1,779 matches
-
puternica familie de sacerdotes publici, Quattuor Amplissima Collegia, importantul Collegium Pontificum, acei augures ce prevedeau viitorul studiind zborul și cântecul păsărilor, Quindecemviri Sacris Faciundis care, în situațiile disperate, consultau Cărțile Sibiline, toți aceștia, care priviseră nemulțumiți enigmaticul templu isiac de pe Campus Martius, considerându-i o serioasă concurență, afirmau că la Roma se petreceau lucruri ciudate: „O vrajă egipteană ține la suprafața apei corăbiile de marmură“. Neliniștea lor era cu atât mai mare, cu cât tânărul Împărat nu se arăta prea interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
era să fac, să-l pun la detectorul de minciuni? Leigh s-a lăsat pe speteaza scaunului și a luat o înghițitură dintr-o Coca dietetică. — Poate ar trebui să-și faci o listă cu toate fetele mai mari din campus și cu numerele lor de telefon. În felul ăsta, de fiecare dată când cunoști un tip, poți să le suni să fii sigură că e disponibil. Chipul Adrianei s-a destins într-un zâmbet larg care a fermecat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
când a așteptat ultima oară cu atâta nerăbdare să sune telefonul. La școală, înainte de pubertate, când, asemenea celelalte fete, se întreba dacă va fi invitată la dans? Poate. De câteva ori fusese destul de nerăbdătoare să afle de la cabinetul medical al campusului cum a ieșit testul de sarcină, și mai era acel mic incident din Ibiza, cu praful de cocaină, pentru care a fost nevoie să-și caute repede un avocat ca lumea... Nici atunci nu i-a fost ușor să aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
era dispus să reconsidere cel puțin un element din linia oficială. Fima văzu În asta o confirmare a teoriei sale referitoare la pașii mici. Convocă deci Consiliul Revoluționar la o mică ședință În sala În care ținea Țvika seminarele, la campusul de pe Muntele Scopus. Anunță că se răzgândise și că nu mai pleca la Tunis. De data asta procesul de pace nu trebuia să Înceapă ca o uvertură de operă, În stilul lui Begin și Sadat, ci dimpotrivă, cu mici gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sastisire că pă bune nu poți fi taxat dă bârfitor, te Împlor dân tot sufletu să fii mormânt dăspre misiva mea cu caracter pur „confidențeal“. Nici o vorbă lu doctoru Pantoja, nici lu irlandeza care-o știm, nici la gașca dân campus, nici lu Schlessinger, nici lu Wilckinson! Chiar dacă s-a dus o chenzină dă când ne-am despărțit pă Kennedy, pun pariu că ții minte În mare că doctoru Pantoja a dat un mic brânci pentru ca Fundația Mackensen să mă trimiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să-și fi dedicat viața imitării lui pe Elton John, și-a făcut apariția Încălțat cu pantofi din blană de iepure și machiat cu dermatograf la ochi. Nimeni nici măcar n-a clipit. Avusesem și noi grupul nostru de homosexuali În campusul facultății și chiar avusesem câțiva prieteni despre care aflasem În ultimii ani că ar fi homosexuali, dar nici unul nu arăta așa. Aveam impresia că sunt Înconjurată de toți actorii din Rent - dar, evident, purtând costume mai frumoase.. Femeile, sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
drăguțul de Benji (nu putea suferi să i se spună așaă de când Lily Îl surprinsese făcând amor cu două fete, colege de-ale ei din grupul a capella din care făcea parte. Intrase pur și simplu În apartamentul lui din afara campusului și dăduse peste el, Întins cât era de lung În living cu o soprană și o contraltistă, niște tipe tăcute ca niște șoricei, care n-au mai reușit În veci să o privească pe Lily În ochi. Am Încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Great Transformation: 1945 To The Present, Verso, Londra/ New York, 2002. Michael Newman, The Party of European Socialists, University of North London, Londra, 1996, dosar nr. 41. Oskar Niedermayer, Europäische Parteien? Zur grenzüberschreitenden Interaktion politischer Parteien in Rahmen des Europäische Gemeinschaft, Campus, Frankfurt/New York, 1983. Oskar Niedermayer, "The Transnational Dimension of the Elections", în Electoral Studies, 1984, vol. 3, nr. 3, pp. 235-243. Oskar Niedermayer, "Transnational Party Co-operation", în Karlheinz Reif (ed.), European Elections 1979/81 and 1984. Conclusions and Perspectives from
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
II: The Development of European Party Federations", în Stanley Henig (ed.), Political Parties in the European Community, George Allen & Unwin Ltd., Londra, 1979b, p. 295. 117 Oskar Niedermayer, Europäische Parteien? Zur grezüberschreitenden Interaktion politischer Parteien in Rahmen des Europäische Gemeinschaft, Campus, Frankfurt/New York, 1983. 118 Fazele de contact-cooperare-integrare sînt categorii analitice ale lui Oskar Niedermayer. Pentru o expunere mai largă a acestor faze, vom trimite la cercetători care au popularizat în engleză principalele elemente ale contribuției politologului german: Thomas M. Dietz
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a trezit aruncat în luptele "ultimei sute de metri" pe teritoriu german, din care n-a apucat altceva decât sânge și groază, a fost rapid rănit și a scăpat ca prin minune, după o evadare halucinantă prin pădurile Germaniei, în campusul american. Povestea ascunderii sale printre copacii unde năluceau deopotrivă refugiați și atacatori este o extraordinară ilustrare a sentimentului de spaimă, a înțelegerii că niciodată nu va exista scăpare pentru acela care a umblat pe teritoriul minat. Într-adevăr, timpul nu
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
sunt invitați să trimită imagini ale creațiilor, spre selecționare, la adresa undergroundtm 2006@gmail. com, format jpg, latura mare max 800 de pixeli. Termenul limită este 15 aprilie. Detalii despre eveniment se pot afla pe site-ul www. underground. uvt. ro. Campus l De artă Asociația ARS DOR, cu sprijinul UNESCO, invită artiști plastici din România, Ucraina și Republica Moldova să participe la Art Campusul Internațional „Eurointegrare prin Artă”, care va avea loc în Basarabia, în 14-20 iunie. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
Termenul limită este 15 aprilie. Detalii despre eveniment se pot afla pe site-ul www. underground. uvt. ro. Campus l De artă Asociația ARS DOR, cu sprijinul UNESCO, invită artiști plastici din România, Ucraina și Republica Moldova să participe la Art Campusul Internațional „Eurointegrare prin Artă”, care va avea loc în Basarabia, în 14-20 iunie. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de cazare, hrană și 50% din cele legate de materiale de pictură. Taxa de participare este de 20 USD. Sunt eligibili artiști plastici
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa, rezolvarea problemei emigrării forței de muncă, intensificarea cooperării intelectuale, cooperarea interparlamentară cu scopul de a se realiza Uniunea interparlamentară europeană 20. Briand propunea următoarele organisme de conducere ale Uniunii Europene: Conferința Europeană 20 Eliza Campus, Planul Briand de Uniune Europeană (1929-1930), în “Revista de istorie”, nr. 8, august 1982, p. 932. în care intrau toți membrii, Comitetul Politic din care făceau parte reprezentanții marilor puteri, Secretariatul și Tribunalul. Planul Briand dorea să ofere mijloace pentru
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de revizuiurea tratatelor deoarece “România e în afară de cauză . Aceasta nu vizează România“ iar Italia “nu va face nimic contra României “72. În continuarea 70 A.M.A.E., fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă, vol. 135 , f. 53 - 54. 71 Eliza Campus, Din politica externă a României 1913 - 1947 , București , Editura Politică , 1980 , p. 284 - 285. 72 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu, dosar nr. 62 / 1930, f. 342. 50 47 declarației lui Mussolini se înscrie convorbirea din ianuarie 1931, de la Geneva, între
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
propunerii României și solicitau acordarea 298. 83 Gheorghe Tătărăscu, Mărturii pentru istorie, (editor Sanda Tătărascu - Negropontes Ă, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 170. 84 Nicolae Titulescu, Documente confidențiale, (editor : Ion Grecescu Ă, București , Editura Academiei Române, 1992, p. 142 . 85 Eliza Campus, Din politica externă a României. 1913 - 1947, p. 347. 56 53 de drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a României 1913 - 1947, București, Editura Politică, 1980. 8. Ciupercă I., N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
de revizuiurea tratatelor deoarece “România e în afară de cauză . Aceasta nu vizează România“ iar Italia “nu va face nimic contra României “72. În continuarea 70 A.M.A.E., fond 71, Uniunea Sovietică, (1920 - 1944Ă, vol. 135 , f. 53 - 54. 71 Eliza Campus, Din politica externă a României 1913 - 1947 , București , Editura Politică , 1980 , p. 284 - 285. 72 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu, dosar nr. 62 / 1930, f. 342. 50 47 declarației lui Mussolini se înscrie convorbirea din ianuarie 1931, de la Geneva, între
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
propunerii României și solicitau acordarea 298. 83 Gheorghe Tătărăscu, Mărturii pentru istorie, (editor Sanda Tătărascu - Negropontes Ă, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 170. 84 Nicolae Titulescu, Documente confidențiale, (editor : Ion Grecescu Ă, București , Editura Academiei Române, 1992, p. 142 . 85 Eliza Campus, Din politica externă a României. 1913 - 1947, p. 347. 56 53 de drepturi egale atât statelor riverane cât și celor neriverane. România a susținut ideea limitării tonajului navelor militare care treceau prin Strâmtori spre Marea Neagră, ca și solicitarea Turciei de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a României 1913 - 1947, București, Editura Politică, 1980. 8. Ciupercă I., N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
dirty in real research). A-ți "murdări mâinile în cercetarea reală", la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau simbolice ale) campusului universitar. Însemna, totodată, abordarea abruptă, fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau "focarele de infecție" din interiorul corpului social: prostituatele, vagabonzii (Anderson, 1923. The Hobo: the Sociology of the Homeless Man), bandele de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tinerii studioși de repetenție, într-o versiune parodică a teoriei profesorului Campbell asupra arhetipului eroului universal (în The Hero with a Thousand Faces), combinată cu convențiile romanului academic și cu o alegorie geopolitică a lumii împărțită în două tabere, două campusuri adverse, estul și vestul. Ca și în culegerea Lost in the Funhouse, în care povestirea eponimă descrie metaforic rătăcirea în labirintul textului literar, cele două romane mai sus amintite combină complexitatea modernistă și postmodernistă cu plăcerea de a împărtăși scorneli
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și naratorul Gladney filtrează pentru cititor imaginile (repetate pentru el timp de 20 de ani) studenților și părinților la începutul noului an universitar, expresii ale afluenței și consumismului societății americane. Aflăm că departamentul de Hitler Studies împarte o clădire în campus cu cel de cultură populară, condus de Alphonse Stompanato, poreclit "Fast Food", echivalentul în mass culture a ceea ce francezii au determinat restaurantele de lux să numească în orice limbă cuisine. Murray, fost jurnalist sportiv, actualmente coleg cu Jack Gladney, îl
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
o rezultantă a creșterii spațiale și a creșterii funcționale și nu doar a uneia sau alteia. Zonarea constă În definirea destinației spațiilor urbane și separarea lor geografică În zone industriale și rezidențiale, parcuri, zone pentru automobile și zone pietonale, zona campusurilor universitare, centre comerciale, zone destinate În special tinerelor cupluri, zona dedicată vârstei a treia. Organizarea spațiului urban ține seama de: ▪ circulația și transportul urban, inclusiv rețeaua de străzi, poduri, tuneluri, conducte de apă, funiculare, piste pentru biciclete etc.; ▪ aprovizionarea cu
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
locale de cablu nu sunt la fel de scumpe cum s-ar putea crede și ar putea fi adecvate atunci când se promovează o proprietate mare. Radioul poate fi foarte eficient, deoarece acestea vizează În special o anumită piață. Multe universități au În campus și cămine stații de radiodifuziune, care nu sunt costisitoare și pot oferi potențial În atragerea chiriașilor. Aceste stații mici sunt mereu În căutarea de sponsori, iar proprietarul unei clădiri rezidențiale se poate număra printre ei. Printul a fost În trecut
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de ușile trântite ce se deschid și se închid la parterul căminului studențesc în care locuiește, de ofertele puștanilor ce bat la uși pentru a prelua gunoiul în schimbul câtorva bănuți, de cerșetorii care circulă în grupuri pe sub geamurile căminelor din campus, toate la un loc fiind pentru Horia piedici în învățare. În fiecare zi, pe sub geamul camerei în care locuiește, se perindă grupuri de țigănci cu copii în brațe care practică cerșetoria și oferta de ghicit, cu mare insistență. Studenții le
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]