1,403 matches
-
cunoscător în observarea obiectului cunoașterii. Obiectul este analizat astfel mult mai amănunțit, apoi reconstruit mental prin mijloacele de care dispune subiectul. În discursul jurnalistic sensul obiectivității nu poate să fie atât de strict precum în știință. Deși există elemente comune centrarea pe noutate, pe cercetare a surselor, pe descrierea realității totuși diferențele sunt notabile din cauza constrângerilor specifice acestui tip de discurs. În primul rând, discursul jurnalistic se realizează sub presiunea timpului, întrucât textele trebuie să ajungă la tipărit până la o anumită
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
numărul 2, acesta este, în cazul Jurnalului Național, "Ziar vertical", însă fiecare publicație optează pentru o anume individualizare. Astfel, pentru cotidianul Adevărul "Faptele așa cum sunt", pentru Evenimentul Zilei "Știrile la cald". Misiunea cuprinde elemente fundamentale ale discursului jurnalistic și, eventual, centrarea pe o anume parte a esenței acestuia: "opinia" pentru Jurnalul Național și Gândul sau "faptele" pentru Adevărul și Evenimentul Zilei. Misiunea ziarului apare printr-un slogan scurt și sonor sau printr-un joc percutant de cuvinte, ca în ziarul Gândul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Deși această definiție nu anunță decât una din notele specifice ale acestui gen jurnalistic, și anume, prezența ziaristului la fața locului, ea prezintă acea caracteristică care individualizează sistemul de producere a reportajului de alte genuri jurnalistice. În plus, se remarcă centrarea reportajului pe acele informații care produc emoție. Contractul de comunicare specific reportajului este similar cu cel de la știre (prezentarea completă, imediată și clară a faptelor), la care se mai adaugă mijloacele retorice care permit creionarea specificului evenimentului produs într-un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec prin acest test de foc prin care își relevă potențialul de a fi cârje ale ordinii sociale ori instrumente ale schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe conținutul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la domeniul empiric, tratând semnificațiile depozitate pe diferite suporturi materiale ca artefacte pretabile la investigația empirică. Pe de altă parte, centrarea atât de strânsă pe empiric nu incapacitează teoretic studiile fundamentate pe metoda analizei documentelor. Orientarea esențialmente empirică a studiilor elaborate pe această bază metodologică nu condamnă ineluctabil la un empirism trivial capabil să ofere doar un descriptivism steril teoretic. Cercetătorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paradigma latinistă sunt: latinitatea absolută a poporului român, identitatea romano-română, continuitatea romanică după retragerea aureliană, unitatea etnico-teritorială a românilor și a spațiului românesc, spiritualitatea creștină timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în speță, la granițele Moldovei, Țării Românești, respectiv ale Transilvaniei). Provincialismul istoric, sau regio-centrismul, manualelor de istorie din această perioadă, este exprimat de o serie de aspecte: i) în primul rând, absența naționalismului, reflectată de inexistența revendicării unității politice; ii) centrarea narațiunii istorice strict în cadrul de referință geografic al teritoriului ocupat de principatul în cauză; de exemplu, niciunul din manualele discutate nu abordează evenimente plasate geografic în spațiul celorlalte state românești, fiecare respectând cu strictețe parametri teritoriali ai principatului a căror
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trează pe probleme legate de „sens, pace și scop În viață” În fața cancerului avansat și a unui prognostic rezervat, ele‑ mentele de sprijin și de exprimare a emoției sunt inevitabile În contextul fiecărei ședințe de grup (dar limitate prin con‑ centrarea pe exercițiile experiențiale, didactică și discuțiile legate de temele concentrate pe sens). Descoperirile preli‑ minare ale acestei lucrări, prezentate la Consfătuirea anuală a Societății Franceze de Psiho‑oncologie din orașul Lille, au demonstrat că MCGP este eficientă În amplificarea „bunăs
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
revoluția poetică optzecistă tocmai în asimilarea acestui "nou antropocentrism": Această poezie, postmodernistă, aș îndrăzni să o caracterizez ca pe o poezie a noului antropocentrism. Trăsăturile ei esențiale mi se par a fi simplificând mult și sub beneficiul de concluzie provizorie: centrarea atenției pe ființa umană, în datele ei concrete, fizic-senzoriale, pe existența noastră de aici și de acum și anume o <<claritate a privirii>>"12. În ce grad s-ar putea spune că postmodernismul, nemulțumit de antropocentrismul creștin, e o întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind mai util să studiezi cum diferiți oameni desprind semnificații în diferite situații, prin limbaj și alte sisteme simbolice. În cadrul de analiză interpretativ, centrarea este asupra interacțiunii dintre individ (self) și cultură/structura socială din care face parte, pentru a avea o bază de raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților, care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simțul critic și de autoevaluare etc. O simplă enumerare a câtorva dintre principiile dezvoltate de Rogers ne creează imaginea esenței teoriei sale: individul este agentul propriei formări, dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare asupra adultului, unele apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au încă un caracter sporadic în România și nu sunt suficient promovate în vederea preluării exemplelor de bune practici; - insuficienta importanță acordată sistemelor de motivare a participării la educația permanentă; - lipsa perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comportamentale și evaluarea realizată de cursanți în cazul în care dorim măsurarea procesului de autodezvoltare. Modelul Kidd (1973)tc "Modelul Kidd (1973)" Kidd este, probabil, cel mai eclectic dintre autori. În abordarea sa matematică de planificare, Kidd se deosebește prin centrarea pe cel care învață, fiind foarte precis și analitic în dezvoltarea curriculumului. În prima etapă, identificarea nevoilor de învățare, el recomandă începerea cu interesele curente ale celor care învață, cu explorarea propriilor nevoi și investigarea lor prin metode standard de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cultura organizațională, se cuprind „nivelurile cele mai profunde ale ipotezei de bază și convingerile adoptate de membrii organizației, care acționează rutinier (la limita deprinderilor) și definesc punctul de vedere al organizației despre sine și ambientul său”. Se observă o centrare pe o anumită simbolistică a culturii organizaționale, fie de suprafață, care dă imaginea publică a organizației (aspecte cum ar fi emblema organizației, strategia declarată, raportul anual etc.), precum și o simbolistică profundă, greu observabilă (relații interpersonale, obiceiuri, uzanțe, relații cu beneficiarii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în mod diferit. Interpretativiștii consideră că, în educație, este ceva depășit să încerci să descoperi reguli universale, fiind mai util să studiezi cum diferiți oameni desprind semnificații în diferite situații, prin limbaj și alte sisteme simbolice. În cadrul de analiză interpretativ, centrarea este asupra interacțiunii dintre individ (self) și cultură/structura socială din care face parte, pentru a avea o bază de raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților, care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simțul critic și de autoevaluare etc. O simplă enumerare a câtorva dintre principiile dezvoltate de Rogers ne creează imaginea esenței teoriei sale: individul este agentul propriei formări, dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare asupra adultului, unele apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au încă un caracter sporadic în România și nu sunt suficient promovate în vederea preluării exemplelor de bune practici; - insuficienta importanță acordată sistemelor de motivare a participării la educația permanentă; - lipsa perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comportamentale și evaluarea realizată de cursanți în cazul în care dorim măsurarea procesului de autodezvoltare. Modelul Kidd (1973)tc "Modelul Kidd (1973)" Kidd este, probabil, cel mai eclectic dintre autori. În abordarea sa matematică de planificare, Kidd se deosebește prin centrarea pe cel care învață, fiind foarte precis și analitic în dezvoltarea curriculumului. În prima etapă, identificarea nevoilor de învățare, el recomandă începerea cu interesele curente ale celor care învață, cu explorarea propriilor nevoi și investigarea lor prin metode standard de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cultura organizațională, se cuprind „nivelurile cele mai profunde ale ipotezei de bază și convingerile adoptate de membrii organizației, care acționează rutinier (la limita deprinderilor) și definesc punctul de vedere al organizației despre sine și ambientul său”. Se observă o centrare pe o anumită simbolistică a culturii organizaționale, fie de suprafață, care dă imaginea publică a organizației (aspecte cum ar fi emblema organizației, strategia declarată, raportul anual etc.), precum și o simbolistică profundă, greu observabilă (relații interpersonale, obiceiuri, uzanțe, relații cu beneficiarii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1. Considerații generale asupra autoevaluării realizate de elevi O modalitate de evaluare cu largi valențe formative o constituie autoevaluarea elevilor. Autoevaluarea poate să pornească de la autoaprecierea verbală și autonotarea supravegheată eventual de învățător. Pentru perfecționarea practicilor de evaluare, urmează o centrare pe obiective mult mai bine determinate. Trecerea de la evaluarea produsului la evaluarea procesului modifică înseși funcțiile evaluării. Evaluarea procesului devine un moment central și permite un demers circular sau în formă de spirală, prin care se asigură ameliorarea din interior
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
parametri, nu doar a achizițiilor cognitive (spre exemplu, personalitatea elevilor, atitudinile, nivelul de asimilare a unor valori), în consecință, dobândirea de către elevi de competențe și abilități ridicate; diversificarea tehnicilor de evaluare și corelarea adecvată a acestora cu situații didactice concrete; centrarea evaluării pe rezultatele pozitive și nesacționarea în permanență a celor negative, transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin autoevaluare, interevaluare și evaluare controlată. Tot în acest sens, raportarea evaluării la standardele de performanță, elaborate în funcție de competențele
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
celor negative, transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin autoevaluare, interevaluare și evaluare controlată. Tot în acest sens, raportarea evaluării la standardele de performanță, elaborate în funcție de competențele specifice fiecărei discipline are rolul de a deschide calea centrării pe calitate și nu doar pe cantitate. De aceea se acordă o importanță deosebită dezvoltării capacităților intelectuale (observarea, capacitatea de a opera cu informațiile însușite, analiza, sinteza, raționamentul inductiv și deductiv) și a capacităților de autoinstruire, dar și educării atitudinilor
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
calitatea de către fiecare producător din industria de textile și confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele clienților. Și cum acestea nu reprezintă o constantă, ci sunt În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte. Centrarea atenției clienților asupra calității produselor, nevoia acestora de diversitate, originalitate și ingeniozitate În promovarea produselor determină echipe pluridisciplinare de specialiști să construiască sisteme decizionale destinate dobândirii de avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente. 1.2. De la consumul după necesități la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]