837 matches
-
post-fractură) ale fracturilor corpului talusului sunt: necroza avasculară, pseudartroza, calusul vicios, artrofibroză și artroză. După clasificarea Sneppen, modificată de DeLee, fracturile corpului talusului sunt clasificate în 5 tipuri: Domul talusului (= trohlea talusului) este o suprafață articulară curbată netedă, acoperită cu cartilaj, situată pe fața superioară a talusului și prezintă trei fețe articulare: fața superioară care se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei; fața maleolară medială care se articulează cu maleola medială a tibiei și fața maleolară laterală care se articulează
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cu maleola medială a tibiei și fața maleolară laterală care se articulează cu maleola laterală a fibulei. Fracturile transcondrale a domului talusului sau fracturile osteocondrale a domului talusului (Tipul 1) sunt fracturi a suprafeței articulare a trohleii talusului, care afectează cartilajul și reprezintă 0,06%-0,09% din totalul traumatismelor membrului inferior. Locația caracteristică a fragmentului fracturat este domul talar antero-lateral sau postero-medial. Fragmentele fracturate laterale au o formă conică, în timp ce fragmentele mediale sunt sub formă de așchie. Fracturile domului talusului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral). Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare îndreptat înainte, lateral și în jos și sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Suprafața calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este convexă și are forma unui segment de cilindru plin, iar cea talară (fața articulară calcaneană posterioară a talusului) este concavă, de forma unui segment de cilindru gol. Aceste suprafețe articulare
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca urmare a unei inversiuni forțate a piciorului. Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară întărită pe laturi de două ligamente colaterale puternice, ligamentul colateral lateral și ligamentul colateral medial, care mențin în contact cele două suprafețe articulare. "Ligamentul colateral lateral al articulației talocrurale" este
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
constituția lui intră două straturi: superficial (ligamentul deltoidian propriu-zis) și profund. I se descriu patru părți sau fascicule: tibiotalar anterior, tibionavicular, tibiocalcanean și tibiotalar posterior. Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un strat gros de cartilaj hialin, a cărui grosime maximă (2 mm) se află la nivelul șanțului scripetelui și pe povârnișul medial. Fiecare din cele două suprafețe articulare descrise mai sus pot fi considerate ca reprezentând un segment de circumferință. Dar ele sunt inegale: suprafața
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
sus de fața articulară inferioară a tibiei, iar pe lături de fețele articulare ale maleolelor medială (de pe tibie) și laterală (de pe fibulă). Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1,5-2 mm. În scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o mai mare soliditate. "Față articulară inferioară a tibiei" ("Facies articularis inferior tibiae") este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
cu față articulară a maleolei mediale a tibiei. Capsula articulară ("Capsula articularis") este formată din două straturi: unul extern, stratul fibros, și altul intern, membrana sinovială. "Stratul fibros al capsulei articulare" este un manșon fibros, care se inseră la periferia cartilajului articular al suprafețelor articulare; el se prinde în sus pe oasele gambei, lăsând extraarticular (în afară articulației) cele două maleole, iar în jos pe talus, la nivelul cartilajului hialin. Capsula articulară este subțire și foarte strânsă pe laturi; ea este
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
al capsulei articulare" este un manșon fibros, care se inseră la periferia cartilajului articular al suprafețelor articulare; el se prinde în sus pe oasele gambei, lăsând extraarticular (în afară articulației) cele două maleole, iar în jos pe talus, la nivelul cartilajului hialin. Capsula articulară este subțire și foarte strânsă pe laturi; ea este mult mai laxă și mai subțire, dar rezistentă, în partea anterioară și posterioară. De capsulă aderă intim tendoanele mușchilor extensori, care o feresc de a fi prinsă între
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
extensori, care o feresc de a fi prinsă între oase în timpul mișcărilor. "Sinoviala" (stratul intern al capsulei articulare) căptușește la interior fața profundă a stratului fibros, apoi se reflectă la nivelul de inserție al acestuia, și se termina la limita cartilajului hialin. Formează între tibie și fibulă două funduri de sac: unul anterior și altul posterior, și uneori un diverticul în partea superioară, între oasele gambei, pentru sindesmoza tibiofibulară. Ligamentul colateral lateral al articulației talocrurale ("Ligamentum collaterale laterale articulationis talocruralis") este
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
salată de pătrunjel verde, care se consumă zilnic, vreme de 2 luni. * Gută, reumatism - patrunjelul este un foarte bun diuretic și depurativ (eliminând ureea și acidul uric), antiinflamator articular și antioxidant. Luteolina conținută de pătrunjel previne și combate inflamarea finelor cartilaje din articulații, în timp ce vitamina C, la care pătrunjelul verde este un adevărat campion, are efecte terapeutice uimitoare asupra aproape tuturor formelor de reumatism. Un studiu-gigant facut în 2004, pe 20.000 de pacienți, a arătat că un consum ridicat de
Pătrunjel, beneficii. Inhibă cancerul și hepatita, tratează litiaza renală și biliară () [Corola-website/Journalistic/105108_a_106400]
-
vorba despre un navă spațială extraterestră, cele mai sceptice voci susțin că este vorba despre un trucaj grosolan. Pune banii pe tejghea și acceptă provocarea. Globul ocular cu păr este rezultatul instalării unui țesut al pielii care poate germina păr, cartilaj, glande sudoripare și chiar dinți. Inițial, Analise J. Garner a fost transportată la spital pentru a primi îngrijiri medicale. Sondaj: Guvernul nu luptă împotriva corupției. La subsol vor fi spațiile tehnice, vestiarele, săli de fitness și masaj, grupuri sanitare. Va
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]