11,246 matches
-
ceea ce dă pondere unei religii este afinitatea psihologică dintre cei care au întemeiat-o și cei care, respirînd-o astăzi, se regăsesc în modelul întemeietorilor. Iar un model uman nu stă într-o predică teoretică, ci într-un traseu biografic. Nu ce spune un om contează, ci ce face el ca să-i convingă pe alții că spusele lui chiar sunt cuvîntul lui Dumnezeu. Tocmai de aceea apartenența la o religie nu este o chestiune de opțiune teoretică, ci una de preluare a
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
taloanelor roșii?// Ce face-se, oare, cu-atîta credință ciudată/ cînd scris e ca totul să cadă-ntr-o rînă;/ spune-mi, servitoare bătrînă, bătrînă,/ ce era odată ca niciodată?". Un contrapunct din lumea celor care durează, în breasla amintirilor lipsă, ce-și trăiește clipa, și atît. O tristețe în plus, dacă mai era nevoie, într-un univers de grosimea foii de hîrtie. Căruia poți să-i creezi perspectivă doar lucrînd la milimetru bibliografice colaje.
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
Medic, cizmar, electronist sau dietetician etc. Specialiștii sunt foarte solicitați în acest moment. Chestie de modă. Contabilii nu prea mai au căutare. Avem o mulțime în stoc. Poate vreți un contabil? - În primul rând, vă repet, vreau să evit ținutul. - Ce? - Nu vă enervați. Știu că folosesc greșit cuvântul. Locul, vreau să evit locul. Locul, ce Dumnezeu... Teiul. Mirosul lui, în zori. - Oricum, în privința teilor, nici un pericol. Toate capetele noastre sunt garantat urbane. - Există tei și în orașe. - Foarte rar. Iar dacă
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
mie, o sută de mii, un milion? O sută de milioane? Câți, neodihnindu-se de sfințenie, au ajuns, prin har, la ea? Doamne, de ce-mi dai să întâlnesc doar oameni hăituiți de viață? Oameni rămași, undeva, într-o fundătură? Ce-mi dai a înțelege prin aceasta? Știu că nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să ne sperie, să ne trezească repulsie, să ne încovoaie sufletul. Știu asta. Și totuși, Eli, Eli, lama sabahtani! 8 septembrie 1985, prima lună ca
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
nu mai recunosc nimic la pădurile astea. Nu mai știu unde-am ajuns. Harta aia pe care-am desenat-o nu ne mai folosește la nimic... Ba nu-i nicio teleportare în trecut, e o altă dimensiune... Și cine știe ce-o să se mai întâmple acum... Nu se întâmplă nimic, le-am întrerupt eu argumentele. Mai bine să ieșim din grota asta. Noi avem de căutat solzi de dinozaur, nu teleportări în spațiu sau în trecut sau alte asemenea chestii... N-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
jad ca zeii tăcuți, misterioși, senini, ce taina-și poartă-n zâmbetul strivit și-n trupul ca un ascuțit meteorit căzut direct în miezul grabei noastre. ei sunt doar cerșetorii fără de noroc lovind în noi ca darabana ploii, sunt vitregiții ce-și aburcă-n cârcă stropul de viață, ca o desagă ruptă, cerând nu îndurare, ci bălmăjind în gol frățească rugă în care să-ncăpem cu toții, rotunzi și teferi și coaja universului să ne ajungă. jocul luminii melodios e cerul gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
palma cerului, printre degete se-aleargă. lumini prea nude ocrotesc, cu umbra lor ușoară le îmbracă. seninuri impudice dănțuiesc peste creste virile și pofticioase, ochiuri efemere de apă de nebune se sulemenesc. de nuanțe incerte, cloraminoase, aerul se zdrențuie-n pomi ce-și slobod picurat limfă și măduvi în oase, adormiții lor ochi, cu pupila opacizată de urdorile iernii, se desgheață și curg înspre noi hohotind în culorile ierbii. pleata întunericului, scurtată, ne atinge cu vârful ei bont ca o melodie uitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
șuchiat e-un dans al vieții libere, supreme, al firii ce se vrea zbucnindă în orice por al pielii fremătânde, chiar dacă plata e durerea la pătrat. căci doar durerea germinează în viermușorul ei neliniștit, în electricitatea ei arzândă, nenumărați fiori, ce-altfel, în veci nu ne-ar atinge. nimic, fără durere, nu rodește și nu trece de pragul vieții, de flama ei vie, așa că las să doară acest vânt sudic înfoiat ca un păun, fiece ochi al durerii să nimerească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de timpi ce-au trecut peste ea, cum umbra păsării-n zbor peste stânci coșcovite. umbra, grațioasă și vie, cu mișcări de dansatoare agilă trece iute, efemeră. stânca, în sine abstrasă, ca o amorțită reptilă, ține ochii pe jumătate închiși. ce-și împărtășesc, oare, pe tăcute, din trăirea ascunsă? le e de ajuns că sunt parte a vieții, alunecare în neant, în marea cursă? fără alin uneori se poate cânta pe razele câte unui apus ca pe strunele unei harfe. sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
prea timpurii, prea verzi pentru a putea fi tămăduitoare. osmoză când vei auzi tânguirea osului meu sacru, cum o pasăre ce-și pregătește înnoptarea, să știi că-n mine asfințitul e-o baltă fără fund, cu nuferi albi abia deschiși ce-și caută suflarea. se lasă ceața mult prea iute, ca o vorbă strigată și spartă-n bucăți de a aerului vibrare, doar o secundă, și totul e limpede iar, te privesc, mă privești cu mirare, amestecați, ne rătăcim, dispărem unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
bagă la beci. Adepții lui Frige-vacă ațâță mânia oarbă a domnitorului, septuagenar, și Miron Costin logofătul, fiind pârât, Cantemir poruncește de este omorât. Să citim cuvânt cu cuvânt fraza fatală a lui Neculce, care nu ține decât o singură respirație: Ce ca un tiran au trimas pe Matei vătavul de paharnicel, cu slujitori de l-au luat de acolo (pe Miron Costin) de la acasa lui de la Barboși, de l-au dus până la Roma și i-au tăiat capul. * Miron Costin era
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
fi cel mai dureros. Rugămintea mea este ca la încheierea păcii să stărui, prin cine va avea ceva trecere, să mi se părăsească casa fără a se mai lua nimic și să mă pot întoarce, căci dacă găsesc pereții goi, ce-aș putea face?" înțelept însă, nu dă o importanță exagerată pierderilor materiale: "ŤPlaie d^argent n^est pas mortelleť, zic cu drept cuvânt franțujii, foștii noștri aliați. Negreșit e dureros să vezi că te miri ce soldat pune mâna pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
în care concede a se confesa, spre deosebire de alți ironiști ce au grijă a-și acoperi cu vălul acesteia propria figură, se declară a fi nu numai, plonjînd aparent în deriziune, un "ca (dav)ru didactic ubuniversitar", ci și un "auctor" ce-și determină, la următorul mod fantast-pertinent, imanența: "Auctor" însă nu "scriutor în sensul restrîns al apartenenței la Uniunea Sovietică a Literaților Moldovalahi, or la Comunitatea Scribilor Independenți, ci-n cela de cunoscător al alfabetelor latin, grecos, chirilic și gotic, de
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
unul din "apropriații" săi. Aflând că va concerta la București, am încercat, mai ales la presiunea unor prieteni, să îl întâlnesc. În adâncurile mele, cred că, de fapt, nici nu voiam să-l văd în carne și oase. Nu știu ce-aș fi avut să-i spun și nici nu cred că el ar fi avut să-mi spună ceva. Așa că emailul pe care mi l-a trimis acum câteva zile Leon Wieseltier a sosit ca o ușurare: Cohen și-a
Aveți bilete la concertul lui Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8043_a_9368]
-
cu ausvais de la Solingen și ridicase trei perechi de case. Cînd a rămas singură cu el în camera-sufragerie, din casa mătușilor, grăsuțul negricios i-a spus că să nu se miște el de-aici, o domnișoară ca ea era tot ce-și dorea, dinainte s-o cunoască. Era nădușit și hainele de pe el ori că nu erau ale lui, ori că nu era învățat să le poarte. L-a lăsat să-i pupe mîna cu un țocăit pofticios de buze, amintindu
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
liber și, oricum, domnul Ponta fiind copilot avea nevoie de un șofer", a completat Ludovic Orban, care a mai apreciat că Tăriceanu "pentru liberalism nu mai există din momentul în care a ajuns în postura de angajat al PSD. Întrebat ce ii caracterizează pe foștii săi colegi liberali care l-au urmat pe Tăriceanu în Partidul Liberal Reformator (PLR), Ludovic Orban a răspuns: "Relații de afaceri cu statul, dosare penale sau promisiuni de funcții guvernamentale". El s-a arătat convins că
Ludovic Orban, atac la Călin Popescu Tăriceanu. Șoferul lui Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82067_a_83392]
-
liber și, oricum, domnul Ponta fiind copilot avea nevoie de un șofer", a completat Ludovic Orban, care a mai apreciat că Tăriceanu "pentru liberalism nu mai există din momentul în care a ajuns în postura de angajat al PSD. Întrebat ce ii caracterizează pe foștii săi colegi liberali care l-au urmat pe Tăriceanu în Partidul Liberal Reformator (PLR), Ludovic Orban a răspuns: "Relații de afaceri cu statul, dosare penale sau promisiuni de funcții guvernamentale". El s-a arătat convins că
Ludovic Orban, atac la Călin Popescu Tăriceanu. Șoferul lui Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82068_a_83393]
-
de provincie și "albineții de metropolă", că scriitorii din afara Capitalei sînt supuși unei "segregări de tip Ku-Klux-Klan" de către "cei născuți - făcuți în București" și că între ei ar exista un "Război al Spiritului". Da, chiar așa, conașilor "albineți de București" - ce-ați zice dacă, foarte curând, "nigers" din provincie v-ar discrimina, prin indiferență totală, pe voi - vor crea o țară a lor, tot România zisă (din care vor scădea NUMAI ceva ce se credea, nu se știe și nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
lumină se făcu, înțelesei. Era clar că în sfintele zile de sărbători o schimbare se petrecea în viața vechiului pieton al cotidianului, răsfățat de încarnate obiceiuri - habitudini în limbajul care se respectă. Așa cum se produce un șoc în existența celui ce-și prepară singur cafeluța la spirtieră și e trecut pe ness în plic, ori i se pune în farfurie, în locul șnițelului mustos, o fiertură de soia. Zile și nopți aveau să mi se refuze programele preferate la televiziune, înlocuite cu
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
rațiune pornite prin televiziunile și presa scrisă dominate de oligarhi, Traian Băsescu a dobândit o susținere la care nu cred că spera. Deși vreme de mulți ani s-a încercat să i se creeze imaginea unui individ rudimentar, agresiv, vulgar, ce-și urmărește doar presupusele scopuri obscure, mobilizarea inamicilor săi a eșuat. Iată, în schimb, că indivizi din spațiul politic ale căror atuuri erau date de-o brumă de bunăcreștere, politețe și rațiune au căzut în hăurile vulgarității fără margine. Campionul
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
puternice de modelaj, tensiunea și neliniștea romantică. Dacă prin Georgescu și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a violat interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
Imamul, îmbrăcat în caftan, cu un turban în-fă-șu-rat strâns, de un alb or-bi-tor, stă în pi-cioa-re, la tri-bu-nă, si șuiera în ara-bă de par-că ar în-fi-ge un pumnal în publicul tăcut. Apoi în-ce-pe în engleză, poa-te tra-du-când cele spu-se: - Cu-nos-că-to-rul ce-lor vă-zu-te și ne-vă-zu-te! Mă-re-țul! Prea-î-nal-tul! Dum-ne-zeu este Creatorul tu-tu-ror lu-cru-ri-lor! El e Unicul! Cu-ce-ri-to-rul! Tri-mis-a ploa-ia din ce-ruri: apoi mâ-nat-a șu-voa-ie-le cu mă-su-ră, iar șu-voa-ie-le adus-au cu ele vârtej de spu-mă. Iar din me-ta-le-le to-pi-te în foc de
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
zgură. Cât de-spre spu-mă, ea piere iute: cât de-spre cele ce-i sunt de folos omu-lui, aces-tea ră-mas-au pe pă-mânt. Ab-sol-ven-ți-lor de azi le spunem: ri-di-cați-vă dea-su-pra spu-mei, dea-su-pra zgu-rei, si aple-cați-vă mai bine cu folos asu-pra pă-mân-tu-lui. Ce-lor care ajung în primejdie urmând Ca-lea cea Dreapta, le re-pe-tăm vor-be-le Pro-fe-tu-lui: "Să nu ziceți de cei ce pier pe ca-lea Dom-nu-lui că sunt morți; nu, ei sunt vii!" Levy îl cer-ce-tea-ză pe imam - un barbat sub-ți-re
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
și simplu. Ca și el, spo-ro-vă-ieș-te prea mult în mijlocul mul-ți-mii agi-ta-te. El îi șop-teș-te convins: - E frumos din par-tea ta că i-ai fă-cut pe plac lui Ah-mad. Fața ei își pier-de stră-lu-ci-rea rău-tă-cioa-să. - Mi-a ce-rut atât de pu-ți-ne, de-a lungul ani-lor, iar acum o să ple-ce. În-tot-dea-u-na a pă-rut atât de sin-gur. A fă-cut ches-tia asta cu Al-lah de unul sin-gur, fără ajutorul meu. De fapt, nu nu-mai că nu l-am ajutat, mă
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
adesea incomod în a se acomoda cu un standard diferit de acela al politicianului, iar dialogul cu regina o reflectă admirabil. Într-o convorbire tensionată și care o enervează vizibil pe regină, Tony Blair este nevoit să-i propună o ce-dare. Regina nu dorește să ia o decizie pe loc și atunci premierul este nevoit să încheie conversația ajunsă într-un punct mort, lăsînd o poartă deschisă pentru revenirea la subiect: Let's keep in touch spune Tony, iar Regina
Farmecul discret al monarhiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9711_a_11036]