317,682 matches
-
o poezie în lanț scrisă împreună cu doi autori din Țara Cantoanelor și care, citită pe scenă la Festivalul Zilele Literaturii de la Solothurn, a smuls ovații celor câteva sute de spectatori -, e o dovadă sigură. Din păcate (inclusiv pentru poeții în cauză), proliferează la noi această formulă a edițiilor bilingve. Poate greșesc, dar nu pot pricepe cu nici un chip rostul și eficacitatea acestora. Indiferent de cine va fi cumpărată, de un cititor englez sau de unul român, fiecare va rămâne cu senzația
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
nici un caz însă mai mult decît "proza ei literară propriu-zisă". Și nu este cartea ei "cea mai izbutită", tocmai pentru că, nerămînînd un jurnal propriu-zis, nu satisface integral nici condițiile prozei nonficționale. Aici se află, fără doar și poate, una din cauzele insuccesului său atît la publicul francez, cît și la cel, restrîns, format de exilul românesc. La citirea celui dintîi fragment din Les Mailles du filet, apărut în "Le Figaro littéraire", Virgil Ierunca nota, la 15 iulie 1949, în jurnalul său
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
prietenei scriitoare cu ministrul antonescian al Sănătății, Dănulescu, pe care îl vizitează, la minister, însoțită de memorialistă, "ca să ia o rețetă pentru un medicament". La reacția autoarei Pînzei de păianjen � "Am înghețat"), prietena i-a precizat că ministrul în cauză "nu e ca ceilați [...] e un sfînt", că "și printre ei evita să spună legionari sînt cîțiva...". Povestea are însă și o continuare peste cîtva timp: "... într-o zi i-am văzut fotografia în gazetă. Era căutată de poliție. A
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
la urma urmei, cel mai "autorizat". În "Luptătorul", organ al Comitetului Județean Ilfov al Partidului Comunist din România, la 25 septembrie 1944, la rubrica Demascări, apare fără semnătură nota O năpîrcă primejdioasă: Sorana Gurian, care, dată fiind raritatea periodicului în cauză, se cere reprodusă in extenso: De cîtăva vreme, în pagina I-a a ziarului «Universul», apar diferite articole de directive politice, semnate Sorana Gurian. Puțin după venirea trupelor sovietice, a apărut tot în pagina I-a a «Universului», un interview
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
de prin 1931, în situațiunea de față), trecuți fără drept de apel în cavoul arhivelor, reduși la starea de zvon "de la gură la ureche" printre cei foarte avizați, trezesc aproape orice fel de reacție, numai critică nu, în necunoștință de cauză fiind, în vremea de azi la deja a șaptea spiță de cititori. Au pățit-o și-o pățesc în continuare nume mari și apreciate, cu atît mai mult i se poate întîmpla unuia precum Jacques G. Costin, coîntemeietor al reputatei
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
Stancu. (Probabil că de aici s-a pornit, cînd s-a afirmat că toate traducerile lui Stancu din Esenin au fost rodul colaborării cu Sorana Gurian, uitîndu-se că, la publicarea celor dintîi, adunate într-un volum în 1934, cea în cauză era încă la Iași și n-avea decît 21 de ani. Cu fostul director al gazetei "Azi" scriitoarea tradusese însă și comedia în versuri Prea multă minte strică de A. S. Griboedov 30, tipărită în volum în 1945 și inclusă în
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
în roman există alte numeroase mărturii directe ale puterii povestitorului, mărturii care definesc caracterul autoreflexiv al narațiunii. De aceea eu aș interpreta diferit sensul acestei minciuni: ea este menită să ascundă nu numai poliției, dar chiar și naratorului însuși, adevăratele cauze ale morții prietenului său și să lase enigma nerezolvată. Acolo unde naratorul proustian ar fi făcut ipoteze extinse și amănunțite, naratorul lui Alexandru George rămîne satisfăcut cu incertitudinea. Mutatis mutandis, atitudinea lui e asemănătoare cu aceea a povestitorului din Remember
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
doi ani, că pentru un doctorat de stat e necesar un timp mediu de 6 ani. Mulți renunțau, ca de exemplu, românistul Mario Roques, "maestru al filologiei romanice și al studiilor medievale". Refuzase să-și treacă doctoratul tocmai din această cauză a unui prea lung stagiu de pregătire. Domina o concepție perfecționistă, care l-a făcut și pe alt apreciat comparatist român, Basil Munteanu, să nu-și susțină teza decât după mai bine de 7 ani de la înscriere, spre nemulțumirea lui
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
proză atît de strînsă, de îngrijită, de (re)scrisă (în vederea (re)citirii), un non sequitur este exclus. Referința parantetică la o femeie în mijlocul descrierii unui bărbat e curioasă - dar încetează poate să mai fie așa după ce descoperim că bărbatul în cauză avea drept pecete un sfinx (leu cu față umană feminină) și că el însuși se deghiza uneori noaptea în femeie. (Profitînd de libertatea citititorului de a rezolva indeterminările textuale am dat feței sfinxului fața Mariei Mancini; că naratorul îl vedea
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
de bani depusă la o bancă din Marea Britanie cu mulți ani în urmă... Iar noul venit fusese el însuși un valoros diplomat de carieră - după ce făcuse parte din „micul grup de la Externe", în România (cunoscut în Occident) care susținuse, clandestin, cauza Aliaților, împotriva Germaniei naziste. Toate aceste atribute confereau noului refugiat politic, în 1948, dreptul - și accesul direct la elita politică românească - refugiată în Franța și în America (Grigore Gafencu, Alexandru Cretzianu, Constantin Vișoianu, Brutus Coste, Radu Plessia (Pleșia), George Anastasiu
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
înscris în nici un partid politic", nici nu a fost „implicat" în lupte politice. Desigur, ne putem întreba de ce nu a dorit să se implice politic: dorința de a fi util țării sale a luat alte căi. Bineînțeles, pentru a ajuta „cauza națională" era necesară și altă activitate. Neagu Djuvara se asociază, la Paris, cu Nicolae Caranfil și cu alți colaboratori (o mențiune specială are „domnișoara Nussbaum", despre care scrie că „devotamentul pentru cauza noastră a fost extraordinar" (p. 42) și înființează
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
a luat alte căi. Bineînțeles, pentru a ajuta „cauza națională" era necesară și altă activitate. Neagu Djuvara se asociază, la Paris, cu Nicolae Caranfil și cu alți colaboratori (o mențiune specială are „domnișoara Nussbaum", despre care scrie că „devotamentul pentru cauza noastră a fost extraordinar" (p. 42) și înființează, cu agrementul autorităților franceze, Comitetul Român de Asistență (CAROMAN) care funcționează, cu mult folos pentru refugiații români, multă vreme (pînă prin anii '60). Dar, bineînțeles, un angajament de muncă, un emploi (un
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
suferința vieții pe pămînt străin - fie el și francez - al acestui adevărat patriot român în „pribegie"? Și apartenența sa totală, viscerală, definitivă, la o Românie ideală, aceea pe care destinul (altcineva ar spune hazardul ) l-a obligat, în numele unei drepte cauze, să o părăsească? Dacă cei ce vor citi aceste însemnări, necunoscînd meandrele - sau golgotele - exilului, vor vrea să afle și să înțeleagă durerile pribegiei în slujba unei cauze patriotice, citească paginile scrise de marii noștri exilați Virgil Ierunca, Monica Lovinescu
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
care destinul (altcineva ar spune hazardul ) l-a obligat, în numele unei drepte cauze, să o părăsească? Dacă cei ce vor citi aceste însemnări, necunoscînd meandrele - sau golgotele - exilului, vor vrea să afle și să înțeleagă durerile pribegiei în slujba unei cauze patriotice, citească paginile scrise de marii noștri exilați Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Theodor Cazaban, Sanda Stolojan, Nicoleta Franck și, bineînțeles, ale lui Paul Goma (sau ale lui E. Lozovan sau Leontin Constantinescu). Toate s-au publicat în țară și, de
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
-și aduna forțele și a-și cîntări în liniște șansele. Doi ani, cît timp se menținu în expectativă, "cu arma la picior", România fu teatrul unor intense frămîntări politice și diplomatice. Opinia publică era divizată. Se făcea propagandă pentru ambele cauze. Adevărații patrioți strîngeau relațiile cu Franța și Rusia solicitîndu-le, în vederea alianței, ajutorul în tehnică de război. Disputat și tergiversat, acest ajutor sosea intempestiv, după ocoluri costisitoare care-l făceau încă și mult neînsemnat. Pe de altă parte, nu se putea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Gabriel Dimisianu Începuturile literare ale lui Petru Dumitriu au fost multă vreme ignorate, ca să nu spun ocultate. Lucrul s-a întâmplat, până la un punct, cu asentimentul tacit al celui în cauză. Nu-i venea deloc bine, după convertirea la realismul socialist, pe a cărei bază își construise o poziție de pontif cultural, să-i fie amintite începuturile literare, politic neconvenabile. Colaborase din anii războiului, când era foarte tânăr, la Revista Fundațiilor
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
pe la patru jumătate dimineața și am început să mă gîndesc la telefonul de ieri după masă. Spaima indefinită care-mi împăienjenise sufletul de două săptămîni era, deci, reală, cu suport foarte precis. Deși pot acum să o așez pe o cauză, îmi dau seama că nu mi-a trecut.
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
în vremea aratului, înjurăturile unui vecin a cărui miriște este tăiată de proprietatea mea sub formă de panglică fix în două. Însă, repertoriul lui de înjurături fiind prea sărac față de posibilitățile unui ardelean respectabil și bine dotat cu produsul în cauză, nu mă afectează moralmente. În orice caz, din tot testamentul părinților mei, cel mai mult m-a preocupat fierul de plug de pe vremea lozincii: "tovarăși, să facem fiare de plug din săbii", fiind curios să știu din a cui sabie
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
vieții, pare a se impune cu precădere la un scriitor cu insistente scormoniri în propriu-i eu și destin. Nuvelele, romanele sale se construiesc prin vocea la persoana întâi ce-l înfățișează nemascat ca, de altfel, și pe eroinele în cauză. Suntem, totuși, de abia acum în posesia unei exegeze fondată pe strategia reflectării în oglinzi paralele a faptului existențial în concurență cu cel ficțional, într-o încleștare ea însăși dramatică, din care parcă nu se știe cine iese modificat! Ca
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
unei îndelungi trăiri departe de țară" (p. 5). Așa cum mărturisește, autorul se mulțumește, cu modestie, să reproducă în stilul său liber-jovial fapte pe care le-a trăit sau la care a fost martor, fără însă a coborî în analiză spre cauze sau a se arăta atras de tentații comparatiste. în absența problematizării, a unui foarte important nivel de (auto)reflexivitate, cartea dobîndește un pronunțat caracter anecdotic, uneori chiar la limita frivolității. într-un fel, Neagu Djuvara suferă în această carte "autoportret
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
stăm strâmb și să votăm drept, cum fac de zeci și sute de ani cetățenii tuturor democrațiilor de pe lumea asta. Succes la grevă! Vă doresc din tot sufletul să aibă efectul scontat pentru că și eu și voi luptăm pentru aceeași cauză. Dar fiecare o face cu armele lui. Lipsit de inspirație, eu am să aleg astăzi meschina ștampila de vot. Salut Dragoș, înțeleg argumentele tale legate de opțiunea ta de a mergi la vot dar antiteza pe care o faci între
De ce votez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82355_a_83680]
-
pe toate. Dar dacă vă uitați puțin în jurul vostru o să descoperiți printre prietenii voștri sau printre prietenii lor astfel de exemple. Oameni ca și voi, exasperați de enormitățile cu care suntem obligați să conviețuim, dar care și-au ales o cauză pentru care fac mai mult decât să se lase scoși din minți. Oameni care-și petrec serile și weekend-urile vreme de luni și ani de zile în speranța unor schimbări punctuale, cum ar fi accesul la tratament al bolnavilor
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
Sunt multe feluri în care poți ajuta plantările de copaci ce redau aerul curat și pădurile verzi locuitorilor din orașele amenințate de poluarea excesivă. Dintre toate, o mână de oameni care iubesc sănătatea și natura au ales voluntar să ajute cauza plantărilor Asociației MaiMultVerde printr-o întrecere specială de înot. Vladimir Drăghia, Ștefan Lungu, Sergiu Machidon și Alexandru Dina promit să înoate 70 de lungimi de bazin și să strângă 1500 de euro din donații pentru plantările MaiMultVerde de la Ploiești în cadrul
Plantarea bună trece înot primejdia rea la Swimathon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82398_a_83723]
-
o donație pentru copacii ce vor fi plantați de voluntarii MaiMultVerde lângă Ploiești în toamna 2013. Swimathonul are loc sâmbătă, 6 iulie, în bazinul olimpic exterior al Complexului Sportiv Lia Manoliu din capitală. Fondurile strânse în cadrul evenimentului vor merge exclusivecătre cauze sociale și de protecția mediului din România. Înotătorii susținători ai MaiMultVerde vor concura în fața publicului ca să facă posibilă realizarea proiectului . Cu ajutorul voluntarilor și a susținătorilor proiectului, o nouă pădure de cca. 15 ha a fost plantată și întreținută de MaiMultVerde
Plantarea bună trece înot primejdia rea la Swimathon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82398_a_83723]
-
pentru a ajta dezvoltarea pe termen lung a pădurii. Scopul proiectului este să creeze în viitor o ‘centură verde’ în jurul orașului, ce va proteja ploieștenii de efectele nocive ale poluării industriale. Swimathon este o platformă de atragere de fonduri pentru cauze din comunitatea locală. Evenimentul de fundraising este co-organizat de Fundația Comunitară București și Asociația pentru Relații Comunitare. :: donează aici pentru înotătorii MaiMultVerde (Echipa Verde) :: citește mai multe detalii pe swimathonbucuresti.ro :: via maimultverde.ro super era daca exista si o
Plantarea bună trece înot primejdia rea la Swimathon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82398_a_83723]