2,329 matches
-
întrevadă în ele o analogie cu discursul critic. Pe canavaua bogată în nuanțe (uneori derutante) a scrierilor lui M., se poate desluși cu ușurință „desenul din covor”. Comentatorul de literatură se remarcă prin agilitatea cu care se mișcă între puncte cardinale, ordonându-și decis opțiunile într-un itinerar și mai cu seamă concluziile într-un scenariu narativ. Strict tehnic, traiectoria conduce de la călinescianismul frondeur al începuturilor către situarea chibzuită, la maturitate, mai curând sub semnul lui Tudor Vianu. Pentru cel ce
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
fost factori generatori de stat13. Nicicând până atunci, spațiul românesc, realizat politic în formula celor două state, nu a fost mai puternic încadrat ca arie de mijlocire între est și vest și de receptare a influențelor provenite din aceste puncte cardinale. De-a lungul drumurilor comerciale care străbăteau cele două țări și a ramificațiilor lor, s-au dezvoltat târguri și orașe, popasuri pentru convoaiele de negustori, stații vamale, centre de desfacere a mărfurilor orientale sau apusene transportate de ei într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ibidem, p. 231. Astfel stând lucrurile, de ce să ne mirăm că rusul, ca stat, nu dă românului sau ruteanului învățătura în limba lor, pe când el nu are grijă de luminarea chiar a poporului său propriu?“64. La cele trei rele cardinale ale vieții rusești: arbitrarul administrativ, „nepermiterea (cu rare excepții) a cercurilor sociale și a societăților naționale și interzicerea învățământului în limba maternă“65, se mai adaugă „frica nemărginită de luminarea poporului, în general“66. Într-un alt articol din aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Occident posibilitatea spunerii adevărului despre Octombrie, dar, observă tot R. Pipes, în anii ’60, N.S. Hrușciov renunță la confruntarea științifică cu Occidentul. Se căuta un consens: Uniunea Sovietică făcea concesii minore, de detaliu, iar Occidentul trebuia să accepte „principiul cardinal al dogmei comuniste și anume legitimitatea și inevitabilitatea Revoluției din Octombrie și a regimului rezultat din revoluție“28. Cercetătorilor ajunși la Moscova li se arătau doar documente privind istoria socială, evitându-se cele care contraziceau părerea sovietică oficială. Tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
felicit; sunteți avangarda unei clase ce nu mai există“. Un raport confidențial existent în arhivele de la Moscova arată că, în 1922, în Petrogradul „roșu“, doar 2-3% dintre muncitorii industriali erau membri de partid 31. Aprecierea Revoluției din Octombrie este de cardinală importanță în măsura în care trimite spre întrebarea dacă are istoria un sens; cei care au dobândit victoria la 7 Noiembrie și istoriografia marxistă, în genere, afirmă că da și aici intervine falia despărțitoare între istoriografii. În fața prăbușirii sistemului sovietic, R. Pipes conchide
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Fr. 29. Thomas, Y. 470. Thouvenel 281. Tiberian, I. 217. Tiepolo, Lorenzo 86. Tihon, patriarh 227, 228. Tihu, Adina 491. Tilea, Virgil V. 338-342, 347. Tillos, consul francez 283, 284, 286, 288-290, 293-296. Timiș, Gheorghe 360. Timov, V. 274. Tiso, cardinal 337. Titulescu, N. 196, 209. Tocilescu, Grigore 134. Tocqueville 15, 16. Tofan, Gheorghe 363. Tokatți, Minas 74, 78. Tolias, Georges 126. Toma, Stela 115. Tomasciuc, Constantin 361, 362. Tomescu, Temistocle 439. Tonoiu, Vasile 491. Topciu, Dimitrie 407. Topliceanu, D. 133
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lovinescu, Critice, VII, 17-19, 31-33; Mihai Ralea, Iarăși ortodoxismul, VR, 1929, 7-8; F. Aderca, Mic tratat de estetică, București, 1929, 203-221; Al. Dima, Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933, 45-71; Iorga, Ist. lit. cont., II, 316: Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; C. Rădulescu-Motru, Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1992, 85, 93-96; Miron Radu Paraschivescu, Falimentul unei culturi, CLI, 1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
bazei de cunoștințe despre teritoriul respectiv 1. Devine clar În acest punct că, pentru a evita confuziile, trebuie distins Între două accepțiuni ale sintagmei de loc al memoriei: 1. reper al „memoriei colective”; 2. sediu (neuroanatomic) al memoriei. Desigur, obiectivul cardinal al acestui text are În vedere prima accepțiune, chiar dacă prezenta raportare la psihologia cognitivă o aduce În atenție și pe cea de a doua. Totodată, expresia locuri ale memoriei nu trebuie confundată cu cea de memorie a locurilor, altfel spus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de constrângeri (de exemplu, ideologice), „strategii autodistructive” sau falimentare din punctul de vedere al consecințelor strategice sau geopolitice, este important ca ele să nu aibă niciodată scuza lipsei de cunoaștere strategică obiectivă în deciziile pe care le adoptă în momente cardinale ale istoriei. Adică a acelui flux informațional fundamental, capabil să surprindă tabloul realității în liniile sale esențiale, dar și fotografia - cu cât mai puține impurități - a viitorului. Cu alte cuvinte, ar fi extrem de grav dacă o linie politică sau strategică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Acțiunea catolicismului și a Sfântului Scaun în România întregită, Cluj, 1934; La o răscruce a vieții mele. Un bilanț și o mărturisire, București, 1938; Prolegomena la o educație românească, București, 1940; Politica religioasă și minoritară a României, Cluj, 1940; Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației, Sibiu, 1944; Dictatură și anarhie, Sibiu, 1944; Din istoria literaturii didactice românești, București, 1973; Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, pref. Crișan Mircioiu, Cluj-Napoca
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
evocă polemic convenția străinului, împreună cu tot zațul cultural acumulat în timp. Indiferent de numele pe care îl poartă, există un povestitor unic al acestor proze: i se poate spune Armeanul rătăcitor. Descendent al unui neam risipit între cele patru puncte cardinale, el este subterfugiul narativ care obligă scena epică să se lărgească. Universul povestirilor se scindează în mod curent în două planuri. De o parte, întâmplările restituite de memoria celor care le-au suferit, de cealaltă, procesul de osificare a sensurilor
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
actualizînd literatura și literaturizând actualitatea”. Se argumentează cu înflăcărare necesitatea unei literaturi militante, „patriotică, de solidaritate națională”, dar cu angajamentul de a publica „înainte de toate o literatură. Cu nici un preț nu vom renunța la cerințele estetice ale scrisului.” Ca temă cardinală se anunță întoarcerea cu „pietate spre epopeea războiului”, „tragic și înălțător”, „punctul cel mai luminos al istoriei întregului nostru neam” pe care „mulți l-au hulit”, dar care se cuvine preamărit, cântat și idealizat „în eroii lui umili și în
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
noastre însă, aceste contexte „locale”, fie ele de mărime statală, sunt tot mai mult transgresate de un „context global planetar”, în care influența modelului occidental, a culturii euroamericane este dominantă, dar găsim substanțiale împrumuturi reciproce între culturi din toate punctele cardinale. Și, dacă „macdonaldizarea” înseamnă standardizare și uniformizare, pălirea farmecului specificului comunitar, globalizarea - în speță cea mediatică - oferă și câștiguri pe linia împlinirii de sine, posibilitatea de a alege dintre diverse stiluri de viață și comportamente, inclusiv de a-ți face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dan Stanca, R, 2001, 1; Daniel Cristea-Enache, Focuri răzlețe, ALA, 2001, 558; Cristian Bădiliță, Despre optzecismul spiritual, „Cuvântul”, 2001, 5; Vasile, Proza, 255-260; Dan C. Mihăilescu, România pe la 2030, „Ziarul de duminică”, 2002, 20; Răzvan Codrescu, Recviem pentru România, „Puncte cardinale”, 2002, 7; Elisabeta Lăsconi, Revoluții și mutații metafizice, ALA, 2002, 634; Ion Simuț, Romanul profetic, „Ziua literară”, 2002, 23; Tudorel Urian, Călare pe două lumi, RL, 2003, 13; Claudiu Groza, Europa de mucava, APF, 2003, 5; Bogdan Alexandru Stănescu, Fuga
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
ƒ< :ΞΦ∑ ∀⇔ϑ™<) și trei din coarnele cele dintâi au fost smulse din fața lui. Și iată, acest corn avea ochi ca de om și gura lui spunea enormități (Φϑ:∀ 8∀8≅¬< :γ (ς8∀). Cele patru vânturi reprezintă cele patru puncte cardinale (potrivit poemului Enuma Eliș IV, 40), fiarele, cele patru imperii despre care am vorbit deja atunci când ne‑am referit la capitolul 2: Babilonia la sud, Imperiul Med la nord, Persia la est și Imperiul Macedonean la vest. Simbolismul animalelor asociate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
diavolului în iezerul de foc în care se află deja cele două fiare; judecata finală și viziunea noului Ierusalim. Descrierea noului Ierusalim este simbolică de la un capăt la altul: cetatea are douăsprezece porți, trei câte trei orientate către fiecare punct cardinal; deasupra fiecărei porți este înscris numele unuia dintre cele douăsprezece triburi ale lui Israel; zidul se ridică pe douăsprezece temelii, pe care sunt înscrise numele Apostolilor; cetatea este în formă cubică, fiecare latură măsoară douăsprezece stadii; zidul care înconjoară cetatea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Rollinat, diferența constând în demonia demistificatoare a eului artistic, acut conștient de convențiile literare. Dăinuie totuși cultul literaturii - dinamitat pe atunci, în Italia și Franța, de futurismul lui F. T. Marinetti; mai ales cultul poeziei face din ea un simbol cardinal în rețeaua imaginilor celor mai frecventate (iubirea-poem, amintirea-poem, femeia-poem), ceea ce denotă, pentru literatura de la noi, o cotă ridicată de narcisism și autoreferință, nu încă explozivă. Firește, poezia e în revistă genul pilot și, cum ea deschide fiecare număr, rolul de
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
și faptele sale, I, București, 2003. Ediții: C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Naționalismul, pref. edit., București, 1996, Timp și destin, pref. edit., București, 1997, Psihologia poporului român, pref. edit., București, 1999; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, pref. edit., București, 1997, Puncte cardinale în haos, pref. edit., București, 1998; Mihai Ralea, Fenomenul românesc, introd. edit., București, 1997, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste, București, 1997; Octavian Goga, Naționalism dezrobitor, București, 1998; Mihai Eminescu, Națiunea română. Progres și moralitate, București, 1999; A. D. Xenopol, Națiunea
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
București, 1979; Barieră pentru cocori, București, 1981; Avesalon cel bătrân, Iași, 1983; Gânduri pentru lauda pământului, București, 1983; Roata fără sfârșit, București, 1984; Taina munților de aur și alte povești, Sibiu, 1992; Două piese de teatru, Sibiu, 1995; Fără puncte cardinale, Sibiu, 1995; Lupta cu îngerul, Sibiu, 1996; Nanu, Sibiu, 1998; Taina cenușii de stele, Sibiu, 2000; Privind înapoi cu mirare, postfață Ana Selejan, București, 2001; Din cele mai frumoase poezii, Sibiu, 2003; Poezii postume, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Streinu, Pagini
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
în sensul cel mai larg sau „a fi”; ce are cineva, acțiunea posesivă sau „a avea”; ce reprezintă cineva, ce întreprinde individul sau „a face”. Reluând aceste teze, J.P. Sartre susține că la baza realității umane stau „trei categorii existențiale cardinale: a avea, a face și a fi”. Întrucât omul nu poate fi definit niciodată complet, am preferat, în funcție de necesitățile impuse de igiena mintală, să-l considerăm în felul următor: Fig. Ordine naturală Ordinea logico-rațională Ordinea umană „Omul-obiect” ca obiect al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
achiziționarea componentelor lexicografice doar la trei litere (a, A, o, O, i, I); îmbunătățirea comunicării verbale. 8. RECOMANDĂRI: activități compensatorii pentru acumularea unor minime achiziții matematice (numerație); formare de mulțimi după criterii date; punerea în corespondență a unor mulțimi cu cardinale corespunzatoare; scrierea literelor alfabetului pe spații mari cu creioane cerate; continuarea terapiei psihologice; terapie logopedică. Programul oferă elevului posibilitatea de a întâlni o mare varietate de stimuli, de a efectua direct o gamă variată de exerciții în cadrul unor activități simple
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
mai mult în spiritul „Sămănătorului” decât în cel gândirist. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I-III, passim; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 201-222, III, 91-118; V. Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, G, 1935, 8; Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; Lovinescu, Ist .lit. rom. cont., 89-105, passim; Lucian Blaga, Începuturile și cadrul unei prietenii, G, 1940, 4; Vrabie, Gândirismul; Călinescu, Ist. lit. (1941), 773-802, Ist. lit. (1982), 857-886; Ion Pillat, Mărturisiri literare, RFR, 1942, 2; Pillat
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a muri, pref. Petru Ursache, Iași, 1993 (în colaborare cu Petru Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfață Petru Ursache, Iași, 1994 (în colaborare cu Petru Ursache), Puncte cardinale în haos, pref. Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu Petru Ursache); Poezia creștină românească, postfață Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu Petru Ursache); Mihai Eminescu, Doina, introd. Petru Ursache, Iași, 2000 (în colaborare cu Petru Ursache), Luceafărul, introd
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
stilizărilor baroce sau chiar suprarealiste, iar pe de altă parte, alienarea nu mai este asumată la nivel metafizic sau visceral, ci exclusiv în planul conștiinței și, prin urmare, compensată printr-o exacerbare a sensibilității și a senzorialității. În consecință, temele cardinale sunt erosul și melancolia, iar modelele se află în erotica postumelor lui Lucian Blaga și în baladescul lui Radu Stanca, toate acestea plasând lirismul lui V. sub zodia unui romantism trecut prin filtrul reflexivității ori chiar al autoironiei. Sub aspect
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
mitologie, introd. edit., Iași, 1992 (în colaborare cu Magda Ursache), Arta de a muri, pref. edit., Iași, 1993 (în colaborare cu Magda Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfața edit., Iași, 1994 (în colaborare cu Magda Ursache), Puncte cardinale în haos, pref. edit., Iași, 1996 (în colaborare cu Magda Ursache); Titu Maiorescu, O cercetare critică, Iași, 1996; Poezia creștină românească, postfața edit., Iași, 1996 (în colaborare cu Magda Ursache); Al. Dima, Domeniul esteticii, introd. edit., Iași, 1998; Mihai Eminescu
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]