1,300 matches
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,26%), dar există și minorități de penticostali (8,58%), baptiști (4,6%) și romano-catolici (4,39%). Pentru 10,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. (*) La recensământul din 1930 cehii au fost socotiți împreună cu slovacii, iar croații împreună cu sârbii. Vatra actuala a orașului Bocșa a fost locuită din antichitate, găsindu-se vestigii din perioada culturii Coțofeni datând cu 1.800-1.600 ani Î.Hr. O primă mențiune despre existența localității
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
are rangul de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Orșova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,91%). Principalele minorități sunt cele de cehi (1,27%) și romi (1,09%). Pentru 8,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,57%), cu o minoritate de romano-catolici (4,88%). Pentru 8,62% din populație, nu
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
mai apropiat, nobilul George de Poděbrady, a fost ales rege al Boemiei atât de catolici, cât și de husiții ultraquiști (moderați). El a fost supranumit și „regele husit”. În timpul domniei sale, Papa a chemat catolicii la organizarea unei cruciade împotriva ereticilor cehi. Campania militară a fost condusă de regele Ungariei Matei Corvin, care, după încheierea expediției, a fost încoronat și rege al Boemiei. Cum George de Poděbrady nu abdicase, se ajunsese în situația ca Boemia să aibă doi regi. Mai înainte de moarte
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
anului 1848, care a zguduit Europa, a atins, în egală măsură, și Praga. Revoluția cehă a fost înăbușită în sânge. În anii care au urmat, mișcarea naționalistă cehă, care se opunea mișcării similare a germanilor, a luat o amploare deosebită. Cehii au preluat controlul asupra Consiliului orășenesc în 1861. În 1867, împăratul Franz-Iosif I a înființat Monarhia Dualistă Austro-Ungară, formată din Imperiul Austriac și Regatul Ungariei. Ca moștenitor al tronului austro-ungar a fost proclamat fiul împăratului Franz-Iosef, Franz-Ferdinand d'Este, după
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
a dezvoltat atât din punct de vedere urbanistic, cât și economic. În 1930, Praga avea aproximativ 850.000 de locuitori. De-a lungul celei mai mari părți a istoriei sale, Praga a fost un oraș multietnic, cu importante comunități ale cehilor, germanilor și evreilor. Dacă, în 1848, germanii formau majoritatea populației orașului, în 1883 ei reprezentau numai 13,52% dintre locuitorii Pragăi, iar în 1910 numai 5,97%, în principal, datorită afluxului de cehi din Moravia și Boemia veniți să îngroașe
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
un oraș multietnic, cu importante comunități ale cehilor, germanilor și evreilor. Dacă, în 1848, germanii formau majoritatea populației orașului, în 1883 ei reprezentau numai 13,52% dintre locuitorii Pragăi, iar în 1910 numai 5,97%, în principal, datorită afluxului de cehi din Moravia și Boemia veniți să îngroașe clasa muncitoare a orașului, dar și datorită asimilării unora dintre germani. Minoritatea germană și cea evreiască vorbitoare de limbă germană a continuat să locuiască, in principal, în cartierele vechi, centrale ale orașului, în vreme ce
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
din Moravia și Boemia veniți să îngroașe clasa muncitoare a orașului, dar și datorită asimilării unora dintre germani. Minoritatea germană și cea evreiască vorbitoare de limbă germană a continuat să locuiască, in principal, în cartierele vechi, centrale ale orașului, în vreme ce cehii reprezentau majoritatea absolută în noile cartiere muncitorești. Din 1939, odată cu ocuparea Cehhoslovaciei de către Germania Nazistă, evreii din Praga au fost exterminați in timpul Holocaustului sau au fugit din țară. Cei mai mulți evrei supraviețuitori ai războiului, din Praga și din restul țării
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
au fost strămutați în cursul lunilor care au urmat eliberării capitalei. În timpul transferării forțate a germanilor au avut loc violențe locale cu un număr necunoscut de victime din rândul strămutaților. După război, Praga a redevenit capitala Cehoslovaciei. La început, mulți cehi aveau sentimente de recunoștință față de soldații sovietici eliberatori. Deși Armata Roșie a părăsit în câteva luni de la terminarea războiului Cehoslovacia, țara a rămas sub controlul strict politic al Uniunii Sovietice. În februarie 1948, o lovitură de stat comunistă a asigurat
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
politică germană. Compromisul austro-ungar din 1867, denumit "Ausgleich", a dus la o suveranitate duală, Imperiul Austriac și Regatul Ungariei, ambele conduse de Franz Joseph I. Teritoriul austro-ungar al acestui divers imperiu cuprindea multe zone locuite de popoare slave, între care cehi, croați, polonezi, ruteni, sârbi, slovaci, sloveni și ucraineni, precum și teritorii locuite de italieni și români. Ca urmare, Austro-Ungaria a devenit din ce în ce mai dificil de guvernat într-o vreme marcată de apariția mișcărilor naționaliste, care au dus la folosirea unei poliții secrete
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
imigranți din Germania, câțiva din Elveția și din Tirolul de Sud, regiune a Italiei); 123.417 englezi; 24.446 albanezi; 17.899 polonezi; 14.699 maghiari; 12.216 români; 10.000 malayali; 7.982 arabi; 6.891 slovaci; 6.707 cehi; 5.916 perși; 5.677 italieni; 5.466 ruși; 5.213 francezi; 4.938 chinezi; 4.264 spanioli; 3.503 bulgari. Restul populațiilor sunt mult mai mici de 3.000 de oameni. În 2006, o parte din landurile Austriei introduseseră
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
care a acordat și celelaltor confesiuni o libertate limitată de practică. Libertatea religioasă a fost declarată drept constituțional în Cisleithania după "Ausgleichul" austro-ungar din 1867, întrucât țara era pe atunci un stat multinațional și multiconfesional, în afara romano-catolicilor germani, sloveni, croați, cehi, slovaci și polonezi trăind pe acolo și alte grupuri, cum ar fi creștini ortodocși greci, sârbi, români, ruși, ucraineni și bulgari (Austria s-a învecinat timp de multe secole cu Imperiul Otoman), calvini, luterani protestanți și evrei. În 1912, după
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
separarea coloniilor în state independente. Aceasta a condus la reinventarea Regatului Unit ca un stat european modern și prosper. Regatul Unit este membru al Comunității Economice Europene din 1973, însă atitudinea britanicilor față de piața unică europeană este rezervată, fiind, alături de cehi, cei mai eurosceptici cetățeni europeni. Regatul Unit încă refuză adoptarea monedei euro, iar euroscepticismul a cunoscut un avânt fără precedent. Reforma politică în Regatul Unit este în plină desfășurare. În 1997 a fost recreat Parlamentul scoțian descentralizat, iar în 1999
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord () [Corola-website/Science/296825_a_298154]
-
din căramidă, pe 4 nivele, turnul are plan dreptunghiular, cu contraforturi de colț. Cucerirea Banatului de către habsburgi, a adus o nouă direcție de dezvoltare a micului târg de câmpie. Localitatea a fost puternic colonizată cu germani (șvabi) dar și austrieci, cehi, slovaci, luxemburghezi, croați, etc. În decursul istoriei Ciacova a fost reședință de district, de plasă, de raion și oraș de câmpie. Conform Legii nr.83/2004, începând cu luna aprilie 2004, Ciacova a primit statul de oraș. Turnul de la Ciacova
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
de apă în apropiere iar cele câteva puțuri de apă la mare adâncime, s-au degradat cu timpul datorită poluării cu resturi menajere. Din această cauză, locuitorii sunt nevoiți să capteze pe cât posibil apa de ploaie. Un alt sat de cehi din apropiere, „Sfânta Elisabeta” (Svatá Alžběta), a fost părăsit din cauza problemelor cu alimentarea cu apă și este în prezent un „sat-fantomă”. Sfânta Elena a fost cel de-al doilea sat de cehi înființat în Banat, în anul 1824. În acea
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
posibil apa de ploaie. Un alt sat de cehi din apropiere, „Sfânta Elisabeta” (Svatá Alžběta), a fost părăsit din cauza problemelor cu alimentarea cu apă și este în prezent un „sat-fantomă”. Sfânta Elena a fost cel de-al doilea sat de cehi înființat în Banat, în anul 1824. În acea perioadă a avut loc primul val de conlonizări cu cehi proveniți din Boemia. Motivul principal pentru care cehii au fost colonizați în acest loc a fost dezvoltarea exploatărilor de lemn. Marea majoritate
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
din cauza problemelor cu alimentarea cu apă și este în prezent un „sat-fantomă”. Sfânta Elena a fost cel de-al doilea sat de cehi înființat în Banat, în anul 1824. În acea perioadă a avut loc primul val de conlonizări cu cehi proveniți din Boemia. Motivul principal pentru care cehii au fost colonizați în acest loc a fost dezvoltarea exploatărilor de lemn. Marea majoritate a cehilor au venit din regiunea „Středočeský kraj”. Ei au ridicat o biserică catolică în 1879 și una
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
în prezent un „sat-fantomă”. Sfânta Elena a fost cel de-al doilea sat de cehi înființat în Banat, în anul 1824. În acea perioadă a avut loc primul val de conlonizări cu cehi proveniți din Boemia. Motivul principal pentru care cehii au fost colonizați în acest loc a fost dezvoltarea exploatărilor de lemn. Marea majoritate a cehilor au venit din regiunea „Středočeský kraj”. Ei au ridicat o biserică catolică în 1879 și una evanghelică în 1887. Între timp cea evanghelică a
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
în Banat, în anul 1824. În acea perioadă a avut loc primul val de conlonizări cu cehi proveniți din Boemia. Motivul principal pentru care cehii au fost colonizați în acest loc a fost dezvoltarea exploatărilor de lemn. Marea majoritate a cehilor au venit din regiunea „Středočeský kraj”. Ei au ridicat o biserică catolică în 1879 și una evanghelică în 1887. Între timp cea evanghelică a fost preluată de comunitatea baptistă. Istoria recentă a satului urmează o traiectorie urmată de majoritatea satelor
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
venit din regiunea „Středočeský kraj”. Ei au ridicat o biserică catolică în 1879 și una evanghelică în 1887. Între timp cea evanghelică a fost preluată de comunitatea baptistă. Istoria recentă a satului urmează o traiectorie urmată de majoritatea satelor de cehi bănățeni: după căderea regimului Ceaușescu, o bună parte dintre locuitori au emigrat, mare parte în Cehia. Dacă în 1991 aici locuiau 800 de oameni, după aproape 10 ani, numărul lor aproape s-a înjumătățit, ajungând la numai 540 de locuitori
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume. Mereu populația satului a fost pur românească. În anul 1858 aici existau 14 cehi catolici și aparțineau familiilor Ungar, Tibois și Dubois. Cei peste 200 de țgani așezați în partea de V a satului, Pe Țigănie, sunt urmași ai spălătorilor de aur veniți în aceste locuri din Oltenia în a doua jumătate a sec
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Eșelnița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (71,7%). Principalele minorități sunt cele de romi (22,3%) și cehi (1,87%). Pentru 3,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,29%), dar există și minorități de romano-catolici (3,9%) și penticostali (1,33%). Pentru 3,59% din populație
Comuna Eșelnița, Mehedinți () [Corola-website/Science/301604_a_302933]
-
zonei Codru. Deja poziționarea la orizontală a primelor sate menționate în sursele medievale, sugerează statutul unui spațiu periferic/intermediar, între Codrul românesc (cu villae olahales) și teritoriul deja colonizat de maghiari (spre exemplu, localitățile învecinate în această direcție, Leleiu, Hododul, Cehul). Cele mai vechi vestigii cunoscute până acum din hotarul localității sunt din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"). Pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz există morminte tumulare din aceeași epocă Prima atestare
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
mențiuni pe durata următoare. La 1762 apare Hadad Győrgytelek, iar în 1850 deja sub forma Zsurtelek. Extras din obligațiile țăranilor dependenți (în bună parte, cei din Giurtelec nu erau) privind urbariile și contractele anterioare față de stăpânii fostului domeniu al Cetății Cehului, împărțit la 13 martie 1767 între urmașii lui Ladislau Gyulafi și ai soției sale, Ecaterina Széchy: Giurtelecu-Hododului - „Întraiesta locu și iobagii și jelerii fac slujba și amu cum au făcut demult, fără de urbarium și fără de contractus și aiesta obicei so
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
capătul estic al cetății se află o capelă romano-catolică, reconstruită în 1887 de către episcopul din Eger. Ulterior aici a funcționat o celebră școală care prepara specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic unde au predat profesori, unii din ei etnici cehi, italieni sau germani, și care proveneau din cele mai diverse colțuri ale Imperiului Habsburgic. În secolul al XVII-lea este semnalată o colonie de peste o sută de armeni stabiliți aici din Moldova, care ulterior s-au asimilat populației autohtone. Gurghiu
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
la 1625 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (40,8%), cu o minoritate de germani (30,55%), una de polonezi (20,3%), una de ruteni (6,65%), una de evrei (1,45%). Alte persoane s-au declarat: ruși (5 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (51,15%), dar existau și ortodocși (42,25%), greco-catolici (4,7%), mozaici (1,45%) și evanghelici/luterani (0,45%).
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]