1,805 matches
-
față de alt membru de partid, În ipoteza că nu sunt cu toții la fel. De asemenea, simpatizanții, care continuă să rămână marea masă de electori, sunt importanți pentru definirea unui comportament cultural și politic. Ai dreptate, Ruxandra, când te referi la capitalizarea unei memorii a istoriei și a unei experiențe politice. Ele nu pot fi părăsite, doar pentru că nu mai trăim În anii respectivi. Sunt niște pietre de hotar. Însă probabil această capitalizare nu a fost Îndeajuns de constructivă. E adevărat că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și politic. Ai dreptate, Ruxandra, când te referi la capitalizarea unei memorii a istoriei și a unei experiențe politice. Ele nu pot fi părăsite, doar pentru că nu mai trăim În anii respectivi. Sunt niște pietre de hotar. Însă probabil această capitalizare nu a fost Îndeajuns de constructivă. E adevărat că ideea de continuitate nu se putea aplica Într-o lume a clivajului ideologic Întreținut de puterea comunistă, și de aici starea de anxietate privind rapiditatea cu care se putea trece la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
posibilitatea legală ca, prin decizia „adunării acționarilor” - care era alcătuită dintr-un număr infinitezimal de acționari -, să transforme în acțiuni dividendele pe care populația nu dorea, nu se pricepea sau nu știa că trebuie să le încaseze, ceea ce a permis capitalizarea suplimentară a SIF-urilor și menținerea fărâmițării proprietății asupra acestora. A doua reușită a constat în stabilirea pe cale legală a unei limite (0,1%) a numărului de acțiuni ale SIF-urilor care pot fi deținute de un singur proprietar, ceea ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de economia românească abia la începutul secolului al XXI-lea. Piața românească era nouă, convingerile capitaliștilor occidentali erau ferme, iar noua clasă de capitaliști români era pregătită să transforme aceste două slăbiciuni ale capitalului străin în costuri pentru acesta și capitalizare pentru ei înșiși. Faptul că au reușit - între 1991 și 2000 - nu a fost decât o victorie á la Pirrhus, căci resursele practic infinite de capital de care dispune, comparativ, capitalul occidental reprezintă o garanție a victoriei finale a acestuia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
participarea populației la capital și care se afla deja în posesia capitalului autohton. O expresie mai clară a acestui transfer de capital străin către capitalul românesc este oferită de evoluția celor două piețe bursiere românești, pe care volumul tranzacțiilor și capitalizarea crește spectaculos în aceeași perioadă, pentru a scădea apoi, la fel de rapid. Scăderea a fost pusă, de regulă, pe seama slabei performanțe a economiei românești în acea perioadă (Pogonaru și Apostol, 1999) și a crizei generale de pe piața de capital provocată de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceeași perioadă. Factorul local care nu a fost luat însă în considerare este realitatea că investitorii străini au pierdut, în aceeași perioadă, sume semnificative în favoarea capitalului autohton, care a transformat ofensiva capitalului străin pe piața românească într-o sursă de capitalizare proprie. Întregul proces a avut, între multe alte consecințe, și una cu o puternică influență social-politică. Așa cum am spus, întregul proces de valorificare a afluenței de bani privați occidentali - și nu numai - depindea de capacitatea întreprinzătorilor români de a construi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ani ai postcomunismului, deprinderea de a o evalua financiar. Valoarea acestora era însă mare, așa cum mare era și valoarea comisioanelor încasate de noile firme private de comerț exterior. Primii capitaliști români cu adevărat importanți - prin cifra de afaceri, venituri și capitalizare - au provenit din comerțul exterior. Ca în toate cazurile, diferența esențială a fost dată de piața pe care funcționau noile firme de import-export. Piața bunurilor destinate populației a produs și ea venituri și averi, dar minore în raport cu cele pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezechilibre profunde ale balanței comerciale a României și, în consecință, la mari deficite ale contului curent. Conform propriei prezentări, Hulliburton este o corporație activă în peste 100 de țări, cu o cifră anuală de afaceri de peste 20 miliarde $, cu o capitalizare pe piață de peste 24 miliarde $ și cu active care valorează peste 13 miliarde $ (în 2004). Iar vicepreședintele american - una dintre figurile politice importante ale ultimului deceniu și unul dintre promotorii intervenției militare în Irak - are legături personale puternice cu resptectiva
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În articolul său, Turner Îl citează pe intelectualul francez Emile Gaston Boutmy care a observat: Caracteristica surprinzătoare și specifică a societății americane constă În faptul că nu este atât o democrație, cât o uriașă corporație comercială pentru descoperirea, cultivarea și capitalizarea enormului său teritoriu 64. Turner Își Încheia articolul cu o lamentație care, acum, privind În urmă, la peste o sută de ani, pare straniu de prevestitoare. El a scris: Atât timp cât reușita În acumularea de bogăție necesară propășirii individului este standardul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
baza celor de mai sus, stabilim un risc inerent scăzut, conform matricei riscului de audit, astfel. In concluzie, putem aprecia faptul că firma, chiar dacă funcționează într-un medu de risc, este bine condusă de echipa managerială, folosindu-se metoda de capitalizare, în vederea dezvoltării pe termen lung, însă fără distribuirea unor dividende exagerate. Se consideră un risc inerent general scăzut Concluziile auditului performanțelor au fost sintetizate astfel.
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
diminuează; și, întrucât sunt importate tot mai puține materii prime, producția în „centru” stagnează. Dinamica de tip marxist predomină acum pe plan intern. (Randall, 1988, p. 96) Întreprinderile mai slabe dau faliment sau sunt preluate de competitori; mondializarea crește și capitalizarea este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții încearcă să-l
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la sfârșitul anului 1870, un Memoriu amplu și extrem de detaliat, În care se sublinia că menținerea stării dependență față de Poartă prezenta pentru ambele părți mai multe inconveniente decât avantaje. Cea mai bună soluție - În optica lui Carol I - era considerată capitalizarea tributului și neutralitatea României, sub egida comună a Puterilor europene <ref id="12">12 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 12/1871, f. 1-36. </ref>. Resorturile intime ale demersului princiar au fost sesizate și de diplomația otomană, care nu va
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
integrale, că acțiunea foștilor nomenklaturiști reconvertiți astăzi În sectorul privat a fost În Întregime premeditată, orientată cu bună-știință către furtul bunurilor publice Într-o mișcare de „scapă cine poate”. Să amintim că legile din 1988-1989 nu aveau drept obiectiv o „capitalizare politică” deliberată, după cum crede sociologul J. Staniszkis, cu căutarea unei raționalități economice noi Într-un sistem epuizat. Interviurile realizate de noi arată clar că, atunci când legile respective au fost făcute publice, directorii Întreprinderilor de stat care s-au aventurat mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să crească. Întreprinderea mare Își transferă comenzile către cea mică, iar aceasta, pentru a le executa, se folosește de mâna de lucru și de utilajele Întreprinderii mari. (Cazul 9, Ungaria) În acest sens, se poate vorbi despre un fel de capitalizare politică. Directorul unei Întreprinderi publice de transporturi s-a folosit de poziția pe care o avea pentru a cumpăra sau Închiria vehicule care aparțineau Statului: „A apărut o posibilitate atunci când Întreprinderile de transport de stat au făcut implozie și era
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
determină: să-și reprezinte integrator și transparent acumulările de cunoaștere explicită și implicită, existente la nivel individual, de grup sau pe suporturi artificiale; să-și extindă continuu baza de cunoștințe prin stimularea proceselor de învățare și inovare organizațională și prin capitalizarea rezultatelor acestora; să-și dezvolte capacitatea de a transforma inteligent și oportun cunoașterea disponibilă, în acțiuni de succes; să conștientizeze și să gestioneze propria ignoranță. Procesului de capitalizare a activelor intelectuale i se asociază conceptul de bază de cunoștințe, folosit
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de cunoștințe prin stimularea proceselor de învățare și inovare organizațională și prin capitalizarea rezultatelor acestora; să-și dezvolte capacitatea de a transforma inteligent și oportun cunoașterea disponibilă, în acțiuni de succes; să conștientizeze și să gestioneze propria ignoranță. Procesului de capitalizare a activelor intelectuale i se asociază conceptul de bază de cunoștințe, folosit aici într-o accepțiune extinsă față de cea din informatică. Pentru organizații, baza de cunoștințe se referă integrator atât la dimensiunea personalizată a cunoașterii, prezentă la purtători umani (indivizi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
detașări temporare în scop formativ; − dezvoltarea organizației ca o comunitate profesională, prin: exercitarea interactivă a conducerii, în contact direct cu personalul; transparența standardelor, regulilor și procedurilor; organizarea lucrului pe proiecte; folosirea de manuale de recomandări și proceduri; încurajarea autoresponsabilizării profesionale; capitalizarea cunoașterii în arhive de proiecte; favorizarea creării de rețele de comunicare profesională între membrii organizației, precum și cu partenerii acesteia. Enumerarea de mai sus arată că în prezent se dispune de o gamă de soluții tehnologice și manageriale suficientă pentru a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicați; - formarea interactivă, care pune accentul pe procesul colectiv de învățare și formare; - formarea cooperativă, bazată pe interacțiunile dintre diferitele grupuri de educați, educatori, tutori; - baze de date educaționale, concepute ca instrumente de capitalizare, de resurse educative, în cea mai mare parte digitale; - platforme de învățământ sau educative și sisteme de difuziune de nivel internațional (de pildă, sistemul european EUROPACE); - universități virtuale, susținute de universități tradiționale sau devenite autonome. Un aspect al virtualizării educației
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formării, și nivelul pedagogic, prin reconfigurarea eșafodajului metodic specific înspre autonomizarea persoanei, învățarea prin colaborare și cogenerarea conținuturilor învățării. Autoînvățarea on-line, coînvățarea în comunitățile virtuale și renunțarea la ierarhizarea actorilor în dispozitivul formativ conduc la o elaborare fractală, hipertextuală a capitalizării și răspândirii cunoașterii (vezi Castegnniau, 2005). Cunoașterea nu mai este un dat, ci o realitate emergentă, mobilă, cumulativ-generativă. Relația profesor-elev se cere a fi regândită în noul context. Formatorul încetează a fi un simplu orator, ce expune cunoștințe, poziționându-se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și afacerile subliniază cît este de important să nu fii separat de cei asemenea ție. Sediile sociale ale întreprinderilor cotate la bursă Indicii CAC 4019 și SBF 12020 ai bursei de valori din Paris reunesc acele societăți care dispun de capitalizările bursiere cele mai importante. Primele 40 figurează de asemenea în SBF 120, unde mai sînt cotate și alte 80 de întreprinderi. În chiar interiorul acestei elite a societăților, constatăm că acelea din CAC 40 își au sediul social la Paris
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
față de investițiile de capital și lichidități. Limitați intimitatea personală. Permiteți terorismului și crimei să persiste. Nu protejați libertățile individului; fără presă liberă, fără comerț liber. Creați bariere în calea liberei inițiative. În mod contrar, ceea ce urmează sunt câteva modalități de capitalizare legate de viitoarea economie a inovațiilor. Nicio națiune nu este proprietarul inovațiilor. Dar sunt câteva al căror succes poate avea rol de emulație asupra celorlalte. Singapore, Irlanda și Israel sunt dovada unor națiuni mici care au înregistrat succese în urma investițiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
mai redusă ca număr - mai puțini oameni în câmpul muncii, care să țină pasul cu productivitatea - ar putea fi echilibrate probabil, de aceia care vor trăi mai mult și mai sănătos. Simpla orientare a companiilor de a scoate bani din capitalizarea asupra prelungirii duratei de viață va constitui motorul acestei piețe. Opțiunii personale de a trăi mai mult i se va alătura cea a guvernelor și chiar a corporațiilor, care vor investi puternic în medicina asigurării longevității gândindu-se la autoconservare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
corespunde unei crize identitare majore a societății românești, confruntată cu avansul traumatic al modernizării industriale într-o țară cu populație covîrșitor țărănească și analfabetă, grevată de politicianism, cu o burghezie încă precară și preponderent alogenă. „Problema țărănească”, acutizată, pe fondul capitalizării agriculturii și al decăderii vechii boierimi autohtone, de răscoalele din 1888 și 1907, apariția proletariatului industrial și intelectual, ecourile problemei transilvănene și resurecția ideii unioniste marginalizează - în favoarea eticului, etnicului și politicului - ideea autonomiei esteticului și resuscită ideea „angajării” militante, pedagogic-mesianice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
generat o corupție mult mai accentuată decât dacă s-ar fi adoptat o altă strategie de refacere a proprietății private în agricultură. Reîmproprietărirea, în condițiile lipsei aproape totale de capital, cuplată cu lipsa unei politici clare de suport financiar pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
larg acceptate: angajarea în 1990 în întreprinderile de stat a tuturor celor care nu aveau loc de muncă; vânzarea către populație, în condiții chiar excesiv de avantajoase, a locuințelor proprietate de stat; restituirea faimoaselor „părți sociale” (contribuții forțate ale salariaților la capitalizarea întreprinderilor); b) ciclul reparațiilor punctuale și sectoriale: apariția, încă din primele zile de după Revoluție, a sindicatelor a deschis un proces de revendicare privind „repararea nedreptăților trecutului”. Din pricina slăbiciunii guvernării, în prima jumătate a anului 1990 s-a declanșat un lanț
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]