1,031 matches
-
ocrotirea Profetului. La vârsta de 10 ani, Ali a fost primul care a acceptat islamul. El a fost numit de Profet că successor al său, conform șiiților. Ali a fost al patrulea calif, ultimul dintre cei patru. După ce a fost calif timp de cinci ani, Ali a fost ucis de către adepții grupului Khawarij și înmormântat în orașul Najaf din Irak. Al Hasan a fost fiul cel mai mare al lui Ali și al Fatimei. El a ocupat poziția de calif timp
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
fost calif timp de cinci ani, Ali a fost ucis de către adepții grupului Khawarij și înmormântat în orașul Najaf din Irak. Al Hasan a fost fiul cel mai mare al lui Ali și al Fatimei. El a ocupat poziția de calif timp de șase luni, după moartea tatălui său. După ce pierde în fața lui Mu’awiyah, el se retrage la Medina în izolare, unde avea să își petreacă restul vieții. Este fiul cel mic al lui Ali și al Fatimei. Și-a
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
al lui Ali și al Fatimei. Și-a trăit o mare parte a vieții lui în Medina, la fel ca fratele său. Între Al Husein și fiul lui Mu’awiyah, Yazid, a existat un conflict, când cel din urmă devenise calif și a încercat să îl facă pe Al Husein să i se supună. În urma bătăliei de la Karbala, unde a fost și înmormântat, Al Husein a fost ucis împreună cu alți adepți ai săi. Astfel, ‘Ashura, devine ziua în care el este
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
sub numele de Al Taqi. El s-a căsătorit cu fiica lui Al Ma’mun și a rămas în Bagdad. Muhammad reușește să se întoarcă la Medina, spre sfârșitul domniei lui Al Ma’mun, însă este adus înapoi de noul calif, Al Mu’atasim Ali este cunoscut și sub numele de Al Naqi și a fost fiul celui de-al nouălea Imam. El își petrece mare parte din viața la Medina, unde a predate științe islamice. El a fost chemat la
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
tazil, criticând la rândul său pe Wasil ibn Ata , care era în mare parte considerat fondator al școlii teologice Mu ‘tazil . După ce Abbasizi au construit Baghdad-ul, Baššăr s-a mutat de la Basra începând cu anul 762. A devenit partener al califului al-Mahdi . Este nevoit să renunțe la firea sa libertină în momentul în care califul îi poruncește să nu mai scrie poezii de dragoste. Dar talentul nu i-a permis să se țină departe de această ramură și odată cu încălcarea vorbei
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
considerat fondator al școlii teologice Mu ‘tazil . După ce Abbasizi au construit Baghdad-ul, Baššăr s-a mutat de la Basra începând cu anul 762. A devenit partener al califului al-Mahdi . Este nevoit să renunțe la firea sa libertină în momentul în care califul îi poruncește să nu mai scrie poezii de dragoste. Dar talentul nu i-a permis să se țină departe de această ramură și odată cu încălcarea vorbei califului este acuzat de erezie și zindiq-ism ( denumire folosită de musulmani pentru a îi
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
al-Mahdi . Este nevoit să renunțe la firea sa libertină în momentul în care califul îi poruncește să nu mai scrie poezii de dragoste. Dar talentul nu i-a permis să se țină departe de această ramură și odată cu încălcarea vorbei califului este acuzat de erezie și zindiq-ism ( denumire folosită de musulmani pentru a îi desemna pe cei care avea o gândire prea liberă și promovau idei care nu se încadrau în barierele viziunilor islamice. Erau denumiti atei, heretici. ), întemnițat, bătut până la
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
preislamică din perioada eroică a jahiliiyei a constituit un model pentru barzii ummayazi, ale căror imitații erau privite de poeții abbasizi drept opere clasice. Spiritul pios al noului regim abbasid, influențele culturale și religioase străine, mai ales persane, și obiceiul califilor de a cultiva poeți de curte, de la care așteptau imnuri de laudă au determinat abaterea de la căile bătute ale clasicismului și apariția unor noi forme de expresie poetică. Totuși, poezia s-a dovedit a fi cea mai conservatoare dintre artele
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
extract din lucrarea sa demonstrează înclinație spre Zoroastrism , asemenea strămoșilor săi persani, în defavoarea Islamului, el preferând o zeitate a focului . În cele din urmă , Bashar ibn Burd a fost declarant heretic, acuzat de blasfemie, și a fost executat de însuși califul al-Mahdi.
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
în mare parte de convingerea de nezdruncinat a misionarilor ismailiți, Hasan Sabbah își începe propria cercetare a doctrinelor ismailite, pentru a deveni la rândul său șiit ismailit. La vârsta de 17 ani, Hasan se convertește la ismailism și jură credință califului fatimid din Cairo, Al-Mustansir. Stilul auster și devotamentul sincer al lui Hasan îl aduc în atenția misionarului responsabil de eforturile ismailite din regiunea sa, pe numele său Abdu l-Malik ibn Attash. Ibn Attash, impresionat de tânărul Hasan, îl numește ca
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
dar majoritatea surselor converg asupra perioadei de 3 ani. În timpul petrecut la Cairo, învățând și predicând, Hasan Sabbah devine deosebit de iritant pentru vizirul armatei, Badr al-Jamali. Se presupune că motivul pentru care Hasan devenise incomod era apropierea dintre acesta și calif, apropiere ce nu subscria jocurilor de putere de la curtea sultanului. Până la urmă, susținerea arătată de Hasan pentru moștenitorul tronului fatimid, Nizar, atrage asupra lui Sabbah furia vizirului Al-Jamali care îl aruncă în temniță. Datorită unui episod bizar, în care minaretul
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
creat de această campanie sinistră de asasinate la comandă, Hasan își consolidează definitv poziția în nord-vestul Persiei, ocupând majoritatea castelelor, orașelor și pasurilor montane din regiune, conectându-le printr-un sistem administrativ eficient, independent din toate punctele de vedere. Moartea califului Al-Mustansir, în 1094, a dus la o dispută ce a generat o schismă în sânul ismailiților, împărțindu-i în nizariți și mustaliți, de la numele reprezentanților celor două facțiuni rivale; pe marginea ducerii mai departe a imamatului ismailit. Hasan Sabbah, care
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
ca șiit ismailit școlit la Alamut, pune la cale mai multe asasinate împotriva noului sultan, nici unul cu succes. Motivele acestei abordări radicale sunt datorate cel mai probabil politicii de ostilitate a lui Saladin față de ismailiți precum și tratamentul inuman aplicat familiei califilor fatimizi, care chiar dacă se distanțaseră de ismailismul nizarit al lui Hasan Sabbah, făceau parte totuși din aceeași familie șiită. Nu doar atât, intenția vădită a lui Saladin de a crea un stat siro-egiptean nu putea avea decât consecințe nefaste pentru
Rașid al-Din Sinan () [Corola-website/Science/330944_a_332273]
-
unitatea lui Dumnezeu. În ceea ce privește interdicția de a reprezenta ființe vii, aceasta este respectată întocmai în secolele VII-VIII și rămâne valabilă chiar și astăzi în întreg domeniul religios: decorarea moscheilor, ilustrarea Coranului și a textelor religioase. Anumite libertăți se observă la califii omeyyazi, care își împodobesc reședințele cu stucaturi policrome figurative și cu statui aproape tridimensionale, reprezentând în mod autentic suveranii și membrii anturajului acestuia. Mai mult decât atât, picturile murale din castelele omeyyade înfățișează același tipar, una din cel de la Qasr
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
surprins o intensă activitate de traducere din arabă în limbi europene, în special în spaniolă, datorită dorinței de asimilare a creațiilor literare științifice. Traducerea și mai ales interpretarea au înflorit în spațiul andaluz în timpul domniei lui al-Ḥakam II, al doilea calif de Cordoba, când relațiile cu străinii s-au intensificat, fapt care a impus automat transpunerea scrisorilor și documentelor într-o limbă cunoscută. Astfel au apărut așa-zișii „interpreți de delegație”, care însoțeau trimișii oficiali în cadrul vizitelor politice și mediau dialogul
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
familie înstărită și a avut o viață caracterizată de activități intelectuale, religioase și politice specifice mediului din Bagdad în așa numita perioadă de resuscitare sunită.Spre sfârșitul vieții a fost exilatdin Bagdad și arestat la domiciliu printr-un decret al califului al-Nasir, a cărui politică Ibn al-Jawzi a resprins-o. Ulterior, Ibn al-Jawzi a revenit în Bagdad, s-a retras din viața publică și a murit în anul 1200. În adolescență, mătușa sa, care îl îngrijea deoarece tatăl său murise când avea
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
doctrinei hanbali (una dintre cele patru școli de drept islamic), Ibn al-Jawzi este unul dintre cei mai importanți imami ai vremii. Predicile sale erau conservatoare și susțineau politicile religioase ale puterii de la Bagdad. Ca urmare, acesta a fost favorizat de către califi și în jurul anului 1178/1179 a devenit liderul a cinci școli și cel mai important predicator al școlii hanbali din Bagdad. În această perioadă, Ibn al-Jawzi a atins apogeul carierei sale. Devenind un protector semioficial al normelor islamice, acesta era
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
de la normele stricte ale islamului conservator. A fost un critic al sufismului și al teologilor care practicau șiismul. Atitudinea sa i-a adus numerose polemici. Puterea sa în cadrul societății din Bagdad s-a datorat în principal relațiilor sale bune cu califii și consilierii acestora. Arestarea vechiului său prieten, Ibn Yunus, în 1194 a marcat finalul carierei sale și sfârșitul legăturilor cu cercurile guvernamentale. În același an, Ibn al-Jawzi a fost areestat și exilat în localitatea Wasit. Cu puțin timp înaintea morții
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
Opera sa, al-Muntazam este o carte de istorie universală, ce descrie cronologic istoria lumii de la începuturi până în anul 1179. La fiecare an descris în carte, sunt prezentate biografii bine documentate ale personalităților/ oamenilor importanți care au murit în acel an: califi, viziri, judecători, învățați, oameni pioși. Alte două scrieri importante ale lui Ibn al-Jawzi aparțin genului biografic, unul dintre cele mai prolifice din literatura islamică.Sifat al-safwa este o colecție de biografii ale celor pe care Ibn al-Jawzi îi consideră sufiți
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
se spune că ar fi venit din Kabul la al-Kufa (Irak), unde s-a stabilit după ce a fost eliberat.. Conform calendarului musulman, a trăit 70 de ani, primii 52 sub conducerea omeyadă, iar următorii 18 ani sub guvernarea primilor doi califi abasizi Saffah (104-36/722-54) și Mansur (95-158/ 714-75), a căror revoluție Abu Hanifa a susținut-o inițial, ulterior opunându-se. Nu sunt date certe cu privire la originea familiei sale, unii menționând Kabul, iar alții Termed sau Nesa. De asemenea, orașul Anbar
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
din Kufa, dar nu a fost niciodată qadi (judecător); totuși, Abu Hanifa a oferit consiliere mai multor conducători, unul dintre cei cărora le-a dat sfaturi fiindYazid Amr, guvernatorul Irak-ului în timpul lui Marwan ibn Muhammad, care a fost ultimul calif omeiad. Abu Hanifa a stat 5 sau 6 ani la Mecca. Acesta este considerat unul dintre iluștri Tabi`un (succesor), anumite surse relatând faptul că Abu Hanifa a cunoscut cel puțin patru dintre însoțitorii Profetului, printre care și pe Anas
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
pelerinajul (hajj) de 55 de ori. Există păreri distincte privind motivul pentru care Abu Hanifa a fost trimis la închisoare spre sfârșitul vieții sale. Unii spun că acest fapt se datorează refuzului său de a servi drept qadi în perioada califului abasid al-Mansur. Khatib al-Baghdadi relatează că trimiterea sa la închisoare este consecința criticii deschise pe care a adresat-o regimului al-Mansour în timpul unei revolte. În anul 766, califul al-Mansur i-ar fi cerut lui Abu Hanifa să fie qadi în
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
fapt se datorează refuzului său de a servi drept qadi în perioada califului abasid al-Mansur. Khatib al-Baghdadi relatează că trimiterea sa la închisoare este consecința criticii deschise pe care a adresat-o regimului al-Mansour în timpul unei revolte. În anul 766, califul al-Mansur i-ar fi cerut lui Abu Hanifa să fie qadi în Bagdad, considerând că oferindu-i un asemenea post l-ar fi adus sub controlul său. Însă, Abu Hanifa a refuzat oferta califului cu scopul de a-și menține
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
în timpul unei revolte. În anul 766, califul al-Mansur i-ar fi cerut lui Abu Hanifa să fie qadi în Bagdad, considerând că oferindu-i un asemenea post l-ar fi adus sub controlul său. Însă, Abu Hanifa a refuzat oferta califului cu scopul de a-și menține independența și imparțialitatea, fapt ce l-a înfuriat pe calif și l-a determinat să-l trimită la închisoare unde a și murit. .. Abu Hanifa a murit în anul 767. În timpul sultanului Malik, unul
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
fie qadi în Bagdad, considerând că oferindu-i un asemenea post l-ar fi adus sub controlul său. Însă, Abu Hanifa a refuzat oferta califului cu scopul de a-și menține independența și imparțialitatea, fapt ce l-a înfuriat pe calif și l-a determinat să-l trimită la închisoare unde a și murit. .. Abu Hanifa a murit în anul 767. În timpul sultanului Malik, unul dintre vizirii acestuia a construit o cupola impresionantă deasupra mormântului lui Abu Hanifa și a consolidate
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]