KorAP: Find »[drukola/base=cadran & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...64 >

1,583 matches

Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760

amplă prezentare și în numărul 3 al revistei. Se evidențiază și apariția revistei Ev nou căreia i se recomandă o apropiere mai mare de "realitatea socială". De altfel necesitatea dezbaterii problemelor sociale revine în articolele și în recomandările celor de la Cadran ca un prețios laitmotiv. Tot aici se inserează și un anunț al Prepoemului care își căuta colaboratori, abonați și chiar difuzori. Se inaugurează rubrica Catran, conținând un răspuns dat celor care îi acuzau că nu respectă moștenirea bunicilor, se reproduce

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
și chiar difuzori. Se inaugurează rubrica Catran, conținând un răspuns dat celor care îi acuzau că nu respectă moștenirea bunicilor, se reproduce aici nota din Universul literar, nr. 41, O prefață ciudată, de fapt, un atac, o receptare negativă a Cadranului și a grupului de aici. Celor de la Cadran și, în special, lui Ștefan Popescu cel care redactase, probabil notele, li se par inutile orice comentarii, mulțumindu-se să trimită la numărul anterior care ar putea demonstra că citatele din Universul

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
un răspuns dat celor care îi acuzau că nu respectă moștenirea bunicilor, se reproduce aici nota din Universul literar, nr. 41, O prefață ciudată, de fapt, un atac, o receptare negativă a Cadranului și a grupului de aici. Celor de la Cadran și, în special, lui Ștefan Popescu cel care redactase, probabil notele, li se par inutile orice comentarii, mulțumindu-se să trimită la numărul anterior care ar putea demonstra că citatele din Universul literar nu sunt de bună-credință. Stilul devine ceva

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
Răscruce, îl sfătuim ca în orice caz să nu ia drumul poeziei". În cuprinsul revistei se observă aceeași pendulare între literar și preocupările extraliterare ale redactorilor. Deși numit, începând cu cel de-al treilea număr, "Bilunar pentru literatură și artă", Cadran va adăposti în paginile sale articole sau cronici referitoare la cele mai diverse domenii (cultură, economie, istorie, politică etc.). Textele care se referă propriu-zis la domeniul literar nu sunt extrem de multe astfel încât subtitlul amintit poate fi privit, mai degrabă, ca

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
socială Primul număr al celei de-a doua serii se deschide cu articolul Prefață 103, menit să precizeze statutul revistei, să ofere niște puncte de reper și să realizeze o punte de legătură între această serie și prima apariție a Cadranului din 1931. Prima serie a Cadranului (Cadran. Literatură, teatru, artă), cea din 1931, la care face referire acest articol își avea redacția tot în casa lui Ștefan Popescu, în București, pe Strada Parfumului unde se întrunea și cenaclul celor de la

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
a doua serii se deschide cu articolul Prefață 103, menit să precizeze statutul revistei, să ofere niște puncte de reper și să realizeze o punte de legătură între această serie și prima apariție a Cadranului din 1931. Prima serie a Cadranului (Cadran. Literatură, teatru, artă), cea din 1931, la care face referire acest articol își avea redacția tot în casa lui Ștefan Popescu, în București, pe Strada Parfumului unde se întrunea și cenaclul celor de la Cadran. Grupul celor șapte care reușesc

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
doua serii se deschide cu articolul Prefață 103, menit să precizeze statutul revistei, să ofere niște puncte de reper și să realizeze o punte de legătură între această serie și prima apariție a Cadranului din 1931. Prima serie a Cadranului (Cadran. Literatură, teatru, artă), cea din 1931, la care face referire acest articol își avea redacția tot în casa lui Ștefan Popescu, în București, pe Strada Parfumului unde se întrunea și cenaclul celor de la Cadran. Grupul celor șapte care reușesc să

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
din 1931. Prima serie a Cadranului (Cadran. Literatură, teatru, artă), cea din 1931, la care face referire acest articol își avea redacția tot în casa lui Ștefan Popescu, în București, pe Strada Parfumului unde se întrunea și cenaclul celor de la Cadran. Grupul celor șapte care reușesc să facă posibilă apariția unicului număr din 1931 era format din Sabin Vasia (Ștefan Popescu), Alin Zare, Emil Dincă, Alexandru Poru, I. D. Gîrboveanu, Mircea Th. Popescu și Sergiu Ludescu. Programul revistei, al celei de-a

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
Programul revistei, al celei de-a doua serii, nu este unul deosebit, dar important rămâne faptul că cei de aici vor încerca să promoveze creațiile de valoare. Entuziasmul tinerilor în majoritate studenți va ține deocamdată loc de program. Cei de la Cadran vor să fie, de altminteri, obiectivi în aprecierile pe care le vor face cu privire la literatură în general. Pe scurt, în acest prim articol în care Ștefan Popescu (cel care semna în 1931 Sabin Vasia) sintetizează opiniile redacției, nu poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
literară, este exprimată, cu fermitate, orientarea spre estetic a literaturii apreciate de membrii grupului. Numărul al doilea al revistei prezintă tot central, pe prima pagină, Un bilanț... și o chemare. Calitatea revistei, se pare că știu foarte bine cei de la Cadran, depinde de manuscrisele primite. Se realizează de aceea acest bilanț al ședințelor ținute în cadrul "cercului revistei" în anul 1939 (40 de ședințe, ceea ce înseamnă o activitate desfășurată pe aproape toată durata anului în mod constant). Se menționează deschiderea mai ales

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
vor spune părerea "fără ocol, fără eufemisme". Dacă, în primele două numere, se preciza că paginile revistei sunt deschise tuturor celor care au destul talent să scrie și doresc să o facă, cel de-al treilea încearcă să imprime colaboratorilor Cadranului, în particular, și literaturii române contemporane, în general, o anumită orientare. Dezamăgirii exprimate în numărul anterior i se substituie, în articolul Proză pentru poeți, afirmarea tranșantă a necesității reorientării poeților care s-au izolat de comunitate în "turnul lor de

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
ți se pară". E, de fapt, o pledoarie pentru lărgirea imaginarului poetic astfel încât el să includă și lumea modernă în care poetului i se oferă posibilitatea de a învăța de la oamenii simpli meșteșugul versului. Noua poezie cerută de cei de la Cadran nu mai este una a melancoliei individului. În spiritul vremii, ei vor o poezie a colectivității, o literatură "sănătoasă" și nu una în care tu, autorul, "scâncești jalnic plecarea iubitei, dragostea măruntă, egoistă. Vezi în negru tot și toate ți

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
oftat, păragină și-o toamnă posomorâtă, funerară. (...) și nu știi pleca urechea decât la ciripitul suflețelului tău bolnav". E un apel adresat în primul rând colaboratorilor revistei. Tematica aceasta socială pare a fi mult mai interesantă în ochii celor de la Cadran decât stilul "cursiv și îngrijit", așa cum sugera și titlul, articolul e o invitație care împrumută, pe final, ceva din caracterul teribilist al articolelor de avangardă care invitau scriitorul să se orienteze spre temele de actualitate și poetul să învețe să

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
concep literatura nu va influența doar alegerea creațiilor, a articolelor publicate, dar va conduce și spre afirmarea preferinței clare pentru reportaj și pentru cronica de orice fel. 3.3. Sfere de interes - o abordare structurală Ca multe dintre publicațiile vremii, Cadran nu este o revistă strict literară (nici măcar strict culturală), existând tentația de a urma structura cotidienelor ale căror articole sunt câteodată și sursa unor răspunsuri polemice. Așa se explică și faptul că un loc important între speciile abordate îl vor

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
fărâmița și - uneori - când cel care scrie cronica știe prinde esențialul și are posibilități de a-l înfățișa, cronicile dau cetitorilor material de gândit. Fiindcă avem despre cronică părerile pe care le-am spus mai sus, în numărul doi al Cadran-ului le vom insera"104. Nu numai în numărul doi al revistei vom întâlni astfel de cronici, ci chiar și în acest prim număr. Astfel, la rubrica Cronica Muzicală, sub titlul Despre stagiunea 1938-1939, se comentează critic ultima stagiune, concluzia

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
numiri, uneori de cifre, ce permit cronicarului să conchidă satisfăcut și să anticipeze optimist asupra viitorului. Se dresează asemenea bilanțuri la fiecare sfârșit de an, când paginile ziarelor și revistelor se împănează cu inevitabil ani culturali, muzicali, literari, teatrali, etc. (...) "Cadran" apare în miezul anului și respectul tradițiilor ne-ar cere să înșirăm la rândul nostru tot ce a adăpostit opera și cele două săli de concert în timpul stagiunii 38-39. Ne oprește să o facem nu dorința obținerii unei singularizări prea

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
sa, evident că îi putem atribui Un mesagiu poetic. George Meniuc, Interior cosmic. I se reproșează poetului titlul volumului său de versuri, "titlu ușor aburit de grandilocvență lirică"108. Deși volumul de versuri al lui George Meniuc (anunțat deja în Cadran în primul număr din 1939) nu pare a corespunde direcției avute în vedere de redactorii revistei, cronica afirmă "nădejdile cele mai optimiste în destinele viitoare ale tânărului poet". În numărul al treilea, cronica științifică este semnată de Haralambie Glebman, Isvorul

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
Acesteia i se adaugă o cronică economică, Noi orientări ale economiei naționale și mondiale, neobișnuită pentru cineva care își amintește de subtitlul revistei, "Bilunar pentru literatură și artă", dar privită în limitele normalului de către cineva obișnuit cu structura eclectică a Cadranului. Ca și cronica externă a numărului anterior și aceasta prezintă vremurile tulburi și sugerează posibilitatea începerii unui nou război. În consecință în cronica externă a acestui număr Mihai Levente se va ocupa de Problema Războiului și a Păcii în lumina

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
cronica cinematografică, cea literară este iarăși uitată. 3.3.2. Reportajul Orientarea spre problemele sociale, spre om, spre suferințele sale duce la afirmarea preferinței pentru reportaj ca modalitate de menținere a contactului cu lumea contemporană, cu realitatea. Deși grupul de la Cadran și reprezentanții literaturii de avangardă tratează domeniul literarității de pe poziții distincte, se poate stabili o apropiere între cele două grupări tocmai la nivelul acesta al respingerii poeziei absolutului și al orientării spre concret, spre reportaj (în Cadran, reportajul suplinește lipsa

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
Deși grupul de la Cadran și reprezentanții literaturii de avangardă tratează domeniul literarității de pe poziții distincte, se poate stabili o apropiere între cele două grupări tocmai la nivelul acesta al respingerii poeziei absolutului și al orientării spre concret, spre reportaj (în Cadran, reportajul suplinește lipsa prozei - în revistă nu apare decât o singură schiță, Elevul T. R., de Nicolae Ivanovici, prezentând o zi din viața unui tânăr elev militar). Bivolarii din lunca Dâmboviței de Mircea Tiriug și Ștefan Popescu, reportajul care apare

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
vieții acestor oameni este relevantă: unul dintre oamenii prezentați se îmbolnăvise, dar refuza să părăsească locul greu de muncă în favoarea unuia într-un mediu nu tot atât de toxic pentru că "are șapte copii". Reportajele sunt ilustrări ale modului în care cei de la Cadran înțeleg literatura, proza, în particular. Specia aceasta situată la granița dintre literar și documentar reflectă poate cel mai bine direcția pe care ar dori s-o imprime literaturii, ce înseamnă pentru ei un nou realism. Preferința pentru reportaj este cu

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
la granița dintre literar și documentar reflectă poate cel mai bine direcția pe care ar dori s-o imprime literaturii, ce înseamnă pentru ei un nou realism. Preferința pentru reportaj este cu atât mai semnificativă cu cât acesta suplinește, în Cadran, lipsa prozei literare autentice. 3.3.3. Eseul, critica literară Excluzând cronicile literare și notele plasate pe ultima pagină a revistei, constatăm că textele de critică literară sunt extrem de puține. Se poate observa că subtitlul "pentru literatură și artă" este

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
literare autentice. 3.3.3. Eseul, critica literară Excluzând cronicile literare și notele plasate pe ultima pagină a revistei, constatăm că textele de critică literară sunt extrem de puține. Se poate observa că subtitlul "pentru literatură și artă" este primit de Cadran abia în numărul al treilea, deși atât la nivelul producțiilor literare, cât și la cel al criticii, nu se produc prea multe schimbări față de cele două apariții anterioare. Cadranul rămâne o revistă în care nu se abordează numai subiecte culturale

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
poate observa că subtitlul "pentru literatură și artă" este primit de Cadran abia în numărul al treilea, deși atât la nivelul producțiilor literare, cât și la cel al criticii, nu se produc prea multe schimbări față de cele două apariții anterioare. Cadranul rămâne o revistă în care nu se abordează numai subiecte culturale, ci și unele aparținând domeniului social sau chiar celui economic. În numărul 1 al revistei se prezintă scriitorul american Walt Whitman a cărui operă începuse să fie tradusă în

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
de altfel, idei lipsite de noutate) ambiguitatea creației sale: "Walt Whitman are răgazuri de poet burghez individualist, cu tare de egoism minor, alături de vaste atitudini de profet al progresului cosmic, al fraternității universale". Desigur el este apreciat de gruparea de la Cadran pentru cea de-a doua tendință recognoscibilă în opera sa. Nu trebuie să uităm că și cei de la grupul Albatros îl apreciau pe scriitorul american și că îi sunt tributari. În cel de-al doilea număr al Cadranului, pe lângă articolul

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]