1,259 matches
-
senatorilor români să posese corăbii comerciale. Pirații illyrieni au fost combătuți, iar coasta Adtiaticei a fost anexată, realizându-se deschiderea Romei spre Grecia. Coalizați, galii au invadat Etruria până la Vulci, insă coalizarea a doua oștiri consulare a determinat pulverizarea hoardei celtice la capul Telamon și o masivă campanie împotriva Galiei cisalpine. Au nimicit cetele galilor senoni și boii la Clastidium. În nordul peninsulei, sunt întemeiate colonii la Placentia și Cremona în fața invaziei galilor. Românii intervin de partea coloniei siracuzene de pe coasta
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Canterbury (d. 604), trimis de Papa Grigore I cel Mare . La Rusalii, pe data de 1 iunie 597, regele Ethelbert primi botezul, apoi pe 16 noiembrie, Augustin fu hirotonit arhiepiscop de Canterbury. Cu toate că inițial creștinii englezi aveau un sistem bisericesc celtic, primii cinci arhiepiscopi cantareni au fost italieni, apoi al șaselea englez, iar al șaptelea a fost sfântul Teodor de Tars, un grec, care organiză Biserica engleză după sistemul grecesc. Monahii englezi au pornit în misiune, evanghelizând frizonii și belgienii. O
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
locali de la Utrecht și Stavelot datează din acestă epocă. Primul mare dascăl englez al Bisericii a fost sfântul Badea (d. 735). Un alt mare dascăl al Bisericii a fost sfântul Dunstan de Canterbury (d. 988), care a înlocuit pravilele monastice celtice cu Regula benedictină. Apogia patrologiei și pastoralei englezești a fost sfântul Anselm de Canterbury (d. 1109). Acesta a reușit să se impună, atât în fața regelui William II, cât și în fața papei Urban II, încât primi titlul de "alterius orbis papa
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
curajul, fără a fi uitat, însă, umorul. Dezvoltată în Epoca Fierului, religia celților este o politeistă, la fel ca celelalte religii europene din acea perioadă. Pentru celții aflați în sfera de influență a Romei, cum sunt galii și celtiberii, mitologia celtică nu a supraviețuit Imperiului Roman, apoi răspândirii creștinismului și decăderii limbilor celtice. În mod ironic, ceea ce știm despre credințele celților se datoreză în primul rând surselor romane și creștine. În contrast, celții care și-au păstrat identitatea politică și lingvistică
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
celților este o politeistă, la fel ca celelalte religii europene din acea perioadă. Pentru celții aflați în sfera de influență a Romei, cum sunt galii și celtiberii, mitologia celtică nu a supraviețuit Imperiului Roman, apoi răspândirii creștinismului și decăderii limbilor celtice. În mod ironic, ceea ce știm despre credințele celților se datoreză în primul rând surselor romane și creștine. În contrast, celții care și-au păstrat identitatea politică și lingvistică (cei din Insulele Britanice, de exemplu) au transmis cel puțin rămășițe ale
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
scrise în limba galilor, se presupune că păgânii celți nu știau, în mare parte să scrie - deși o formă de scriere în galeză cu caractere din alfabetul grec, latin sau etrusc a fost folosită. Cea mai veche mărturie a culturii celtice antice a fost descoperită lângă Hallstatt, lângă Salzburg, Austria, datată în anul 700 î.Hr. Gaius Iulius Cezar atrestă știința de carte a galilor, dar scrie de asemenea că preoților lor, druizii, li se interzicea să dezvăluie secretele religiei lor (Cezar
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
de Imperiul Roman. Unele scrieri de acest gen au supraviețuit până astăzi, dar majoritatea sunt incomplete și greu de interpretat. Viziunea creștină a autorilor a deformat simbolurile religioase, dar, cu toate acestea, scrierile călugărilor reprezintă o sursă importantă despre lumea celtică și religia ei. O altă sursă foarte importantă este bogatul folclor irlandez, care păstrează multe elemente specifice mitologiei celtice. Puține lucruri se știu despre credințele religioase ale celților și galilor. Ei credeau într-o viață de după moarte și de aceea
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
interpretat. Viziunea creștină a autorilor a deformat simbolurile religioase, dar, cu toate acestea, scrierile călugărilor reprezintă o sursă importantă despre lumea celtică și religia ei. O altă sursă foarte importantă este bogatul folclor irlandez, care păstrează multe elemente specifice mitologiei celtice. Puține lucruri se știu despre credințele religioase ale celților și galilor. Ei credeau într-o viață de după moarte și de aceea îngropau mâncare, arme și ornamente împreună cu trupul celui mort. Druizii preoții celților i-au învățat doctrina transmigrării sufletului și
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
de sticlă. După aceasta, eroul ori nu mai este văzut ori se întoarce peste un scurt timp și își dă seama că toți contemporanii lui sunt morți și că a lipsit sute de ani. Cezar este primul care prezintă panteonul celtic, însă îl descrie sub masca unei "interpretatio romana" în opera sa, "Commentarii de bello gallico". Deși prezintă pe cei mai importanți cinci zei venerați de gali el le dă nume de zei romani. El spune despre celți că "zeul pe
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
inventatorul tuturor artelor; ei îl consideră drept călăuzitorul călătorilor pe drum, cel care poate cel mai mult să-i ajute să câștige banul și să facă comerț." Pentru această descriere se crede că Cezar se refrea de fapt la zeul celtic Lug. După Mercur, conform consulului roman, galii îi venerau pe Apollo, Marte, Jupiter și Minerva. Cezar mai oferă o informație despre acești zei dezvăluind totodată de ce i-a asociat cu divinitățile romane: Apollo al galilor alungă bolile, la fel ca
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
este protectoarea științelor, este zeița dibăciei, Jupiter guvernează cerurile, iar Marte influențează luptele. Autenticitatea și valoarea acestei "interpretatio romana" a fost de multe ori pusă la îndoială, cu toate că, Cezar, pe atunci proconsul al Galiei Cisalpine, era bun cunoscător al credințelor celtice. Surprinzător este faptul că Jupiter nu este considerat zeul suprem, probabil pentru că el își pierduse autoritatea pentru locuitorii orașelor expzuse influenței meditraneene. Cu toate acestea, coloanele aflate mai ales între Rin, Mosela și Saône, numite "Jupiter cu uriașul", ridicate de
Mitologia celtică () [Corola-website/Science/299519_a_300848]
-
ce reprezenta "rasa cuceritorilor". În cele din urmă, consideră că galoromanii se vor elibera prin revoluție. Amedes Simon Dominique Thierry (1797-1873) a scris "Istoria galilor" - în trei volume, "Istoria Galiei sub administrație romană" și a lansat, în 1850, teza originii celtice a francezilor, romanii fiind descriși ca niște cuceritori străini. Adolphe Thiers (1797-1873), care a fost premier și președinte al Franței, a scris "Istoria Revoluție Franceze", simpatizându-l pe Napoleon. A mai scris "Istoria Consulatului și a Imperiului", creând mitul lui
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
teorie se bazează pe faptul ca în limba ienișă se întâlnesc anumite cuvinte de origine ebraică și idiș, precum și multe nume de familie, comune cu evreii. Această teorie ignoră însă elementele lingvistice mai vechi ale limbii ienișe (de ex. elemente celtice și romanice). Cea mai plauzibilă explicație pentru prezența cuvintelor de origine evreiască în vocabularul ieniș este aceea că evreii ambulanți înoptau deseori în taberele ienișilor si astfel s-au format anumite contacte sociale și lingvistice. Unul din numele de clan
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
Anglia Romană, numită și Britannia, partea de sud a insulei Marii Britanii care a fost controlată de Imperiul Roman între 43 și 410. Între secolele VII î.Hr. - V î.Hr., triburile celtice de pe continentul european au început să migreze pe insulele britanice. Avansați din punct de vedere tehnologic, în comparație cu locuitorii inițiali, aceștia au început să domine viața politică și culturală din Britannia. În ciuda faptului că celții erau, probabil, cei mai puternici și
Anglia romană () [Corola-website/Science/303493_a_304822]
-
britonii au obținut o însemnată victorie la Bătălia de pe Muntele Badon, inspirând probabil legenda regelui Arthur. Deși după această bătălie invazia a fost încetinită, până în 615 britonii au fost împinși în nordul și vestul insulei formându-se așa-numita "graniță celtică", anglo-saxonii devenind predominanți în teritoriile Angliei moderne, denumirea țării provenind de la anglii, unul dintre popoarele cuceritoare. În mediile academice există totuși o dezbatere privind etnogeneza din sudul și estul insulei, neștiindu-se exact dacă anglo-saxonii au înlocuit în totalitate populația
Anglia anglo-saxonă () [Corola-website/Science/303494_a_304823]
-
în partea vestică a Europei, în Armorica și Galia, formând Bretania. Este posibil ca alții să fi migrat în nordul Spaniei. "Articole principale: Northumbria, Mercia, Offa de Mercia, Heptarhia" Creștinarea Angliei anglo-saxone a început în jurul anului 600, sub influența creștinismului celtic din nord și vest și a Bisericii Romano-Catolice din sud-est. În 597, Augustin, a devenit primul arhiepiscop de Canterbury, botezându-l în 601 pe primul rege anglo-saxon, Ethelbert de Kent, ultimul rege necreștin al anglo-saxonilor, Penda de Mercia, murind în
Anglia anglo-saxonă () [Corola-website/Science/303494_a_304823]
-
grunt"-uri (urlete foarte joase), agresivitate în toate instrumentele, si versuri ce prezentau amănunțit procesul de mutilare. Black Metal Genul black metal își are originea la începutul, respectiv mijlocul anilor 1980, cladindu-se pe spatele giganților Venom, Mercyful Fâțe, Hellhammer, Celtic Frost și Bathory. Până la sfârșitul deceniului, ștacheta a fost preluată de scenă norvegiană, reprezentată de formații precum Mayhem și Burzum. Genul diferă considerabilă că stil muzical și ca mod de productie față de celelalte, fiindu-i caracteristice chitarele extrem de distorsionate, „tmosfera
Heavy metal () [Corola-website/Science/303563_a_304892]
-
Caucaz, epoca fierului începe o dată cu evoluția culturii Koban și culturii Novocerkassk. La aproximativ 800 î.Hr. acestă tehnologie s-a raspândit în cadrul culturii hallstattiene ca urmare a migrațiilor traco-cimeriene. Din cultura Hallstatt, tehnologia fierulului s-a raspândit spre vest o dată cu migrația celtică din secolul VI î.Hr. În Europa Centrală epoca fierului se împarte în două mari perioade: cultura Hallstatt (HaC and D) și cultura La Tène (începând cu 450 î.Hr.). Perioada HaA și B este considerată ca făcând parte din epoca bronzului
Epoca Fierului () [Corola-website/Science/303708_a_305037]
-
formând cu trupul enorm cerul și pământul. În religia maniheistă lumea oamenilor a fost făurită din măruntaiele demonilor arhonți. În plan simbolic, biruința zeilor olimpieni asupra titanilor, în mitologia greacă și a zeilor Tuatha de Danann asupra fomorilor în credința celtică, reprezintă victoria ordinii asupra anarhiei și a creației asupra haosului. Zeița mamă este în mitologie un simbol al fertilității, al bogăției și al pământului. Ea este asociată adeseori cu mitul genezei, și chiar dacă nu este creatoarea lumii, are un rol
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
între cele două elemente antagonice ale naturii: pământ-cer și masculin-feminin. Dacă în mitologia greacă, zeița Gaia este pământul, iar zeul Uranus este cerul, în religia vechilor egipteni, locurile sunt inversate, zeița Nut fiind cerul, iar zeul Geb pământul. În mitologia celtică, zeița-mamă, Danu este una din principalele zeițe din acest panteon, deci are o importanță foarte mare, mai ales că poporul de zei celtici poartă numele „Tuatha de Danann” adică „triburile zeiței-mamă Danu”. Zeul șalatan este zeul care intervine în creația
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
în religia vechilor egipteni, locurile sunt inversate, zeița Nut fiind cerul, iar zeul Geb pământul. În mitologia celtică, zeița-mamă, Danu este una din principalele zeițe din acest panteon, deci are o importanță foarte mare, mai ales că poporul de zei celtici poartă numele „Tuatha de Danann” adică „triburile zeiței-mamă Danu”. Zeul șalatan este zeul care intervine în creația demiurgului, de obicei cu intenții malefice, din cauza invidiei, urii, răutății lui înnăscute sau din naivitate și lipsa conștiinței că ar putea provoca rău
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
14 august 1953 - d. 22 iunie 2015) a fost un compozitor american, orchestrator și dirijor de muzică de film. Este cunoscut pentru integrarea elementelor corale și electronice în multe dintre coloanele sale sonore, precum și pentru utilizarea frecventă a elementelor muzicii celtice. Într-o carieră de peste trei decenii, Horner a compus unele dintre cele mai cunoscute coloane sonore de la Hollywood. Probabil cea mai cunoscută dintre acestea este muzica din filmul "Titanic", care rămâne până astăzi cea mai bine vândută coloană sonoră orchestrală
James Horner () [Corola-website/Science/304147_a_305476]
-
țări, al albumelor de abia lansate. Ea nu este ca ceilalți artiști populari care consideră că imaginea lor ar avea relevanță, pentru ea muzica e totul, nu muzicianul. O mare parte din muzica ei este influențată de muzica tradițională irlandeză, celtică și clasică. Ca un grup muzical, Enya reprezintă un parteneriat între trei persoane: Enya - ea însăși, care compune și redă muzica; Nicky Ryan, care produce albumele; și Roma Ryan, care scrie versuri în limbi diferite, cu excepția gaelicei(irlandeză), în care
Enya () [Corola-website/Science/304186_a_305515]
-
regelui vizigot Theodoric I a învins o armată condusă de regele hun Attila, marcând sfârșitul dominației militare hunice în Europa. În anii 450, controlul roman asupra Galiei era slăbit, ca de altfel și controlul asupra tuturor provinciilor din afara Italiei. Armorica celtică era parte din Imperiu doar cu numele. Triburile germanice care prădau teritoriile din jurul imperiului roman au fost pacificate și serveau ca vasali. Partea nordică a Galiei, între fluviile Rin și Marna, a fost abandonată neoficial în favoarea francilor. Vizigoții din Galia
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
invadatorilor. Attila a început asediul cetății, așteptând ca Sangiban să-și îndeplinească promisiunea. Ambele armate a constat din combatanții din multe popoare. Pe lângă trupele romane, Iordanes enumeră aliații lui Aetius: vizigoții, francii, amoricienii, liticienii, burgunzii, saxonii, libronii și alte triburi celtice și germanice. Aliații lui Attila includeau gepizii sub regele lor Ardaric, precum și o armată ostrogotă condusă de fratii Valamir, Theodemir (tatăl regelui Teodoric cel Mare care avea să pună capăt Imperiului Roman Apusean) și Widimer, Scions de Amali. Sidonius oferă
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]