4,620 matches
-
român, care s-a bucurat de o popularitate uriașă în primii ani ai tranziției. Succesul afacerilor sale românești l-au propulsat la nivelul marelui capital, iar popularitatea i-a mai scăzut. Tratată ideologic, corelația „capital străin - reforme economice” este interpretată cauzal „reformele aduc investiții străine”. Experiența românească confirmă însă interpretarea sociologică ce afirmă: „Capitalul străin produce reformele economice”. Primul vârf al investițiilor străine în România a avut loc în 1997, când încă nici o reformă suplimentară nu fusese întreprinsă față de guvernarea anterioară
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
externe sunt deosebit de importante în prezicerea acelor condiții de muncă ce vor deveni ulterior factori de stres pentru individ. Dimensiunea de personalitate deseori invocată este locul controlului . Locul controlului desemnează modalitatea în care o persoană percepe sau nu o relație cauzala între propriul său comportament și rezultatele generate de acesta. Persoanele cu locul controlului intern atribuie evenimentele și experiențele personale propriului comportament, iar cele cu locul controlului extern atribuie factorilor externi (șansă, destin, întâmplare) responsabilitatea acțiunilor lor. Studiile din domeniul organizațional
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
zi cu zi. 2.4.Valoarea inteligenței emoționale la locul de muncă Martin Seligman a dezvoltat un construct pe care îl numește ’’optimism învățat’’<footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> și care se referă la atribuirile cauzale pe care oamenii le fac atunci când se confruntă cu eșecuri sau obstacole. Astfel, pesimiștii tind să facă atribuiri externe, temporare și specifice în timp ce pesimiștii fac atribuiri interne, permanente și globale. Deși s-a demonstrat că inteligența emoțională este un factor
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de trai decent). S-a constatat prin numeroase studii experimentale și cercetări de teren, că persoanele dependente la diferite substanțe reacționează agresiv sau violent mult mai des decît persoanele care nu sînt dependente și chiar dacă nu există o relație direct cauzala Între consumul de substanțe și comportamentul agresiv, acesta din urmă se dezvoltă că o rețea de procese interactive de tip feed-back. Pentru a Înțelege mai bine legătură dintre consumul de substanțe psihoactive și comportamentele agresive vor prezenta În continuare efectele
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
rapide a toleranței și necesitatea măririi dozei folosite. În caz de supradoza sau atunci cînd barbituricele sînt asociate cu alte droguri (precum alcoolul) decesul poate surveni rapid datorită depresiei centrului respirator din creier. Nu s-a demonstrat o relație direct cauzala Între consumul de barbiturice și agresivitate. Consumul de inhalanți pe o perioadă scurtă de timp poate produce efecte că: dureri de cap și abdominale, senzații de slăbiciune variații severe ale dispoziției și comportament violent. Iar În cazul consumului pe o
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
față de alți deținuți ca și față de cadre, relații de care pot fi de cooperare, dar și antagonice, conflictuale, cu fațete mai mult sau mai puțin grave. Măsuri medico - psihologice și psihiatrice Acestea vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
de tulburări senzoriale grave, prelucrarea informației la nivel cortical este foarte disritmică și prezintă un mare grad de entopie. Memoria rațională este foarte redusă din cauza deteriorării structurale și funcționale a creierului și secundar a instabilității fenomenelor de atenție. Înțelegerea relațiilor cauzale și a legilor generale dintre fenomene rămâne o imposibilitate. În general, gândirea este concretă și preoperațională. Învățarea este relativă și uneori imposibilă. Se cunosc însă destule cazuri în care mongoloidianul poate participa la o formă de învățământ special cu rezultate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model de analiză etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal, reținând ca dimensiuni și variabile (Banciu, Rădulescu, 2002, p.126 - 135): structura și funcționalitatea familiei (caracterizată prin status socioeconomic, grad de coeziune, relații intrafamiliale, stil educativ, model de autoritate); influența formativă a școlii (evidențiată de rezultatele obținute în munca educativă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
este corelată cu evaluările celorlalți specialiști pentru a crea o strategie de intervenție ce are în vedere un ansamblu de măsuri și servicii ce se vor plia pe nevoile beneficiarului dar și pe resursele comunitare existente. Asistentul social stabilește factorii cauzali și de risc care au produs trauma astfel încât prin măsurile pe care le recomandă să îndrume beneficiarul către resurse reale care există la nivelul său personal, al familiei, al grupului de apartenență și al comunității în general. După recomandările finale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
final boala psihică. Scopul final al oricărui diagnostic este stabilirea tipului sau formei clinice a bolii psihice pentru a se putea institui un tratament medical adecvat necesar restabilirii echilibrului psihic al bolnavului respectiv. Actul medical este un tip de raționament cauzal privind relația dintre factorii etiologici (cauză) și boală (efect). În cazul psihopatologiei, suferința psihică este considerată în mod diferit, așa cum rezultă aceasta din ascultarea de către psihopatolog a istoriei psiho-biografice a persoanei respective. Relatarea bolnavului sau enunțul bolii acestuia se va
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu și prin care specialiștii delimitează câmpul epistemologic al suferinței, operează judecăți în interiorul acestuia și comunică între ei. Din aceste motive limbajul științific are un caracter de rigurozitate, este convențional și adaptat necesităților unui model strict de gândire, de regulă cauzală sau fenomenologică. În cazul medicinei somatice limbajul bolnavului este „limbajul suferinței”, al unui fapt existent obiectiv, concret în raport cu sfera somatică sau cu dezechilibrele fiziologice ale organismului uman. În cazul medicinei psihiatrice, limbajul bolnavului nu este limbaj al suferinței ca în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
propune o delimitare a cadrelor clinice ale sindroamelor psihopatologice, are în vedere trei aspecte și anume: sfera somatică, sfera vieții psihice și sfera socială. Aceste aspecte se pot observa din schemele de mai jos: Concept Metodă Metodologie Origine sau „grup cauzal” Nosologie (definirea, descrierea și clasificarea bolilor psihice) Analiza sistematică multifuncțională și alte metode Influențe cantitative și topice Sindrom Simptomatologie comparată Studiu sistematic Strat specific Simptom Simptomatologie diferențială Fenomenologie Sindrom specific Așa cum am menționat deja, în interpretarea sindroamelor psihopatologice, J.M. Burchard
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Schneider definește reacția ca fiind răspunsul afectiv al unui individ la evenimentele vieții trăite. K. Jaspers stabilește următoarele criterii-regulă care caracterizează orice fel de reacție. Acestea sunt următoarele: 1) orice reacție are la originea ei o cauză, sau un „fenomen cauzal” specific care o produce; 2) conținutul tematic al reacției este în relație direct comprehensibilă cu cauza care a produs-o; 3) evoluția reacției depinde de cauză și ea încetează de a se mai manifesta odată cu anularea sau dispariția cauzei care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
configurație a aparatului psihic. El distinge, două dimensiuni ale acestuia, direct interesate în procesul reacțiilor. Acestea sunt fondul psihic (Untergrund) și arrier-planul (Hintergrund). Fondul psihic al reacției la un eveniment trăit, nu motivează reacția, ci acționează într-o manieră pur cauzală. El reprezintă „predispoziția persoanei”. Există, în sensul acesta „depresii fundamentale” sau esențiale, nereactive, în care fondul psihic (de tip constituțional-genetic) reprezintă substratul atât al tulburărilor psihopatologice autonome, cât și al unor dezvoltări reactive (angoase, obsesii etc.). Natura fondului psihic scapă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specialiștilor sunt de acord în a recunoaște faptul că în „sfera stărilor nevrotice” sunt cuprinse două aspecte psihopatologice principale, și anume: a) tulburarea nevrotică, concept descriptiv, dar la care nu este precizată etiopatogenia; b) procesul nevrotic, concept care implică rolul cauzal al unui conflict inconștient în apariția tulburărilor. Din punct de vedere psihopatologic tulburările nevrotice sunt caracterizate prin următoarele aspecte: - tulburări mintale (psihice, somatice, comportamentale), - absența oricărei etiologii organice demonstrabile, - sunt resimțite de individ ca fenomene nedorite sau inacceptabile, străine acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de grupa psihozelor endogene, care au ca etiologie o „dispoziție patologică” de tip genetic-constituțional, fiind aparent lipsite de o etiologie externă și de o afectare lezională specifică cerebrală. Din punct de vedere etiologic, psihozele exogene recunosc următoarele grupe de factori cauzali, care le diferențiază clinic: a) Psihozele organice cerebrale sunt afecțiuni psihice secundare unor leziuni ale creierului, în care distingem următoarele posibilități etiologice: traumatisme cranio-cerebrale, afecțiuni vasculare (hemoragii, arterioscleroză, ramolismente cerebrale, tromboze etc.), boli infecțioase ale sistemului nervos central (meningite, encefalite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului care consumă droguri („paradisurile artificiale” ale lui Ch. Baudelaire și H. Michaux, J.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
echilibru a individului: sănătatea mintală, sau, dimpotrivă, stare de dezechilibru psihic: boala psihică. 27. PSIHOZELE ENDOGENE II (Psihozele afective) Cadrul psihopatologic general Psihopatologia vieții afective, deosebit de importantă și complexă, reunește două grupe de afecțiuni psihiatrice, diferite între ele în raport cu factorii cauzali care le produc: - tulburările afective exogene (patologia afectivă de tip reactiv), - tulburările afective endogene (stările anxioase, sindroamele depresive și maniacale, boala afectivă, PMD). Tulburările afective exogene au fost prezentate anterior când am analizat patologia reactivă și nevrozele. Ne vom ocupa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice, în special cele de tipul devianțelor sexuale. Tulburările psihice mai sus prezentate, sunt manifestări psihopatologice în strictă dependență cauzală de factorii etno-culturali care normează grupul social în care acestea apar, se manifestă și evoluează. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburări psihice care se datoresc unor situații de conflict intercultural sau de inadaptare culturală. Este cazul unor persoane care aparținând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre mitul prehomeric al androginului fulgerat de Zeus și mitul veterotestamentar al Adamului izgonit de Dumnezeul mozaic din Grădina Edenului este totală; înainte de a căuta filonul mitic comun al celor două fabuloase povești, apare evidența că ambele furnizează o explicație cauzală comună aceleiași chinuitoare probleme: moartea 41.) Pitagoreicii erau așadar fericiți știindu-se, de fapt, nemuritori 42. Problema lor fundamentală nu era găsirea unei soluții, ci dezvăluirea modului în care această soluție fusese deja găsită și pusă în practică. Cercetările geometrico-aritmetice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Einstein a avut parte de o soartă similară. Când Einstein încerca să „lege” microuniversul și macrouniversul în regulile și termenii unui determinism strict, au apărut teoria cuantică și relațiile de nedeterminare ale lui Heisenberg, care au transformat „marele vis cauzal” einsteinian într-un coșmar probabilistic ce îl silea chiar și pe Dumnezeu să „joace zaruri”. Și cu teoria curriculumului modern s-a întâmplat ceva asemănător. „Fructul” curricular modern părea să atingă perfecțiunea în anii ’60-’70. Temeiurile invocate erau raționalitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu entuziasm mai ales analiza factorială despre care s-a crezut că este panaceul surprinderii nuanțelor și al fenomenelor paideutice subtile. Credința că testarea multivariată, urmată de minuțioase analize matriceale, ar conduce la surprinderea „factorilor ascunși”, cu rol motivațional și cauzal, a dezorientat mulți cercetători atașați modelului strict determinist al științelor experimentale. Curentul scientist s-a manifestat nu numai în pedagogie, ci în mai toate științele socioumane. A fost o aventură donquijotescă (neîncheiată încă!) pe care Gusdorf a calificat-o ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rolul esențial îl joacă mereu același mijloc folosit în istorie pentru desființarea magiilor: marile „profeții raționale” - adică modalitatea esențială de întemeiere a vieții pe rațiune. „Profețiile raționale” weberiene sunt, de fapt, predicțiile științifice, temeiurile sale oferite sub formă de legi cauzale și adevăruri obiective. Ele au dus la „dezvrăjirea lumii” și au pregătit terenul pentru știința și tehnica moderne, precum și pentru capitalism. Prin intermediul școlii etatizate, ieșită de sub tutela Bisericii, secularizarea s-a desăvârșit, a devenit „cultură populară”. Dar nu cumva puterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
newtoniană 177. Pe de altă parte însă, Doll a sesizat cu exactitate impactul nefericit al gândirii carteziene și al metafizicii newtoniene asupra științelor sociale. Acestea din urmă au fost denaturate. S-au împrumutat din cartezianism și newtonism principii precum predictibilitatea cauzală, ordinea liniară și metodologia închisă - care nu sunt deloc adecvate pentru abordarea fenomenelor sociale și a trăirilor umane. După el, întreaga megaparadigmă modernă ar fi dominată de conceptul abstract de ordine uniformă (uniform order) din care au fost derivate patru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nihilismul sau nonsensul existențial: nu există sens, noi suntem sensul! Teama de a fi singuri în univers este teribilă și tocmai „așteptarea originară”, acest „trebuie să vină Cineva”, liniștește pe moment creierul nostru obsedat de ordine și prizonier al lanțurilor cauzale lineare de tipul „dacă a fost un început, trebuie să fie și un sfârșit”. Fără repere suntem în „aer” și singura posibilitate de a manipula viitorul este lărgirea granițelor prezentului psihologic, adică a aprofundării înțelegerii și conștiinței propriului eu. Viitorul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]