1,146 matches
-
în care termenul înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
vieții", purtate "pe aripile dorului". Dominantă este aici lirica eului, un lirism al treptelor devenirii, al "trecerii și petrecerii" sale pe acest pământ binecuvântat al Bucovinei, pe sub soare și luceferi. Temele majore sunt natura, iubirea, timpul. Confesiunea, meditația, evocarea din catrene (cele mai multe) și distihuri recreează toposul mirific al Bucovinei: casa strămoșească leagăn al copilăriei, pridvorul, grădina, fântâna, livada, lunca, pădurea, obcinile, potecile tainice, "de soare pline", plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lasă obrazul oacheș pe trupul ei a mângâiere, iar arcușul o face să doinească, să vorbească cu glas de bucium sau de ciocârlie, iar uneori...să ofteze. Nu mai știu, dragă prietene, dacă pe atunci știam măcar un vers din catrenele scrise la adresa hanului. Dă-mi voie să-ți amintesc despre faptul că Mihai Codreanu, într-una din ieșirile „de studiu” la han, împreună cu clasa în care se afla și Toderiță, fiul hangiului, a improvizat: „Către Rai mai scurtă cale Alta
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
adevărului”, „glia gândurilor”, „ironia clipelor”, „zăpada desăvârșirii”. În Ram de lumină (1990), una dintre cele mai bune cărți pe care le-a scris, alături de Arșița stelelor, expresia își păstrează constant simplitatea, întâlnindu-se chiar semnele aspirației spre clasicitatea prozodică (alexandrinul, catrenul). Infuzate de sentimentul amurgului și de evocarea melancolică a copilăriei, a părinților și locurilor natale, aceste ultime versuri conservă totuși ceva din tonusul propriu poetei: o vitalitate desuet-exuberantă, diafană și suavă. Romanul Enigma unui ametist (1984) derulează istoria a două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
basm, se regăsesc „setea” și „arșița” distrugătoare. Spațiul geografic se mută spre Câmpia Bărăganului, văzută în succesiunea anotimpurilor, și spre lumea mirifică a Deltei. Un segment interesant este poezia erotică, zonă de care L. s-a apropiat ezitant. În trei catrene dintr-un Eseu erotic se deslușesc ecouri insistente din Mihai Eminescu. Ciclul de inedite surprinde și scene din viața boemei literare bucureștene a anilor ’50, din care poetul a făcut parte. Unele poeme trimit explicit la baladele lui François Villon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
mii de canale de către mincinoșii activiști ai partidului comunist român. a.r. Dugheana și antrenamentul rugbiștilor Următoarea „Notă de sesizare” a cenzorului bârlădean a fost trimisă Bucureștiului abia pe 7 februarie 1967 și prima intervenție fusese făcută pe un ghiduș catren semnat de NICOLAE RAINEA. Iată faptele: „În ziarul Rulmentul nr.219 din 31 decembrie 1966 În Plugușorul pe 1967 semnat de Nicolae Rainea se scria: <<Pe rugbiști vrem să-i urmați/ Ca mereu să v-antrenați/ Pe teren nu la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cucerise o tehniciană de la Institutul Pasteur, de care s-a despărțit foarte greu. Și-a finalizat teza În 1984 și-au plecat În Bagdad. Până la ultima scrisoare din 1989, aveau o fetiță născută În țara noastră și doi băieți. Rețin catrenul de pe ultima fotografie făcută Împreună (27 august 1989): “Aici la voi am Început o altă viață, / Aici la voi eu m-am născut a doua oară; / Aici la voi, În locul ăsta sfânt, voi reveni, / Când dorul iarăși mă’nfioară”. A
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cei mai mulți nu mai știu nimic. Nu-i mai văd de atâta zid de hotare. Pe ce câmp de luptă or fi căzut, cum și unde or mai fi supraviețuind? După ani și ani am primit, ecou întârziat al tinereții, un catren made Titi Matei: Tinerețe, tinerețe, tu te duci ca valul mării! Peste tine se așterne zilnic pulberea uităriiă Luca Guțaga n-a fost cu noi. Plecase să facă Anul Nou și toată vacanța la Pocrovca Nouă unde se afla mama
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la început cu numele adevărat sau cu derivate precum Rigo Pol, apoi și S.S. sau Const. Rîuleț în „Apărarea națională”, „Acțiunea (conservatoare)”, „Revista literară”, „Cronica”, ori în „Cortina” (Ploiești), „Viitorul” (unde a fost și redactor). Din primele încercări își adună catrenele care vor constitui debutul său editorial, placheta Epigramele lui Const. Rîuleț (1908). Devine un notoriu ziarist profesionist, lucrând sau doar colaborând până în 1945 și la „Voința națională”, „Biblioteca modernă”, „Veselia”, „Acțiunea română”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași, 1918-1920, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Demian, și Satul meu de Ion Pillat, cu xilogravuri de Ioan Theodorescu-Sion. Actualitatea culturală e surprinsă la rubricile „Teatrale”, „Revista cărților noi”, „Cronica revistelor”. Multe texte rămân nesemnate: traducerea nuvelei Floarea de lotus a lui Henryk Sienkiewicz, parodiile, epigramele și catrenele vesele. L. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
o excepție, a lui Nichita, și pe care Cezar nu a reușit să-l publice decât după aproape un deceniu, era un adevărat „eșantion” de poezie adevărată și majoră. În revistele literare, pe vremea aceea, puține, erau însăilate mai ales catrene versificate ce se „remarcau” printr-un vocabular neaoș, „muncitoresc” - de tipul Deșliu! -, sau prin metafore simpliste, grosolane, pe care semidocții poeți aflați atunci în vogă - Eugen Frunză, Iureș etc. - le manevrau cu lejeritate și pe care erau obligați să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nostalgic care nu ignoră nici semnificațiile civilizatoare ale burgului, cu turnuri, ziduri, statui, mansarde, și nici interioarele propriu-zise, uneori adevărate sanctuare, în care elementul dominant e oglinda. Poemele stau sub semnul unei elaborări controlate, fiind alcătuite exclusiv din câte trei catrene, cu o circularitate în care un vers devine liantul strofelor, asigurând regenerarea continuă a structurilor imagistice mai ales în jurul unor sintagme preluate din clasici: „Când peste codri-apare blânda lună, / Din ce în ce mai rar, în depărtare, / Un vuiet care încă mai răsună, / Furiș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
poeziei lirice galante (madrigalul, romanța, cântecul), iar schițele umoristice din revistele pe care le conduce sunt remarcabile prin acuitatea observației ironice și verva narativă. Tot în presă a abordat și eseul (despre epigrama românească, firește, și despre pictorul Nicolae Grigorescu). Catrenele sale epigramatice vădesc darul expresiei concentrate, aforistice, simțul limbii, spirit fin și bun gust în crearea poantei finale, precum și o undă de lirism. Temele sunt cele comune: eternul cuplu, soțul infidel, trufia, prostia, impostura ș.a. O definiție epigramatică a epigramei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
Festivalului de Poezie de la Petroșani (1995). Poet al generației ’80, G. cultivă mai multe tipuri de discurs, oscilând între construcția amplă, bine întemeiată pe anumite structuri metaforice, și schema poetică simplă. De asemenea, își organizează textele fie în serii de catrene și distihuri, fie în formule libere, care nu impun nici o constrângere formală. Este adeptul combinațiilor lexicale inedite, deși nu are o opțiune decisă în sensul forțării limbajului poetic: „Sângele meu îngheață/ iarna în formă de pasăre,/ se ridică cu roșii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
Atâtea lungi șiruri ce ntr-una ca valuri/ Se strâng, se desfac / ce haos ! și totuși el e sărbătoare" Spre sfârșitul încercărilor sale de poet, Ovid Densusianu renunță la versul liber, reducându-și aspirațiile la o poezie epigramistică de dimensiunea unui catren. Prea puțin cunoscută este activitatea sa de dramaturg. Densusianu a publicat dramă Brazde de lumină. Personajul principal Stroe, proprietar de pământ și om de cultură, dorește din toată inima să ajute țăranii în mijlocul cărora trăiește, găsindu-le diferite ocupații manuale
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
nr. 6, nov. 1985, pp. 31-33. Blaga, Lucian, Laulu ennen nukahtamista (Cântec înainte de a adormi), Kuutamosonaatti (Sonata lunii), Runoilija (Stihuitorul) și Runo (Poezia), traducere de Tuula Teiri, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, pp. 38-39. Blaga, Lucian, Heinäsirkka (Greerușa), Nelisäe (Catren) și Nelisäkeitä kauniista tytöstä (Catrenele fetei frumoase), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 12, martie 1998, pp. 27-28. Blandiana, Ana, Vanhemmat (Părinții), Pitäisi (Ar trebui), Matka (Călătorie) și Rukous (Rugăciune) - traducere de Pirjo Raiskila. Ehto (Condiție) și Muistatko
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
31-33. Blaga, Lucian, Laulu ennen nukahtamista (Cântec înainte de a adormi), Kuutamosonaatti (Sonata lunii), Runoilija (Stihuitorul) și Runo (Poezia), traducere de Tuula Teiri, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, pp. 38-39. Blaga, Lucian, Heinäsirkka (Greerușa), Nelisäe (Catren) și Nelisäkeitä kauniista tytöstä (Catrenele fetei frumoase), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 12, martie 1998, pp. 27-28. Blandiana, Ana, Vanhemmat (Părinții), Pitäisi (Ar trebui), Matka (Călătorie) și Rukous (Rugăciune) - traducere de Pirjo Raiskila. Ehto (Condiție) și Muistatko uimarannan? (Îți aduci aminte plaja
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
matematică a Politehnicii ieșene. Profesorul Mangeron îl consideră pe colegul sau Profesorul Climescu drept un neasemuit și iubit prieten, neasemuit de talentat, pasionat cercetător. Marele sonetist român (poate cel mai mare) care a fost Mihai Codreanu i-a dedicat următorul catren : Lirismul meu e stăpânit și rece Nici un surâs măcar nu va cerșește, Și-adeseori în drum de va’ntntâlnește Nepăsător pe-alăturea va trece. Profesorul răspundea cu amabilitate la orice solicitări care nu încălcau normele moralei; de exemplu răspunsul era
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
tu ca noi, precum erai mai nainte”; „Văduva fără bărbat rău se tăvălește-n pat”; „Mai bine văduva să se căsătorească decât în foc să să chinuiască” (recomandare a Sfântului Apostol Pavel); „Muiarea văduvă tot castraveți visează”416. Notându-și catrenul „Să plâng cele măritate, Că nu au de bărbați parte; Dar cele văduve ce să zică, Când la inimă le pișcă” fratele lui Dinicu Golescu îl explică: „ Se zice pentru cei în bună stare, când se plâng și ei de-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de hazarduri”, „aventură totală”, „perpetuă mișcare”. Până și rima, element tradițional constrângător al discursului, se transformă într-un factor de dinamizare, alături de celelalte elemente ale prozodiei clasice (Colomba e scris în întregime în vers perfect ritmat și organizat strofic în catrene), căci ceea ce se impune în ultimă analiză este și aici propria energie productivă a textului. Dacă e să facem o apropiere de experiențele din domeniul plasticii moderne, am putea vorbi despre „imaginația discontinuă” a futuriștilor (fără, aici, cultul mașinismului), ca
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sensibil: în poemul Colomba, din 1927, conserva destul de grijuliu regulile prozodice, își organiza strofic și muzical textul altminteri mozaical la nivelul structurii imagistice foarte libere și, chiar în Ulise, cu al său discurs majoritar "reportericesc", se lăsa antrenat de tiparele catrenului relativ bine ritmat și rimat, în "imnurile" cunoscute, închinate ceaiului și cartofului. Pe de altă parte, e de remarcat că inevitabila, la majoritatea avangardiștilor, "cumințire" și "clasicizare" formală, apărută la vârsta maturității, se produce și în cazul său, încurajată de
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
număr restrâns de colaboratori, continuă să publice povestiri și schițe vesele (Bogdan Ulmu, Viorel Cacoveanu, Ananie Gagniuc, Mircea Horia Simionescu, Valentin Silvestru, Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Viorel Cacoveanu), parodii și anecdote, epigrame (N. Crevedia), versuri hazlii (Andrei Ciurunga, Varujan Vosganian), catrene satirice (Al. Clenciu), caricaturi și desene (Ciosu, Adrian Andronic, A. Poch, Silvan), articole acide, inspirate din actualitatea politică (Florin Mihai Ionescu), umor străin. Alți colaboratori: Marcel Breslașu, Stelian Filip, Tudor George, Mihail Joldea, Paul Constant, Ștefan Cazimir, Neagu Rădulescu, Vlad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
de Dan Condeescu), un citat este revelator asupra mâhnirii autorizate a lui N. Georgescu: Este mai întâi vorba de o arhitectură de adevărat labrirint; sub instanța cronologiei lineare se ascund antume, postume, versiuni, variante, replici de teatru, poeme ample, simple catrene, unele după Perpessicius, altele după Murărașu, unele cu îndreptări după manuscrise, altele cu greșeli scăpate la revizuiri; este un mic babilon poetico-lingvistic, dacă amintim și normele diferite de transcriere și lecțiunile diferite ale Aureliei Rusu, iarăși nesemnalate". Sub o judecată
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
volumul III din Confruntări literare) - știm și că scriitorul locuia "într-o casă încărcată de cărți și împodobită cu tablouri și desene de Pallady". Cel de-al doilea text, în maniera care-l definea pe Păstorel, adică printr-un nelipsit catren, e însoțit de o fotografie a acestuia, din anii mai tineri și cu privirea șugubeață, alături de Pallady la vârsta senectuții și având drept fundal chiar tablouri ale acestuia. Iar ambele, sunt, mi se pare, suficient de elocvente ca să se poată
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]