2,037 matches
-
am numit noi, inventați de mine, vor duce mai departe această dragoste de viață, care face ca Pământul să trăiască. Privind la întâmplările de pe scenă, bucurându-vă de excelenții interpreți, lăsați-vă învăluiți, dragi copii de toate vârstele, de muzica celestă a celui iubit de Dumnezeu - pentru că aceasta semnifică numele lui, Amadeus.”. Apreciată pentru multiplele niveluri la care poate fi percepută, celebra operă este adaptată, în viziunea regizorului Cristian Mihăilescu, nivelului de înțelegere pe care-l au copiii cu vârsta cuprinsă
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
nu sunt capabile să vadă altceva în jur decât destine strivite și moarte, foarte multă moarte. A celorlalți, bineînțeles, nicicum a sa. Leopardul roz e cel care mânjește cu noroiul negru al junglei (din care provine) totul. Lumea ca esență celestă pentru el nu există. Doar ca teren pentru răzbunare și atac. Durerea, sentimentul de zvârcolire a sufletului în fața unei reale nevoi, îi apare drept o banală secvență utopică ce caracterizează numai ființele cu aspect interior mistic. Morala? Morala devine acel
ZIUA NEAGRĂ A LEOPARDULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341641_a_342970]
-
mult decât fericită, formula vers-grafică singularizează liric și plastic volumul, iar grafica prezentată intră în rezonanță deplină cu vibrațiile poemelor. Revelația poetică a elevatei Maria Diana Popescu este, fapt dovedit, un modus vivendi al Domniei Sale, afirmație validată și prin omagierea celestului afectiv, prin maniera inteligentă de tratare a motivelor poetice și de redare a stărilor sufletești: „Stau în poem de veghe,/ mă rup literă cu literă,/ rînd cu rînd,/ o chestiune de iubire,/ o luptă cu zilnica biografie [...] Mă strîng pînzele
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
în eternitate, martor la nesfârșite schimbări, când Dumnezeu a tăiat timpul în felii: secol, deceniu, an și zi, apoi le-a aruncat în cele patru zări să ne sature de infinit pe noi cei care încă mai rătăcim pe cărări, celeste corpuri cabrate în jurul Scaunului Domnesc, ca o axă al unui regat strivit între coperțile Bibliei. Eu, și acum gust cu plăcere din tort Bucuros că iau viața de la început cu felia mea alături ce a încăput în convingerea că mai
ZIUA CÂT O FELIE DE TORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341718_a_343047]
-
lungul timpului de marile puteri riverane c Am pășit stingher pe nisipul fin al plajei din dreptul lui Lincoln Park, vrăjit de-a dreptul de importanța clipei acestui insolit contact, răvășit de imensitatea orizontului lichefiat, de tocmirea simetrică a apusului celest cu ceața subțire, împânzită policrom de razele unui soare aproape “înghițit” de ocean și lucind puțin învolburat necuprinsul din fața ochilor. Nisipul plajei îmi ardea tălpile și eu mă istoveam să încerc cât mai grabnic apa, care parcă se depărta și
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
ingredientele necesare unei reușite și, cu siguranță, va fi apreciată ca atare, creând premisele „adăugării” în panteonul literaturii române a încă unui nume valoros: GEORGETA MINODORA RESTEMAN. Fărâme de azimă - pâinea și vinul unui sacru legământ - se naște dintr-o celestă iubire de oameni. Gheorghe A. STROIA Adjud - 03 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: Gheorghe A. STROIA - PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCȚII ALE IUBIRII / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
iar din jertfa sa curată, punte spre înălțimile serafice. Ființa lui luminată de har, cu chipul răsfrânt ca într-o Icoană de Zamfira a marelui Nicolae Grigorescu, ce risipește reflexe de topaz, suie armonios într-o adiere de smirnă împrăștiind celest manifestarea de o desăvârșită subtilitate a genialității sale. Toată chemarea lui, toată lupta, toată credința și toată dăruirea lui ne străbat ca un cutremur lăuntric de o intensitate capabilă să se prelungească transcedental într-un urcuș mistic al iubirii martirice
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
validă: intenția morală. Stelele transmit un mesaj care depășește stricta lor manifestare fizică. Rațiunea respectivei mecanici, deși scapă în prima fază privirii directe, aparține unor instanțe supraordonate, cu care oamenii comunică în virtutea înzestrării lor native cu simț moral. Spectacolul ordinii celeste devine astfel garanția pe care zeii o vădesc oamenilor că viața lor are un sens, ba chiar un sens înalt. Se instaurează astfel încrederea că și pământul este părtaș la rațiunea generală care pune în mișcare lumea și că oricine
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
din animația 2D, ceea ce e o premieră notabilă. Istețul Kubo, un adolescent bun la suflet, duce o viață modestă, spunând povești oamenilor din orășelul lui de baștină de pe malul mării. Într-o zi, Kubo este vizitat de creaturi întunecate, spirite celeste care au fost surorile mamei lui. Ajutat de o maimuță magică și de un Cărăbuș Samurai, Kubo trebuie să găsească o armură mitologică ce îl va proteja de forțele care îl bântuie în fiecare clipă. „Kubo și lăuta magică” atinge
Program cinema filmul Kubo şi lăuta magică [Corola-blog/BlogPost/100611_a_101903]
-
transformat apoi în esențe. Din când în când, timpul se reînsuflețește, convertindu-se în arteziene fântâni, ce țâșnesc din adâncuri, pentru a inunda arterele poetului cu viață: „mâna mea prin care curge măduva orei/ coboară în focul tău de vocale celeste/ aidoma cuiburilor ce apasă/ iedera exactă din liniile gândului”.(Numele tău are auzul tăcerii VIII, p. 11). În acest timp al extremelor ancestral-prefigurative, poetul își găsește răgaz de a se simți acasă, Însuși acest loc - pe care poetul îl numește
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
prevestea sfârșitul. Dar, de ce să dispară și apoi de ce să nu cânte și ea? De ce să se resemneze în fața morții, când ar putea să lupte, ca să trăiască? De ce să nu învăluie sunetele perfecte ale unei viori de plastic cu armoniile celeste ale unei viori autentice? Brusc, vioara de lemn se simți invadată de o putere demiurgică: puterea înțelepciunii. Își simțea corzile arzând cu patimă. Arcușul ei fremăta de emoție. Ca într-o supremă armonie, începu să cânte din nou. Sunetul ei
LUMINA ARMONIEI (ESEU) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344284_a_345613]
-
vor scutura pulberea vetustelor legăminte. Renașterea conștiinței este pentru unii cântecul de sirenă. O enigmă. Pentru inițiați, o așteptare plină de răbdare și sacrificii, un vis devenit realitate prin interferarea cu alte dimensiuni. Gândurile, vorbele, dorințele se încrucișează cu muzica celestă într-un spațiu nedeterminat. Veacuri de istorie se vor strânge într-un punct zero, clepsidra orelor fără cusur va face imposibilă ezitarea cugetelor lipsite de versul matematic al Creației. Un cântec de lebădă pentru unii, o șansă de a-și
RENAŞTERE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343867_a_345196]
-
avut: Suita a II-a în Do major pentru orchestră op. 20 de George Enescu, Concertul în La major pentru pian și orchestră de Edward Greig și muzica Baletul „Pasărea de foc” de Igor Stravinski. George Enescu privea din sferele celeste peste o sală cu oameni îndrăgostiți de frumos, dragii lui români... iubitori, doritori să asculte muzică bună, să se simtă bine, să fie fericiți că au posibilitatea să asiste la concerte susținute de cele mai renumite orchestre de pe mapamond. Trandafirii
ÎNTÂLNIRE CU ENESCU LA SALA PALATULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343949_a_345278]
-
și cu ei. De priviri îmbrățișați, Din ochi le trimit scântei. Din suflet le dau Dorul De viață și natură. Timp să-mi toarcă fuiorul Prin sfântă aventură. Curând se înserează, Dar nunta de poveste Pe nuntași antrenează În dănțuiri celeste. Licuricii de servici' Își aprind felinare. Iar greierașii harnici Vin cu orchestra mare. Cu nuntașii mă distrez Până spre dimineață, Cănd iubirea îmi așez În lacrimi de romanță. Iar vraja de nuntire În zori de zi dispare, De-a soarelui
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
se cască goluri - membre dezmembrate, păpuși colorate, distorsionate, aruncate în hăuri. Unde ești, Salvatore? Unde ți-e fața? Când Te arăți? Îngeri plâng pe cornișe, ascunși în penumbre, în rugi tremurânde se-închină cerșind lumină albă, divină; așteaptă să vină Celestul... mai înalt decât Everestul, unde puțini au urcat și nu mulți au cunoscut, iară ei, copiii Luminii nu L-au mai văzut. Unde ești, Salvatore? Până când te aștepte o lume, câți oameni te strige pe nume, câți sfinți să mai
CÂNTEC DE CRĂCIUN de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343022_a_344351]
-
de la răstignire, Iisus biruie moartea, împlinindu-și a Sa menire Și se înalță plin de strălucire, La edenul încărcat cu eternă fericire. De peste două mii de ani încoace, Pământenii, sfinții și îngerii cântă eficace, Imnul învierii Domnului, De se cutremură porțile celestului. În timpul acesta de mari crize morale, Balaurul viclean, îndemnându-ne să alegem a sa cale, Cădem în ispita sa cea necurată Și uităm de învierea cea sfântă, Ce-l are în centru pe Mesia Care a vindecat lumii toată ticăloșia
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
uneia-ți aducem mulțumire și te fericim - O, Măicuță Sfântă... Ocrotitoarea neamului decadent. Potența celor slabi cu duhul, Mângâierea celor ce n-au mângâiere, Hrana celor ce flămânzesc după al tău Fiu... Pe Tine te fericim până la sfârșitul veacurilor. Praf celest ce te-așezi pe fiece stea muribundă Și rămâi nemuritor în ale noastre cugete profane... Pe Tine, pacea familiilor... te fericim, Că-n fiecare femeie te regăsim pe tine, Fecioară maică. Referință Bibliografică: Partea I din volumul MASTI / Alexandru Enache
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
ca un opaiț Căldura ochilor, vise ferite. Dinspre ” Pădure ” coborau himere, ” Orașul de pe deal ” dormea supus, Un cetățean te admira sedus... Își construia o lume de mistere. Comete cu stelare, albe trene, Îmi luminau pasiunile lumești, Mă strecuram printre stejari celești Îngreunat de gânduri și troiene. Zulufi de aur, ochii dulci de bragă, Vise ferite, le aștept din nou, În vremuri prăfuite, fără vlagă Doresc o primăvară cu... ecou. SINGUR Ești aici, ești frumoasă, Ești atât de duioasă... Sunt aici, sunt
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343287_a_344616]
-
Acasă > Redacția > Autori > GEORGE TERZIU Autor: George Terziu Publicat în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului Dimineață Bat clopotele lumii prin visele celeste Din nou fără speranță se naște-o nouă zi Neantul cade-n sine rostogolind căderea În matematici oarbe și creuzete false În falsele tipare ale iubirii false Cu întrebări deșarte a fi sau a nu fi E-așa aproape oră
GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343404_a_344733]
-
alesele ținuturi o boare trece-un mugur la margine de codru însuflețește firea, un gând de nemurire străbate asfințitul legat de răsăritul - luceafărul de aur. Cuvinte - perle dense printre ani s-au înșirat și prin mai mult de un veac celest - pepite - aur împodobesc româna limbă, diamantină diademă pe fruntea de falnică ninsoare. Contemporani cu suflul ce iar ne cuprinde blând, răscolitor adesea sau tandru, plin de patos, el îl călăuzește pe al vremii călător purtându-l în migrații prin alte
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
șoptește Că El încă mă iubește.. Dacă-L vezi micuță stea Sus în cer, pe undeva Nu uita să-I spui...să -I spui Că suspin de dorul Lui! Mi-am ascuns sufletul... Mi-am ascuns sufletul undeva Pe cărările celeste, Pe-o aripă de stea... L-am legat acolo cu vise, Cu speranțe și dor Și l-am învelit apoi Cu-o plapumă de nor... Nu vreau să-l mai atingă Atâta răutate Și vorbe ce rănesc De ură-ncătușate... Nu
OMAGIU DIVIN 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344089_a_345418]
-
zei și zeițe ca si cum ar fi ființe umane. În timp ce unele reprezintă uniunea energetică dintre bărbat și femeie, următoarele dezvăluie voluptatea esențială legăturii sexuale. Templul Lakshman are un număr mare de asemenea sculpturi. Dar pentru numai o ocheada pe furiș a celestelor nimfe, trebuie văzute și templele Vamana, Parsvanath, Adinath, Duladeo, Viswanath, Devi Jagadamba și, nu în ultimul rând, Kandariya Mahadev. Sunt trei grupuri ce alcătuiesc complexul de temple de la Khajuraho, Kapadia își strânge kamesha și șalvari și începe iarăși... grupul de
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
nestăpânit și mistuitor, cu toate că sprâncenele - mi erau de zăpadă, iar prin genele îngreunate de gheață abia mai zăream... Porțiuni imposibil de trecut , pe un carosabil ce nu se mai știe de-i drum , câmp sau cer, alunec pe un polei celest , pe toată talpa raiului, simt că mă voi prăbuși, dar va fi ok , accept, însă mă reechilibrez, merg și nu ajung, dar poate că fac drumul în sens invers și de fapt mă întorc în loc să avansez, fără scheme condiționale...sau
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344190_a_345519]
-
striga răsunători cum nu s-a mai auzit: „Iarba rea din holde piară!” Ș-atunci când luna și soarele vor privi spre lume, Când bolta divină se va înroși sub spada lui Marte, Mistuind efemerul cuget al nopții plumb mirositor... Razele celești vor aduce pe brațe steaua unirii Și laolaltă vom cânta-n răsăritul teluric. Visul Unirii Pe cărări de munți merg adesea, Căutând zbuciumul veacurilor Care-au chinuit mii de stele, Pe pământul robiei Ce zace-n bălți de sânge. În
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
sfârșitul vremii. Steaua lui Eminescu În podul casei stau până târziu, Fără să observ zilele trecătoare, Cum apasă peste mine Și mă lasă static în lume, De dorul necontenit al atingerii absolutului. Noaptea sumbră mă privește Și-mi arată slava celestului, Ce mi se deslușește-n fața ochilor - O hartă a necunocutului neant Care se trezește-n mine Și nu-mi mai dă pace. Pe umărul lui Uranus privesc Și mândra stea o zăresc, Luminând ca un luceafăr sfânt Și fredonez
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]