8,276 matches
-
țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
acasă să-l poată chema la “post”. Într-o zi tot l-au dibuit. Venea de la cariera de piatră a comunei cu căruța plină spre șoseaua comunală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
tot l-au dibuit. Venea de la cariera de piatră a comunei cu căruța plină spre șoseaua comunală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în ceape, Foca milițianul, i-a luat degetul, la lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
mai aveau nici acte de proprietate, fiind lot dat în folosința părinților, el aparținând ceapeului de la data semnarii adeziunii de intrare in colectiv, considerându-se doar “lot ajutător” lăsat părinților. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
zi se dădeau cu sania. Gazda îi aștepta cu preparate culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care ședeau feciorii și fetele. De grindă este agățată cununa de grâu care se făcea după ce se termina seceratul, din spice
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
aluat, în formă de S, care se oferă, de obicei, miresei, starostelui și cu care se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
oferă, de obicei, miresei, starostelui și cu care se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru plăcintă, scorușe (minciunele), gogoși pregătite din: lapte
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
chitonag de fier, îl mai ai? întreabă vecinul din stînga. - Ți-l dau acuma, Lică, zice mama. - Parcă ce, îi mare lucru să ne bombardeze și pe noi? Rușii îs la o azvîrlitură de băț. Nici n-apuci să pui ceapa și boaf! bomba peste noi. Mai vrea cineva niște harpagic, că mi-o mai rămas? zice și vecinul din dreapta. Îndreptîndu-și șalele trudite, mama se uită în zare înspre dealul neguros al Păunului, parcă să vadă dacă nu vine vreun avion
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
tancurile americane pe dealul Păunului. Pîr-pîr-pîr! Pîr-pîr-pîr!”. Ș-au tot așteptat ei mai multe cincinale, dar americanii n-au mai venit. - Vai, săracu’, cum i-o tăiat gîtu’ lu’ ceala în Afganistan. O înnebunit lumea; da’ nu mai ai niște ceapă nebună, Mariane? Să-mi dai și mie vreo două fire. - Îți dau, tanti, cum să nu-ți dau. Sape, hîrlețe, chitonage, semințe și vorbe trec peste garduri. Și fumul trece peste garduri. Deocamdată. Cît o să-l mai lase comisarii de la
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
colina Bebe, dar când pe sub colina fui, îmi strigă corbul, grâu și fui, privind, zărit-am creștetul catarului din Barnaul, atunci scăzu și spaimă grea, că nu e grâu, nici graucea, acela ce din vasluri scăpa, abia răsuflă duh de ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o mie de bănuți
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
colina Bebe, dar când pe sub colina fui, îmi strigă corbul, grâu și fui, privind, zărit-am creștetul catarului din Barnaul, atunci scăzu și spaimă grea, că nu e grâu, nici graucea, acela ce din vasluri scăpa, abia răsuflă duh de ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o mie de bănuți
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
fu greu să își aducă aminte care din cei doi ieșise prin portieră izbind-o de țâțâni și care trecuse prin parbriz făcându-l țăndări. Sigur e că Piticu s-a oprit la punctul de pază militarizată, cu ochii cât cepele, dând din mâini, cu spumă la gură, dar nimeni nu înțelegea ce voia el să spună: - Tata mare, tata mare, dar Fira... Banii mei, banii mei! În timp ce Păcălici a alergat într-un suflet până la cabinetul medical unde a mai apucat
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
Teodora,Orban Aurel și Orban Iulia, Vâlcu Aurel și Vâlcu Irina, Gălbenuș Marin și Gălbenuș Elena, Tretelnițchi Mihai și Tretelnițchi Aurelia. Mai figurează ca membri fondatori Onescu Adriana, Marin Cornelia, Popescu Maria, Sandu Constantin, Ghinoiu Nicolaie, Didoiu Nicolaie, Ștefănoiu Gheorghe, Ceapă Dumitru, Hănțișteanu Constantin,Gogoașă Mihai, Negricea Gheorghe, Dulcea Ion, Baniță Paraschiva, Stamate Floriana, în calitate de dansatori. Privind susținerea muzicală, Ansamblul “Doina Oltului” s-a bucurat de colaborarea unor instrumentiși renumiți din Jud. Vâlcea, putând menționa pe: Mihai Preda, viorist, dirijorul tarafului
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
mamai sale un secret dezvălui de Albert, după ce Nicolae l-a luat în derâdere. Privind la cei doi, la repeziciunea cu care mărunțesc legumele, îndrăznise să întrebe : - Cum faceți voi de reușiți să faceți asta ? Mama, de căte ori toacă ceapa se taie la căte undeget ! - Hă !... păi ce, noi suntem proști ca măta ?!.... Albert nu numai că s-a prefăcut a nu auzi cele spuse de Nicolae dar i-a arătat lui Tomoș cum își folosesc mâinile pentru a controla
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
din apropiereși spre satul Arsa, aparținător de comuna Albești. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
acasă să-l poată chema la “post”. Într-o zi tot l-au dibuit. Venea de la cariera de piatră a comunei cu căruța plină spre șoseaua comunală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
tot l-au dibuit. Venea de la cariera de piatră a comunei cu căruța plină spre șoseaua comunală, să scape de obligațiile față de primărie pentru care era șantajat cu aderarea la ceape. Refuzând în continuare semnarea adeziunii de a intra în ceape, a fost reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în ceape, Foca milițianul, i-a luat degetul, la lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
în 1927-28 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar și ai dracului. Cine s-au înscris primii în partidul comunist? Ei și îi vedeai mereu la votare că
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
mai aveau nici acte de proprietate, fiind lot dat în folosința părinților, el aparținând ceapeului de la data semnarii adeziunii de intrare in colectiv, considerându-se doar “lot ajutător” lăsat părinților. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]