2,246 matches
-
vocile zânelor. Pentru a se proteja, el se întinde la pământ. Apare Nannetta, deghizata în Regina zânelor, înconjurată de tinere fete din vecinătate, purtând costume asemănătoare. Ele cântă o melodie feerica. Celelalte personaje sosesc la rândul lor în costume de carnaval. Bardolfo se aruncă asupra lui Falstaff întins la pământ și toți ceilalați încep să-l ciupească, să-l lovească și să-l insulte. În fața acestui asalt Falstaff se căiește. El nu întârzie să descopere că cei care îl chinuiau nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la fel de minată de orgolii, rivalități și intrigi precum orice altă instituție românească. Discordia a indicat că ierarhii ortodocși sunt și ei oameni supuși greșelilor, cu defecte, slăbiciuni, ambiguități, poate chiar ipocrizii - fapt nu neapărat inedit și ieșit din comun pentru carnavalul decăzut al României (fie ea comunistă sau postcomunistă). Tensionați din pricina imaginii șifonate a BOR, ierarhii au mizat cu chiu, cu vai pe un armistițiu: se cuvine subliniat însă că nu eventuala nemulțumire ori dezamăgire a credincioșilor a catalizat armistițiul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
tuturor și să controleze eficient structurile aparatului de stat, va iniția „reforme” în armată, magistratură, învățământ etc. Drept mărturie stă colecția „Monitorului Oficial”, ce consemnează considerabile mișcări de personal. Așa cum se aprecia în epocă, manifestările regimului său lăsau impresia unui carnaval. Monarhul și-a obligat colaboratorii la portul unei uniforme ridicole. Măsura a cuprins pe toți funcționarii statului, impunând un obicei fără precedent în structurile publice românești. Ca să se dea o formă legală mișcărilor de personal, s-a apelat la subterfugii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a se apăra, mijloace repugnînd eticii sale, principiilor sale fundamentale, conștiinței sale. Războiul din Irlanda risca să se împotmolească și atunci violența se abate asupra Marii Britanii, o țară strîns legată de întregul sistem al Occidentului. Evenimentele din 1976-1977 sînt cunoscute: carnavalul populației originare din Antile, din cartierul Notting Hill din Londra, degenerează în violențe împotriva poliției. În 1977, manifestanții opozanți ai guvernului britanic protestează împotriva rasismului după un scenariu bine pus la punct. Se declanșează o revoltă care necesită intervenția a
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
la teoria genurilor decât la lingvistică. Analiza romanului Jehan de Saintré (1456) al lui Antoine de la Sale confirmă acest lucru, de vreme ce "textele" care se amalgamează în structura romanului sunt, după Kristeva, "scolastica", "poezia curteană", "strigătele publicitare ale negustorilor" și "discursul carnavalului". Mai precisă nu e nici abordarea lui Philippe Sollers, care, parafrazându-l pe Mallarmé, observă că "un text se scrie cu texte și nu numai cu fraze sau cu cuvinte"145. Totodată, Sollers consideră că un text presupune "trei niveluri
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
viață = a pune în aplicare (un principiu, un plan); a înfăptui, a realiza."), cea mai apropiată de accepțiunea caragialiană ar fi "a aduce (pe cineva) înaintea unei instanțe judecătorești". Însă chiar și aceasta rămâne departe de sensul din D'ale carnavalului..., care comportă accepțiunea de "a înșela (în dragoste)" sau, prin extensie, de "a înșela (generic)" sau "a păcăli". Sensul restrâns al textemului se întâlnește în exemple precum: "Solistul trupei D' La Vegas, Daniel Robu, are niscaiva probleme personale, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bebe(c)/bibi(c) și iubit/bibic (dim.); însă, în discursul public românesc actual, aceasta e concurată de o accepțiune peiorativă, de proveniență caragialiană. Bibicul este, precum se știe, porecla lui Crăcănel, pe care Mița îl "traduce", în D'ale carnavalului..., cu feluriți berbanți. Din situația încornoratului, discursul public curent tinde să rețină două sensuri principale. Primul este acela de "amant" sau "fante": "Io zic că plângi de draci și de vanitate rănită, că dacă l-ai fi iubit, l-ai
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
raportul de coreferențialitate poate fi marcat prin diverse procedee sintactice. În funcție de maniera de indicare a relației, putem delimita trei subdiviziuni ale reîncadrării "slabe", pe care le vom ilustra prin utilizarea textemului Ce căuta neamțul în Bulgaria? (Pampon, în D'ale carnavalului...). 2.3.1. Prima dintre acestea este reîncadrarea "slabă" marcată neutru (sau nemarcată "expresiv"), adică simpla juxtapunere a textemului și a coreferentului său, fără vreun indiciu textual care să semnaleze punerea lor în relație: "Mai mortală e aia de pe HotNews
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
absolută, o secvență textuală desemnează (în mod lexical) aceeași realitate lingvistică pe care o semnifică în calitate de textem (chiar dacă sensul ei poate fi unul ironic). Un bun exemplu în această privință l-ar putea constitui replica lui Pampon din D'ale carnavalului... (Ce căuta neamțul în Bulgaria?), care a intrat în vorbirea curentă cu sensul de "nepotrivire (în gândire sau în comportament), eveniment inoportun sau chiar absurd, lipsit de justificare". Utilizarea replicii amintite în discursul public actual arată că reîncadrarea absolută se
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
-ți fie"... și "aicea în Piața Endependenți, unde mâncăm sfânta constituțiune [...] ca să iasă de'un pupat totzi". Primul segment indică o compunere între "Bravos, națiune, halal să-ți fie!"... (Conu' Leonida față cu reacțiunea) și apelativul topicalizat bibicule (D'ale carnavalului...), în timp ce al doilea segment a rezultat din compunerea textemului "a mânca [de la...] sfânta constituțiune" (O noapte furtunoasă) cu textemul dislocat "Piata Endependenți, [...] ca să iasă de'un pupat totzi" (Telegrame). Desigur, în afara acestora, fragmentul mai cuprinde și un textem reîncadrat în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pariziana este una centrală. Putem conchide că la sfârșitul secolului al XIX-lea teatrul determina înțelegerea estetică a lumii moderne. 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol Din timpurile antice, orașul își oferea spațiile, deseori spontan, anumitor moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că dublura a dandy-ului. Clotilde de Marelle își mărturisește dorințele secrete de comportament masculin libertin: "tu ne te figures pas comme j'aime ces escapades de garçon dans tous ces endroits où leș femmes ne vont pas. Pendant le carnaval je m'habillerai en collégien. Je suiș drôle comme tout, en collégien" [Maupassant, Bel-Ami, p.84]. Este sugestiva spionarea femeilor de moravuri ușoare de către cele așa-zise oneste: "Mais Mme de Marelle ne regardait guère la scène, uniquement préoccupée des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
390. Pariziana abandonează imediat ceea ce vede că e preluat de alții. Dacă modă aristocratelor este de imitat pentru alte clase, la rândul lor aceste clase pot deveni obiect de imitație (cum ar fi costumele eroinelor de teatru sau costumele de carnaval) cu condiția să scoată în evidență anumite avantaje ale siluetei, care au rămas în urmă până acum. Femeile rivalizează între ele în privința modei și stilului, la fel de mult ca în privința frumuseții sau amantului. Modă este, in geneză să, un fenomen citadin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus clăire que ce carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui mélangeaient là, dans un monde en raccourci, leș modes de tous leș peuples, leș fantaisies du român et du théâtre" [Zola, Une page d'amour, p.146]. 251 "La promenade
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în personalul Iași Pașcani Bacău, în gara Iași, aparentă la plecare, nu eu plec și în jurul meu plecarea, așa pleci, așa vii, ca-n vis, așa vii, la Eminescu: așávii, și repede, căci locomotiva este electrică, electrică ploieșteanca! D-ale carnavalului Caragiale accelerația superioară, marea în care sînt mă învață, primenită în atîtea luni, certitudinea ei în albastru și în travesti, doamna în albastru, cerul îți arată, cu el te dedai la marea, de la hainele albastre intruse în baia coloristică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de aceea este CFR-ul cultură. VIII. PARTEA SEDENTARĂ Iași Bacău Adjud Onești Saline Onești Tecuci Iași Vineri, 12 decembrie 2003, ora 20,47, în personalul Iași Pașcani Bacău: dacă ar mai fi interesant, a opta, domnule! Caragiale "D-ale carnavalului", vezi și ticul trimiterilor bibliografice, revezi și modul satisfacției pedante, socotindu-le cu trimiteri, cu trimeteri, Biblia cu trimeteri, ediția 1938, aminteam de Sîrca lămurind ce înseamnă pepinieră, monolog didactic înseamnă, așa am amintit-o, așa o trec, vreme este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe partea cealaltă a discului se află tangoul spaniol compus de Traian Cornea, Donna Dolores. Tot Puiu Maximilian îi compune versurile pentru Cărăruie, du-mă iar, Pachita, Cânta un bătrân flașnetar, Ce vrei să-ți scriu, Ne-am cunoscut în carnaval și multe altele. Nu-i ușor, frumoasă doamnă, să-ți spun ce-aș vrea Și e tristă ca o toamnă inima mea Te-aș urmări zi și noapte, atât de mult te iubesc Și dacă nu-ți pot vorbi, am
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
am simțit un fel de bucurie subterană, intuind că James n-o apucase pe calea potrivită. Tocmai începusem să-mi fac oarecare nume în teatru, „voința mea de fier“ dădea roade, iar Clement reprezenta în viața mea un fel de carnaval itinerant. Așadar, vărul James îmbrățișase cariera militară. Unchiul Abel susținea că e numai o chestiune vremelnică, și că o alesese pentru a avea mai mult răgaz ca să-și scrie versurile. Dar maică-mea afirma că unchiul Abel vorbește doar ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și ei păreau niște octogenari obosiți, cu trupul supt de vlagă, retrași în lumea infinită a împărăției gândurilor. Am închis ochii strâns.. până la durere. Pentru o clipă, halucinantă... m-am văzut, ca într-un mic muzeu al relicvelor vieții.. un carnaval al pârdălniciei vieții și a luptelor noastre zi cu zi, în scurtul circuit al vieții. O senzație de pustiire și tristețe nemărginită ne învălui. Da, așa este..!, murmură unul din colegi, adăugând cu un zâmbet trist. „Memento, homo, quia pulvis
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de prunc îl îndeamnă s-o asculte pe fata care, noaptea, a ieșit afară să facă pipi în nisip. Obiectele le pipăie cu degete atât de diafane încât mișcarea pare a se pierde în eter. La primul zgomot, gălăgia unui carnaval de pitici dispare. Toate aceste uimiri ale poetului sunt învăluite într-o ironie cultivată, de bibliofil înrăit care se înconjoară cu albume, tomuri masive și cărți ce miros a hârțoagă prăfuită. Brumaru e un rafinat. CONSTANTIN CRIȘAN Judecând după locul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită cu scriitorul Ion Pas, a semnat și Sărina Cassvan-Pas. Publică volume de schițe și povestiri (Carnavalul vieții, 1921, Săptămâna unei îndrăgostite, 1924), române (Trupul care își caută sufletul, 1932, S.O.S., 1935, atribuit unui anonim, Femeia și cătușele ei, 1946, Evadare, 1947), reportaj (30 de zile în studio, 1933). În 1925 depune la Teatrul Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Aventurile unui mic bucureștean, după A. de Bréhat, 1923,Măriuca, după Spielhagen, 1925) și a romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca personaj pe domnitorul-cărturar Dimitrie Cantemir). SCRIERI: Crezul ocnașului, București, 1913; Între artă și iubire, București, 1918; Carnavalul vieții, București, 1921; Căsuța lebedei, București, 1922; Aventurile unui mic bucureștean, București, 1923; Fluierul fermecat, București, 1924; Săptămâna unei îndrăgostite, București, 1924; Măriuca, București, 1925; Să povestim, București, 1931; Trupul care își caută sufletul, București, 1932; 30 de zile în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Femeia și cătușele ei, București, 1946; Evadare, București, 1947; Ciufuleț, 1959; Drum fără popas, București, 1960; Între până și spadă, București, 1963. Traduceri: W. Hauff, Cerșetoarea de la Podul artelor, București, 1913; E. Bellamy, În anul 2000, București, 1920; K. Immermann, Carnavalul și somnambula, București, 1921; R. Cramer, Iarna, București, 1921; A. Schwartz, Siluete de femei. Femeile în opera lui Émile Zola, București, 1922; Maxim Gorki, Printre străini, București, 1923, Mama, București, 1923 (în colaborare cu I. Pas); Jules Verne, Mathias Sandorf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
câmpia nesfârșită a sudului. Ce animație e pe strada asta când vine bâlciul, în luna august. Nu-ți vine să crezi. Mașini, oameni și copii, motociclete, biciclete merg spre bâlci. Muzica se aude de departe. Bâlciul e un fel de carnaval fără măști. Pepeni de vânzare, vată de zahăr ars, papagali multicolori ghicitori de soartă, limba soacrei, gornițe pentru copii, scamatori. Un du te vino amețitor. Prin fața ochilor mei trece doar un camion gol, hodorogit spre marginea orașului; dincolo de cartierul unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
22.05.2014 *Spune, ce crezi despre comportamentul ariciului? *De ce crezi că până la urmă și-a făcut o mulțime de prieteni? *Tu cum ai proceda dacă ai fi în locul ariciului? Colorează scenă din poveste; 16. 29.05.2014 Măscuțe pentru carnavalul personajelor confecționare 17. 05.06.2014 Povești încurcate-evaluare sumativa 18. 12.06.2014 Carnavalul personajelor-evaluarefinală MODALITĂȚI DE EVALUARE Evaluarea se va efectua: *Continuu -prin repovestiri, dramatizări, colaje, jocuri didactice și de rol; *Lunar, semestrial prin teme de evaluare propuse, prin
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]