11,186 matches
-
iasă din ascunzătoare își mai verifică o dată arma de la piept și încărcătoarele de rezervă pe care le avea înfundate în buzunarele pantalonilor. Totul era la locul său. Cu un ochi privi înspre gardul cimitirului, iar cu celălalt la cele două cadavre ale dictatorilor, înfășurate în foi de cort, lăsate de izbeliște pe acel teren viran din marginea Bucureștiului, la numai cîteva ore după ce fuseseră adunate de pe jos din fața plutonului de execuție. Nu mai avea nici o clipă la dispoziție. Trebuia să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
construcție. Cei mai mulți supraviețuiau cel mult trei ani, iar cei care cădeau extenuați erau bătuți cu cruzime de către gărzi. În momentul în care cădeau de oboseală și nu se mai puteau ridica, erau aruncați peste zid pe stîncile de dedesubt, iar cadavrele erau strînse abia în timpul nopții. Cetățenii Babilonului vedeau zilnic aceste scene; existența sclavilor care munceau era o realitate cotidiană pentru orice babilonian de rînd și este important de amintit că două treimi din sclavi nu erau prizonieri de război, ci
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
de altfel, de doi americani, Jacobs și Elsa Travis, care sosesc în România, ca turiști, în căutarea locurilor în care a hălăduit Dracula. După trei luni în care nu se mai aude de ei, un inginer silvic, Ion Lup, găsește cadavrul lui Jacobs în pădure, pe jumătate putrezit, într-o capcană pregătită de braconieri pentru urși. Mister... Groază... După investigațiile făcute de poliție, de alte forțe (obscure) și de naratoarea însăși, se descoperă faptul că Jacobs n-a murit accidental. El
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
când escaladezi cartea care parcă nu se mai termină a lui Vasile Ghica: savurezi cu nesaț voluptatea puținelor aforisme izbutite. „Doamne, grea meserie e scrisul !“ După publicarea mai multor volume de aforisme, Vasile Ghica a trecut la poezie: Spălător de cadavre, Grapho Press, Tecuci, 2007. Mai exact, la ceva care seamănă cu poezia. Este vorba, de fapt, de glume proaste versificate, care nu fac pe nimeni să râdă: „Niciodată nu a existat / o unanimitate de gusturi. / Ar fi fost și monoton
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu atât mai puțin a poeziei lui Eminescu, care, la fiecare schimbare a unghiului de observație, face ape, ca mătasea. Ceea ce investighează Mariana Neț în ultima sa carte (Eminescu, altfel. Limbajul poetic eminescian. O perspectivă semiotică, Minerva, București, 2001) sunt cadavre de poeme, nu poeme. De ce? Pentru că un poem există exclusiv prin emoția pe care o provoacă. Fără emoție, el nu mai este poem, ci un text mort, a cărui studiere devine irelevantă. Să recitim împreună un cunoscut sonet al lui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sofisticate de distrugere. Dacă acest "accident istoric", această întoarcere în vremurile de sălbăticie ar utiliza doar mijloacele timpurilor sale, adică bîta, piatra și, eventual, pumnul, efectul ar fi suportabil. Dar dacă se folosesc excavatoare pentru gropile comune, buldozere pentru împingerea cadavrelor, gloanțe, gaze, bomba atomică, bombe cu fragmentație, mine antiinfanterie? Ce scop au bombele care ucid ființele vii și lasă casele, apartamentele neatinse? Putem oare supraviețui pe planeta noastră dacă folosim tehnologii supersofisticate și avem dezactivate în creier centrele pornirilor primitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vă înverzesc, mă! Cu mine veți face muguri până la toamnă, muguri și frunze pe patul puștii vor crește. Doi ani eu vă sunt tată și mamă, pe tovarășul sergent și în gând o să-l pronunțați cu majuscule. Arma mirosea a cadavru în descompunere, ghinturile săpate-n oțelul țevii puroiau rugină, Petru înfășura pe vergea fâșii albe, ungea rănile cu ulei, apoi, cu grijă, asambla moartea ca pe un puzzle. 30. La 4 dimineața, somnul este un fel de moarte pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sfinților, striga sinaxarul. Umbra săruta pământul ca o confirmare a secundei, tot mai proaspete erau mormintele însemnate în inimă. La miezonoptică, moartea ascuțea săgeți din lemn de paltin în clopotnița bisericii, așchii de oțel spintecau liniștea. Noaptea era ca un cadavru, avea culoarea pământului, vorbea numai prin glasul corbilor, vedea, auzea, mirosea, pipăia, gusta cerul odată cu păsările care-i ciuguleau întunericul. Despre viețuirea de obște, Petru nu avea știință. Rugăciunea, Tatăl Nostru, Crezul, Psalmul 50, bagajul său sumar de sfințenie teoretică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Secu ritate, ca să-l arate la lume, unii din cei care l-au văzut au spus că nu era el. Iar nevastă-sa n-a fost adusă ca să-l recunoască, numai mîndra care-l trădase a fost chemată pentru identificarea cadavrului. Dar ți-am spus, ajunge cît am vorbit. — Valer dragă, zise mama Maria venind din curte, Îți spun io cu cine să vorbești la Partid pentru Sănducu din Baba Novac: du-te, gîndesc, pe la omu’ ăla bun care-l punea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
șovină față de neamurile din jur. Poetul și soldatul Petőfi Sándor s-a bătut cu tot curajul pentru principiile ei, căzînd În 1849 În lupta cu trupele intervenționiste rusești la Albești, la sud de Sighișoara. Dar nimeni nu i-a găsit cadavrul pe cîmpul de bătaie. Inevitabil, legendele au prins a Înmuguri și a da În pîrg. Se spune și azi că ar fi fost luat prizonier de ruși și trimis În surghiun În Siberia, că aici ar fi continuat să scrie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În plan energetic de una perfectă În corporalitatea sa subtilă. Odată trecută dincolo, ființa e restabilită În idealitatea sa, cu toate mădularele complete și toate simțurile tefere. Fostul nevăzător poate să contemple Îndelung de deasupra, cu noul organ al mirării, cadavrul trupului cu care a Împărțit viața tocmai Încheiată. Rezultă din ipoteza citată mai sus că există o conștiință independentă de creierul anatomic, ea Însoțește corpul subtil și ajută noul eu să Înțeleagă ceea ce toc mai percepe cu un simț pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un pelerinaj la Roma, pentru a-l întâlni pe apostolul Petru. Soția lui, cu pruncul în pântece, dorește să-l însoțească. Pe drum, corabia este prinsă de o furtună cumplită, în timpul căreia femeia naște, apoi moare. Corăbierii vor să arunce cadavrul în valuri, dar principele îi roagă să se îndure de copil. Tocmai atunci, ca prin miracol, dinaintea lor se ivește o insulă pustie. Principele își lasă aici soția neînsuflețită și, alături de ea, copilul sugar. Din sânul femeii continuă să curgă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
locurile nașterii, misiunii, răstignirii și învierii lui Isus. Pelerinajul durează doi ani. La întoarcere, corabia trece iarăși pe lângă insula unde principele își abandonase familia. Coborând, îl întâlnește pe copil jucându-se cu scoicile de pe țărm, iar când se apropie de cadavrul soției, aceasta se trezește ca din mrejele unui somn adânc. Rugăciunile Mariei Magdalena o susținuseră doi ani de zile, iar pruncul crescuse și se înzdrăvenise sugând lapte proaspăt de la sânul unei moarte. Mai mult decât atât, femeia îi mărturisește soțului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
devenea clientul și apoi victima temutului căpitan și soarta îi era petcetluită fără nicio ezitare și fără menajamente, așa cum s-a întâmplat în ultima vreme cu cei doi țărani fruntași de la Calafindești și cu cei trei de la Frătăuți... că nici măcar cadavrele lor n-au fost încredințate familiilor îndoliate spre creștinească înmormântare. Prin sate se răspândise vestea cutremurotoare cum că tov. căpitan i-a împușcat pentru uneltire împotriva orânduirii sociale și abia după aceea a cerut justiției să-i condamne la moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
folos, este adevărat; dacă nu... Ticăloasă, dar pragmatică, Andra. Dar ca să mă reinventez, ca să mă trezesc la viață, trebuia să-mi ucid amintirile, să născocesc un fel de nou moment zero al ființării mele. Trebuia să devin o colecție de cadavre de amintiri. Și, pentru prima oară în viață, am realizat că este foarte greu să faci un cadavru din amintiri, pentru că amintirile sunt rebele. Amintirile trăiesc și mor după alte legi ale fizicii, ale psihologiei. Există niște legi speciale: ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
trebuia să-mi ucid amintirile, să născocesc un fel de nou moment zero al ființării mele. Trebuia să devin o colecție de cadavre de amintiri. Și, pentru prima oară în viață, am realizat că este foarte greu să faci un cadavru din amintiri, pentru că amintirile sunt rebele. Amintirile trăiesc și mor după alte legi ale fizicii, ale psihologiei. Există niște legi speciale: ale cadavrelor de amintiri; legi doldora de ecuații care se zvârcolesc, țipă, mușcă turbat din trupul ființei care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de amintiri. Și, pentru prima oară în viață, am realizat că este foarte greu să faci un cadavru din amintiri, pentru că amintirile sunt rebele. Amintirile trăiesc și mor după alte legi ale fizicii, ale psihologiei. Există niște legi speciale: ale cadavrelor de amintiri; legi doldora de ecuații care se zvârcolesc, țipă, mușcă turbat din trupul ființei care se află în agonie. Dar un cadavru de amintiri nu ar fi o viață ratată, un eșec în stare de veghe? Morga amintirilor mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
rebele. Amintirile trăiesc și mor după alte legi ale fizicii, ale psihologiei. Există niște legi speciale: ale cadavrelor de amintiri; legi doldora de ecuații care se zvârcolesc, țipă, mușcă turbat din trupul ființei care se află în agonie. Dar un cadavru de amintiri nu ar fi o viață ratată, un eșec în stare de veghe? Morga amintirilor mele nu ar fi un strigăt care nu poate amuți, un ecou aruncat din spaimă în marea spaimă, o tăcere care ar urla etern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un strigăt care nu poate amuți, un ecou aruncat din spaimă în marea spaimă, o tăcere care ar urla etern? Andra cocheta însă cu absurdul și nu putea îmbrățișa o secundă ideea că amintirile noastre nu pot deveni niște banale cadavre. Eu trăiam la polul opus: nu puteam transforma nici măcar iluziile în cadavre. Ce mult aș fi vrut... Aș accepta dacă iluziile mele ar putea deveni cadavre aș accepta să fiu administratorul unui cimitir al iluziilor. Dar iluziile nu mor. Iluziile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
marea spaimă, o tăcere care ar urla etern? Andra cocheta însă cu absurdul și nu putea îmbrățișa o secundă ideea că amintirile noastre nu pot deveni niște banale cadavre. Eu trăiam la polul opus: nu puteam transforma nici măcar iluziile în cadavre. Ce mult aș fi vrut... Aș accepta dacă iluziile mele ar putea deveni cadavre aș accepta să fiu administratorul unui cimitir al iluziilor. Dar iluziile nu mor. Iluziile mele, cel puțin. Supraviețuiesc într-o creșă de adulți care cultivă himere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu putea îmbrățișa o secundă ideea că amintirile noastre nu pot deveni niște banale cadavre. Eu trăiam la polul opus: nu puteam transforma nici măcar iluziile în cadavre. Ce mult aș fi vrut... Aș accepta dacă iluziile mele ar putea deveni cadavre aș accepta să fiu administratorul unui cimitir al iluziilor. Dar iluziile nu mor. Iluziile mele, cel puțin. Supraviețuiesc într-o creșă de adulți care cultivă himere. Uneori am impresia că sunt un personaj cu o viață încropită din mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
se amuzau așa de copios nici la circ. În asemenea momente îmi era însă clar că trebuia să scap de acest prenume, să-l ucid, dar moartea cuiva era pentru mine o adevărată dramă. Prima oară când am avut un cadavru în familie atunci când mi-a murit mușcata aceea fermecată de pe balcon am trăit o asemenea tragedie. Se pare că nu voi putea gestiona niciodată criza cadavrelor. Aveam șase ani și am solicitat imperativ să fie înmormântat cadavrul mușcatei cu ritualul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
moartea cuiva era pentru mine o adevărată dramă. Prima oară când am avut un cadavru în familie atunci când mi-a murit mușcata aceea fermecată de pe balcon am trăit o asemenea tragedie. Se pare că nu voi putea gestiona niciodată criza cadavrelor. Aveam șase ani și am solicitat imperativ să fie înmormântat cadavrul mușcatei cu ritualul respectat și în cazul vecinului nostru, Nae: cu preoți, lume plângând de mama-focului și praznic pe casa scării. Dar când ai mei m-au rugat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
am avut un cadavru în familie atunci când mi-a murit mușcata aceea fermecată de pe balcon am trăit o asemenea tragedie. Se pare că nu voi putea gestiona niciodată criza cadavrelor. Aveam șase ani și am solicitat imperativ să fie înmormântat cadavrul mușcatei cu ritualul respectat și în cazul vecinului nostru, Nae: cu preoți, lume plângând de mama-focului și praznic pe casa scării. Dar când ai mei m-au rugat să le spun ce preoți trebuie să invite, am fost tare încurcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cel puțin în cartierul nostru, nu fusese descoperită apa minerală și nici apa plată. Nu ne-am ales decât cu o înmormântare aiurea: fără preoți și fără praznic, pentru că izvoare nu aveam decât în cărțile noastre de povești. Pentru mine cadavrele au fost mereu o problemă. Prietena mamei, Nineta, nu mă întreba, ca toate cucoanele plicticoase, atunci când mergeam în vizită la ea, cum mă chema, câți ani aveam și ce voiam să devin când voi fi mare. Invariabil, râzând, arătându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]