7-8 găleți de 10-15 kile. Umblam pe coclauri, pășteam oi, stăteam în băț de corn. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cațără pe razele de soare până-l sufocă, face Luna ghem de iederă, bolțile se rup de iedera sălbatică a viilor, brațele copacilor îndoite de rod și parfumul rămas dăinuie în frunze, în scoarță, în ramuri, în puful aripilor, în cașul ciocurilor, încât și șerpii au veninul parfumat, vinul murdărește smalțul dinților, caldarâmul străzilor, capilarele rădăcinilor, pe Dunăre curge vin în loc de apă, peștii își depun icrele în copaci, printre ziduri, în cuiburi de păsări, ei luând liniștiți calea spre dezalcoolizare, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
știm... plin de dar, Cum, și...toată-lumea știe Că ai darul...de pahar! DATORNIC Datornic printre bețivani, Ți-aș cultiva prietenia, De-ai bea vin vechi de-atâția ani Câți are......datoria! REZERVELE Blând spun la o vânzătoare, De la ,,Brânză, caș și lapte": -Ai trei...degete murdare! -Servesc cu cel'alte...șapte! SUBȚIRE Cu poeme de iubire, O ,,plachetă"-a publicat; Ce contează că-i...subțire?! Grav că-i și la....figurat! VIITOR...SPORTIV?! Din ciclul: Băiețelul curajos -Nu-mi aduce-o
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
cu câini și...pe la ei, mai rar, Moderna turmă avea un...măgar! Un timp, toate erau bune și la locul lor; Toți munceau excelent și cu spor, Zilnic mergeau la păscut pe imaș, Iarba...bună; se produceau lapte, lână și caș, Doar măgarul avea starea de spirit... ciudată: Cică...persoana sa nu prea era... respectată! Drept urmare, Ziua următoare, Într-o cuvântare, Rosti foarte tare: Câini ticăloși! Proaste și...supuse oi! Eu sunt adevăratul stăpân pentru voi ! Turmelor de pe-aici lipsindu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
le-am dat o cizmă-n bot la șacali, de nu s-a văzut! ! Eee, uite că mai punem și noi umăru’, la o adică! Mi-a zis și fârțângăul de Matei, legătura dumitale, nu e prost, chiar dacă Încă are caș la gură, cum zice poporul, locotenentul Matei Îmi zice: toarășu’ colonel, da’ de ce-l lucrează jigodiile astea pă academicianu’ nostru? Noi te susținem și crez că nu mi-o iei În nume de rău că ți le spui de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
picura ca pe un venin în sânge. Deși sta jos, tolănit în scaun, îi privea de sus, ca din înaltul cerului. Chicotea. Degaja o trufie fără margini. Se puse chiar să-i dădăcească aidoma unui atotcunoscător pe niște învățăcei cu caș la gură. Nu mai constituia o anchetă. Se transformă într-o dispută. În care el era protagonistul. Le dădea lecții. Își bătea joc de ei. Râdea cu gura până la urechi. Cu toate eforturile, nu i se putură impune. Încercarea nu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
chiotele noastre copaci zâmbind neastâmpărului din noi precum chipuri de bunici îngăduitoare ciobani bălai cu ochi de stele adună flăcări din huila serii în mijlocul stânii pentru filonul de aur ce fierbe-n ceaunul cel veșnic toropită sub țolul aspru aud cașul ce-și picură zerul sub bârna de lemn afumată trupul copilului trudit de hârjoană întins pe scândura goală urda proaspătă îmbietoare dulce cum zorile în creștetul munților vântul hăulind înspăimîntă flacăra Florea mioriticul izgonește răgușit lupii monstruoși visele prea grele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
se vedeau, auzeau și se auzeau. Și Înțelegeau că pleca unul de-al lor. Uimirea se transformă pe negândite Într-o procesiune tăcută care aducea sub balconul lui Cain tot felul de daruri: flori, fructe, miere de albine, vin, un caș de oaie, o găină vie Într-un coș de nuiele, o cartelă de telefon, o navetă de bere Hopfen König, o piatră de râu cât o ureche de copil, o floare de mină, ultimele două așezate chiar la picioarele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nasuri ca pliscul păsărilor de pradă, mereu dornici de sclavi ieftini și de înșelăciune, lăsîndu-se nu de mult spre mare dinăuntrul ținutului unde se așezase neamul hananeu. Veneau spre aceste țărmuri gălăgioase păstori cu piei de oaie, cu unt și caș, sau pescari cărând coșuri cu pește. Dăruind valurilor ceea ce mai rămăsese din corabia lor, cei patru se risipiră. Mpunzi și cârmaciul plecară spre miazăzi, pentru că bănuiau că ar putea să ajungă pe acolo în țara lor, ocolind Ta Kemet. Omul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
apoi se așeza pe pervazul ferestrei, mereu proaspăt vopsit, sărea de pe un picior pe celălalt, anunțând și sonor, printr-un croncănit grav, Îndeplinirea misiunii sale și mai ales faptul că-și dorește simbria meritată, totdeauna sub forma unei bucăți de caș dulce, cântărind cât jumătate din greutatea Zoiței și după ce preda răvașul și Victor Îi spunea „liber”, pleca spre familia și iubirile sale. Căldura cu care Cel-de-Sus binecuvânta coacerea grâului se mai potolise. Între marea galbenă cu valuri lente de grâu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
EminescuOpVI 95} Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată - Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice - ncetișor: - Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace, Că la vară eu ți-oi face Sub cel tei bătut de vânt Așternutul la pământ. Vântul că va aromi Iară tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ia - un fir de busuioc Și îl pune bade-n clop, Busuiocu-o zurăi Și io afară c-oi veni Și din casă te-oi chema, După masă te-oi băga Și de cină că ți-oi da: Tălgeraș cu dulce caș, Pită albă din oraș, Carne friptă pipărată Și guriță cîte-odată. 20 Hoi, săraca calea mea, Crescut-a iarbă pe ea, Calea mea de la mândra Crescut-a iarbă pe ea; Pe calea mea de la joc Poate crește busuioc Că eu n-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
carton pe care așternuse un ziar, trona o jumătate de pâine mare, făcută în casă și un castron de aluminiu cu câteva roșii imense, care în popor se mai numesc "inima boului". Alături un calup de brânză, un fel de caș puțin umed; se vedea că era scos din saramură. Oare pentru ce l-o fi chemat?" se întrebă în gând înghițind în sec. Parcă ghicind nedumerirea tânărului, femeia, pe un ton familiar dar solemn, îl îndemnă să mănânce din bucatele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
zile de la eveniment, Saveta șchiopăta vizibil, deși se ferea cît putea. Doare rău, țață Savetă? Vezi că-ți rup urechile! Dar cîți colți v-au intrat în... Șase, mă tontule. Dar grebla are doar cinci colți. Cînd o să-ți dispară cașul de la gură o să vezi că totuși au intrat șase. Femeia rîde gîlgîit și găliganii se uită aiuriți unii la alții. Glumeață muiere Saveta asta! Angela Angela se bosumflase tare cînd a auzit că Raul a găsit o fătucă la Predeal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]