63,037 matches
-
prin faptul că prezintă cripte cu dispoziție subepitelială ce se găsesc în continuitatea epiteliului de suprafață. La nivelul epiteliului neoplazic pot exista microchisturi cu mucus. Epiteliul de suprafață poate fi scuamos, respirator, cu celule tranziționale sau o combinație a acestora. Celulele prezintă minime atipii nucleare și mitoze tipice situate la nivelul stratului bazal. Stroma prezintă adesea modificări inflamatorii cronice cu zone de fibroză, dar este lipsită de caracterul mixoid-edematos ce apare în polipoza alergică, precum și de eozinofilia caracteristică acestora. Papiloamele sinonazale
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
RMN-ul care are o sensibilitate crescută la analiza țesuturilor moi, în scopul diferențierii tumorii de leziunile postobstructive. Malignizarea papilomului se asociază cel mai frecvent cu carcinomul scuamos spinocelular, dar există și cazuri de transformare în adenocarcinom sau carcinom cu celule mici. Leziunea malignă se poate dezvolta din papilom sau poate coexista cu papilomul. S-a observat că pacienții care prezintă papiloame malignizate se caracterizează prin vârsta mai înaintată și sunt preponderent de sex masculin, în comparație cu cei fără malignizarea leziunii. Dintre
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
legătură între numărul de recidive sau intervalul dintre acestea și transformarea malignă. Zonele de malignitate sunt caracterizate de atipii marcate, un raport nucleo-citoplasmatic crescut, nucleoli bine individualizați și numeroase mitoze atipice în straturile de suprafață și mijlocii, absența polarității și celule discheratozice. Nu s-au descoperit parametrii cerți care să permită o identificare a pacienților cu risc crescut de recidivă sau malignizare, dar numeroasele studii au încercat să descopere dacă există o serie de parametri predictivi ce pot fi identificați în
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
18-negative. 3. În cel de-al treilea studiu care a avut ca obiectiv identificarea parametrilor histopatologici care ar putea prezice recurența și dezvoltarea de carcinom în papilomul inversat, autorii au concluzionat că indicatori de prognostic negativ au fost hipercheratoza, hiperplazia celulelor epiteliale scuamoase și indicele mitotic ridicat. În acest studiu au fost analizate caracteristicile histopatologice în 39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor, raportul epiteliu neoplazic/stromă, prezența de hiperkeratoză, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, indicele mitotic, numărul de celule mucoase și numărul de eozinofile. Rezultatele studiului au arătat că malignitatea a fost legată de: prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
a ceea ce ține de familia regăsită. Restul aparițiilor nu sunt decît proiecții fantasmale, simplă recuzită macabră ostentatorie. Din schema etajului dispar toate celelalte repere mai puțin camera în care se află înconjurată de o mare de întuneric, așa cum camera devine celulă de închisoare, silindu-l pe cel care s-a închis prea mult în sine să caute ieșiri, iar aceste ieșiri duc către sine. Dereglării sistematice a simțurilor, indusă parcă de o substanță psihotropă, îi urmează recuperarea principalelor articulații dureroase ale
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
cuvinte/ pe care m-am temut/ să i le spun/ pot fi acum spuse:/ te/ iubesc"(confesiune). Sau o simili-epigramă, lejeră și simpatică, pentru descrețirea tuturor frunților misogine: "conform unor studii științifice/ durează 325 de ani/ până când moare și/ ultima celulă din creier.// acu-mi dau seama că/ majoritatea gagicilor/ pe care le-am cunoscut/ m-au mințit/ în privința/ vârstei/ lor"(desigur) Se poate continua în felul acesta cu multe din cele 61 de texte. Nu cu toate și nu deodată
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
ca să dau un singur exemplu recent), Iliescu demonstrează că frica de moarte i-a intrat în fibră. Într-adevăr, după ce o viață întreagă ai fost un "conducător", e șocant chiar să-ți imaginezi că-ți vei sfârși zilele într-o celulă de închisoare! Un element important în strategia de inocentare a lui Ion Iliescu l-a constituit crearea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989. Dacă te iei după titulatură, admiți imediat că o astfel de instituție e mai mult decât necesară
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
plănuiam de ceva timp acest moment. Iau o jumătate de lămâie și o storc. mai întâi, paharul se aburește, apoi picături încep să curgă pe margine. Părul de pe mână se mișcă, răspândind lumina. Un transport neobișnuit de ioni spre anumite celule, într-un curs lent. ca după un dezastru de gusturi. Ultima picătură rămâne pe masă. aș fi putut mușca din coaja rece. Și-apoi să las lămâia până dimineață să se usuce. po’ boy Toba din piept își ține respirația
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
se ghemuiește în liniște sub chiuvetă. Robinetul picură un clocot, un vârtej - apa e o forță, drept ilustrare un haos microscopic, o anumită tristețe lucidă; Doar părul ei stă nemișcat, razele luminii trec prin picăturile de apă. Alte milioane de celule iau proporții noi, corpul devenindu-i enorm. Cu cât se simte mai grea, cu atât aerul se rarefiază mai mult în fabrica ei de țevi. un decor foto ce se pierde într-o umbră, ce generează alte vieți - bacteriile tâșnesc
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
în mod specific prin intermediul unuia dintre cele mai utilizate jocuri în știința politică, dilema prizonierului . În varianta sa clasică, dilema prizonierului poate fi descrisă astfel: doi indivizi (Ana și Andrei) sunt arestați pentru comiterea unui jaf. Ei sunt plasați în celule diferite, fiindu-le imposibil să comunice între ei. Procurorii nu au suficiente dovezi astfel încât să obțină o condamnare pentru jaf, dar în absența unei mărturii ar putea obține o condamnare pentru alte infracțiuni minore comise de cei doi. Ambii sunt
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și s-adorm ca și când m-ar ținti, cu otrava-i suavă, un sunet pe moarte. stafie neobosită dacă ne-ar fi dat să atingem fibra timpului ca pe un țesut expus chirurgical, oare ce am vedea din alcătuirea lui secretă? celule ale trecutului în care înmuguresc, ca bacteriile necunoscute, clipe ale viitorului, hrănite cu sângele prezentului mai mult sau mai puțin inspirat. doar că timpul, aseptic, își păstrează aura abstractă, necontaminarea învelită în vid. nerv al universului, înfrigurat sau stors de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
trupul de carne. vremelnicie nenumărate impulsii nervoase ale universului ne scurgem în pământ pe sărite, cum, tot pe sărite, străbatem întunericul spre întrupare. până la ultimul rid, aparținem întâmplării strict potrivite, locul în propriul trup e circumscris în forma unghiilor, în celula purceasă din frigul astral, în pupila ce drămuiește lumina, nesfârșita cuminecare, în asimetria feței, a umbrei, celebrându-ne efemerul ca pe singura noastră măsură adevărată, când crește, descrește, se face roată, din inerție-mpingându-ne, vremelnicie adăugându-ne. durere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
viață, această deviație îl deschide către o dependență care nu îmbolnăvește în mod direct, dar care poate investi boala cu aparența eliberării. Subliminal, trupul își neagă existența și visează, prin boală, la o nirvana „naturală“. În această logică mirabilă a celulelor, sin uciderea ar ține de credința somatică în identificarea cu spiritul care se servește de ele. * „Cunoaște-te pe tine însuți“ nu este cea mai potrivită formulă pentru ca un om să ajungă să afle pentru ce trăiește. Ce ajungi să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Delirul este corolarul unei rebeliuni interne a trupului: insurecția mecanicului biologic subînțelege revolta împotriva condiției materiale în care stă constrâns să existe. S-a produs astfel un declic misterios, subversiv, care a trezit la o conștiință mai mult decât primară celulele respective. Ceva străin de menirea lor le-a contaminat; brusc, în ele s-a trezit un neant nevalorificat, neinvestit - și, dintr-odată, entitatea microscopică s-a văzut gustând din tentațiile spiritului, ale dematerializării. Astfel încât, la suprafață, prin delir, încep să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
opera senină și fără pretenții demiurgice a nebunilor, la Papus, de pildă, care, în Tratatul lui despre științele oculte, scrie că spiritiștii vorbesc de fapt cu „globulele de sânge ale universului“ (p. 373). „Ce anume ne garantează faptul că activitatea celulelor cerebrale corespunde în vreun fel legilor acestui univers?“ s-a întrebat cândva un italian astăzi uitat. * Până la urmă, omul va fi distrus de urbanitate; urbanitatea îl va reduce la stadiul de făptură „pocăită“ prin decerebrare (în pofida consumului debil de cultură
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ani.“ În holul hotelului, o anume doamnă Hervey, autoare de romane, leșină la vederea zeului-poet. (Isabel Clarke, Byron and Shelley, 1933.) * Moartea nu are vină, moartea este impresarul de geniu al durerii. * Deși te învață muțenia, ratarea provoacă urletul tuturor celulelor din tine, urletul de groază că li se vor interzice alergarea și reproducerea, că vor fi strivite de cerul flasc al unui trup libidinos de neputință și că vor pieri din cauza unei lașități pe care nu o cunosc și care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
spectrul unei ironii crude, a unui semn de întrebare ipsatoriu. Zîmbetul, grimasele, gesturile, detenta posturală sunt tot atîtea fărîme prin care se recuperează arcimboldesc un profil, iar Rutger Hauer construiește minunat un interregn unde emoțiile caută manifestarea adecvată, unde toate celulele firii își caută memoria, unde desăvîrșirea inutilă nu suplinește misterioasa tensiune irepetabilă a fiecărei clipe.
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
încețoșarea perspectivei din care aceasta este privită. Mite, eroul ce părea indestructibil, descoperă că răul e în afară, dar mai ales în el însuși. Tot ceea ce se întâmplă în jur are o strânsă legătură cu un alien monstruos, familiarizat cu celulele și rănile noastre. Aventurile și avatarurile personajelor nu mai sunt expuse direct și descrise la scara de 1/1. Eroul central începe să nareze pe spații largi, amestecând propriile convulsii cu suferințele altora, captate și amplificate. Mite se transformă într-
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
geloși. Aș fi vrut ca toată lumea să afle de norocul pe care l-am avut... Am citit de curând un roman istoric care se petrece pe vremea lui Ludovic al XIV-lea; eroul era întemnițat la Bastilia, unde își împarte celula cu un tânăr hoț; conversația se leagă și își fac mărturisiri unul altuia; se îmbărbătează cum pot; într-o dimineață vin să-l ia pe tânăr să-l ducă la eșafod; ajuns la ușă, se întoarce spre tovarășul lui de
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
detestabilă, care devine personajul central al romanului, urmărită din copilăria ei rurală, trecând prin adolescență și nașterea sentimentului erotic, stârnirea curiozității față de propriul trup și ajungând până la femeia atractivă, seducătoare, căreia nu-i rezistă nici un bărbat: Corpul ei ascundea o celulă fotoelectrică ce declanșa automat privirile bărbaților (...) Tot timpul trebuia să se apere. Toți bărbații ar fi vrut să se frece de ea, s-o pipăie, s-o atingă, să se lipească de trupul ei înalt, cu picioare interminabile, și să
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
nefericit alese, și bobul de nisip, și ciobul de oglindă. Fraze amintind de generația pierdută a Americii, de legătura pe viață și pe moarte dintre oameni și lumea lor: "orice om care se retrage de lume, care își clădește o celulă în sine rănește lumea." Dar acel om îi ignoră chemările fiindcă, în mijlocul atîtor alternative care ne-ar putea face fericiți - lumea nu se termină, în fond, cu nimic din cele pe care le pierdem - simțul nostru pentru nefericire funcționează, totuși
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
căptușita cu bețe de chibrit,/ un cer cu stele din vopsea... / îmi plâng împreună cu pământul părăsit/ de leșuri/ moartea mea.// în jurul meu, doar viața descompusa,/ ce-a părăsit pământul pentru a zbura. Plutesc în aer genii condamnate,/ zăcute, putrezite în celule proprii/ de creier, inima sau munte.// Nu e chiar de minune,/ dar e bine./ Nu te gândi că te invit... Mi-e bine așa./ Arată cu degetul trupu-mi/ parazitat de tine și lume./ Mi-am luat de mult mutația/ în
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
a tabaciocului a devenit }ara Sfîntă, iar neamul de mujici și de resemnați ai stepelor s-a transformat subit în popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi și protopopi, după cum celulele și organizațiile de bază au luat și ele locul soborului parohial. Și pentru că Iisus a mîntuit lumea prin jertfă și prin propriul lui sînge, noii mîntuitori au găsit că e mai profitabil să o izbăvească din nou prin sîngele altora
Comunismul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9619_a_10944]
-
anilor '50 care completează și dă credibilitate deplină destinelor personajelor fictive: În timpul ăsta murea izbit de un tramvai poetul Labiș. Ungaria trecuse printr-o revoltă înăbușită cu cea mai cumplită cruzime, închisorile se umpluseră de deținuți politici, unii mureau în celule mizerabile, alții erau executați în ascuns, literatura proletcultistă era o maculatură penibilă, în școli, în ziare, la radio, Tătuca Stalin, mort nu demult, continua să aibă glorie de salvator al nostru, al lor și al celorlalți ca și noi, capitalismul
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]