67,138 matches
-
frază din Explicarea Sfintei Liturghii a Sfântului Nicolae Cabasila: “Săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor de pâine și vin în dumnezeiescul Trup și Sânge, iar ca scop, sfințirea credincioșilor, care, prin acestea, dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea împărăției cerurilor”. Dorința de a elimina distincția între altar și naos sub pretextul că aceasta reflectă o relație ierarhică a clerului și poporului (cf. p. 56) — voință care s-a tradus, în anumite biserici din Europa Occidentală și America de Nord din partea preoților influențați
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
în comentariul Sfântului Gherman al Constantinopolului). În mod similar, autorul vrea să vadă în Intrare „intrarea poporului lui Dumnezeu” (p. 56, 68, 69) pierzând din vedere simbolismul hristic al acestui rit, imaginea venirii Sale în lume și înălțarea către Împărăția Cerurilor, cu El șiîn El, a oamenilor pe care El i-a mântuit. Contrar afirmațiilor părintelui Alexandre (p. 55), acest simbolism hristic nu este de origine recentă: îl regăsim deja în cele mai vechi comentarii liturgice, în special în Mystagogia Sfântului
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
am abandonat în brațele ei neștiind că este de fapt închisoarea mea și că voi muri sufocat de dragostea ei... Iubeam Laguna mea albastră , cu o dragoste interzisă , mereu cu dor de strălucirea apelor sale limpezi în care se oglindește cerul....mă scufundam în limpezimea seninului ei , doream briza , aveam mângâierea ei auzeam cântecul ei care răzbea dinspre mare. Mereu visam că trec dincolo, în lumea mea, că vine marea și mă duce acasă înainte de-a mă stinge în fiecare
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1474644898.html [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
prin codul nostru genetic. Iar în centru Pământului e Mama celor Vii, eonul al treilea, și o “Bilă de memorei universală” făcută dintr-o “pulbere stelară”, ce nu ar fi putut fi concepută decât de însuși Dumnezeu, Tatăl universal, Creatorul cerului și al pământului, care după ce și-a desăvârșit Templul “cerului-pământesc” și-a încununat creația făcându-l pe om după chipul și asemănarea sa. Iată de ce “cogito” lui Descartes nu este decât proclamația singurătății omenești de azi care încearcă să se
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
și la frecvență Modonnei Inteligența care oscila între două stații: Stația Pământ numită Terra Mirabilis și Stația finală - Sfântul Soare - spre care știau că se îndreptă toți muritorii și nemuritorii, toți zei și semizei, și toate zeițele pământului venite din cer, pline de senzualitate, de bogăție și mister, inclusiv Fecioara Maria din Loreto, de care Descartes are cunoștință și pe care în 1619 o caută pe jos cu toată devoțiunea, de la Veneția până la Notre Dame de Lorette. Atunci când Decartes postulează primul
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
erau bine procesate, cunoscute și delimitate de toți maeștri gânditori ai vremii, ba chiar și înalții prelați le recunoșteau, cu deosebirea că întreaga papalitate îl plasa pe Dumnezeu în centru “scării creaturale”, pe Altar, sub o Cupolă uriașă numită Bolta cerului. După “schema alexandrină”, treptele procesiunii pe această “scară creaturală” erau următoarele: Trupul, Sufletul, Natura-mamă, Rațiunea, Intelectul Activ sau Intelectul angelic și universal, Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” și Dumnezeu. Ca o curiozitate, în legătură cu Stâlpul Central sau “Coloana soarelui
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
să existăm murind. “Nu credeam să-nvăț a muri vreodată...” (Mihai Eminescu) Poate că de aceea am ajuns azi să trăim fără Adevărul Creației, alternativă la toată istoria ideilor și credințelor religioase. Adică, încet, dar sigur ne-am rupt de cer și am ajuns azi să trăim rațional, fără credință, fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. De fapt, de drept, de iure și de facto, Descartes, prin axioma lui “cuget, deci exist”, autorizează pe fiecare om în parte
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
unicul Dumnezeu, fără de care fii și ficele acestui pămând nu-și mai găsesc liniștea și rostul pe acest Planetoid viu numit Terra Mirabilis. Ideea de a extrege din Univers existența conștiinței individuale din ascensiunea ei celestă cu n-dimensiuni prin Cerul Cristalin apare pentru prima dată la Sfântul Augustin (354-430). În Solilocvii (Solliloquia), Sf. Augustin (întreabă pe fiul?) și se întreabă: “Tu care vrei să te cunoști, știi că exiști? Știu. De unde ști? Nu știu. Te simți simplu sau multiplu? Nu
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
azi armate întregi de politicieni corupți, de sociologi darviniști, de filizofi șarlatani, de așa-ziși “maeștri gânditori”, de magisteri în arte și de mai știu ce arhonți și demoni sublunari, ieșiți parcă toți dintr-un Hades subteran ori căzuți din Cerul Hiperboreei într-un Cosmos demonizat, care, după ce au preluat acest așa-zis adevăr absolut “cuget, deci exist”, s-au instalat fiecare pe Tronul lui în locul unui Dumnezeu necunoscut. Toți, dar absolut toți, sunt travestiți acum din demoni în îngeri sau
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
simt al nimănui, Mă simt un oarecare. Pierd nopțile gândind la noi, Zilele-s reci și infinite, Tânjesc la tine, la noi doi, Trezești dorințe nebănuite. Azi am citit scrisoarea așteptată, Un fulger mi-a însoțit privirea, Mă rog la cer să fii iertată, Mi-ai înșelat cu zel iubirea. Autor,Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriel
MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1483614751.html [Corola-blog/BlogPost/382788_a_384117]
-
TRECERII Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului Sunt așteptări ce-ți clocotesc prin vene dar care-ți lasă-n brațe un pustiu și o sărată mare pe sub gene... Sunt așteptări cu cerul plumburiu și-un zbucium surd pe fiecare filă dar și din cele care scriu pe lut cu un condei de secetă febrilă... Sunt așteptări cu raiul descusut ce-și țin întreg cuprinsul la vedere de-atâtea foarfeci-țipăt franjurat dar și
ÎN EVANTAIUL TRECERII de AURA POPA în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1439481818.html [Corola-blog/BlogPost/373278_a_374607]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Îngenuu cuprins de emoție scapă o lacrimă de bucurie pe gânduri, Imbolduri prin semne surprinse trecute prin cercul de lumină. Columne de piatră să ridice, cerul să-l sprijine pe altare de rugă, pentru suferința care purifică. O smulge din om în ziduri de mănăstire durerea înflorind-o. Referință Bibliografică: Altare de rugă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 769, Anul III, 07
ALTARE DE RUGĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Altare_de_ruga_llelu_nicolae_valareanu_1360238959.html [Corola-blog/BlogPost/341394_a_342723]
-
creang ă , -n bra ț e, de măslin; În coast-o suliță mă doare Și-nțepat eu râd, c-am fost de-un spin. Urcușu-i greu, spun exegeții, Dar vârful este o... splendoare! E rostul unanim al vieții: Să cazi d in cer , nu-i tot... zbor, oare?! Referință Bibliografică: De-o viață eu tot urc Golgota... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 736, Anul III, 05 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE-O VIAŢĂ EU TOT URC GOLGOTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/De_o_viata_eu_tot_urc_golgota_george_safir_1357444494.html [Corola-blog/BlogPost/350205_a_351534]
-
pe polița casei nu-mi lua hârtiile să le-arunci în neant lasă-mi luna mai jos s-agăț de ea găleata cu ispite fă ca stelele să plouă pe mine ca niște confetti să pătrund tot mai mult misterul cerului și-al acestei lumi nu mă lovi vântule adu-mi timpul de aur, adu-mi acele vremi când fugeam prin serile mistice de mână cu iubita prin amfiteatrul raiului și mi se părea că toată lumea e numai a noastră când
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elegie_ion_ionescu_bucovu_1350677510.html [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
Mi-e tare dor acum de toate Și de bădia Eminescu De la care azi știu versul. Mi-e dor de cum ma ascundeam Într-o capita sau în lan De grâu, cu boabe aurii Cu cartea lui la căpătai Privind înaltul cerului Albastru de seninul lui. Mi-e tare dor acum de Putna, Cu pietrele aspre de rău, Călcate sub pașii apăsați, Pe care parcă-i aud azi. Mi-e dor de Teiul din Copou, De gazdă lui, casa Pogor, De Creangă
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dor_de_poet_rodica_elena_lupu_1326556991.html [Corola-blog/BlogPost/361300_a_362629]
-
ce pe pieptul ei ne ține ... hrănindu-ne pe tine și pe mine”. România este „acasă”! ea este cuibul în care am deschis ochii, inspirându-i doinele și legendele, odată cu aerul. Ea este casa părintească cu pereții văruiți în azuriul cerului, și cu mușcate la ferestre. La mulți ani, dulce Românie! La mulți ani, românilor de pretutindeni! ( Vă rog să-mi iertați sărăcia exprimării, dar și eventualele greșeli, luați în seamă doar iubirea de patrie ... ) De ziua ta, România! De ziua
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
ca și țara mumă, Mi-e sufletul trist și ars de brumă, Nu știu ce să-mi învăț nepoții Când la conducere...sunt toți netoții. Uneori, mă rog și sper, alteori, plâng și disper... Adeseori, privesc la Steaua ce a răsărit Pe cerul țării, sol binevenit, Este Eminescu ce din tării veghează Și pe fiii țării îi îmbărbătează... Adorm cu gândul că va fi mai bine, Că „azi” a trecut și mă voi trezi în „mâine”... „Mâine”...”mâine”... e speranța mea de bine
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
cum ne descurcăm, am ajuns încet-încet să discutam și despre „acasă”, adică despre vecinii și prietenii cu care ne-am petrecut copilăria, adolescența și o bună parte din maturitatea noastră, unii dintre ei privindu-ne de mult, de pe tărâmul nemaivăzutului cer, ajungând să aflu o știre care m-a zguduit... ─Sărmanul Gelu! La o vârstă atât de frumoasă, n-a mai vrut să lupte pentru viața lui... Cuvintele acestea mi-au căzut ca un ciocan pe creștetul capului, căci eu, plecată
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
vorbe de ocară vrei să-i spui Acum, aici, în Săptămâna Mare? Cununa grea de spini pe fruntea Lui Îmi sângeră-n cuvinte și mă doare! Degeaba îl condami la moarte mută, Vineri degeaba-L pironești pe cruce, Dumninică la ceruri El se mută Și de acolo Dragoste ne-aduce... M-am întrebat și mă întreb mereu, Cu o durere oarbă și profundă, Cum poți lovi un Fiu de Dumnezeu Și El ca mielul blând să nu-ți răspundă? Nicolae Nicoară-Horia
CUM POȚI LOVI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1461667218.html [Corola-blog/BlogPost/384980_a_386309]
-
nu mai văd pe nimeni. Așteptarea are însă și părțile ei bune. În primul rând, mi-a dat ocazia să admir pentru prima oară live răsăritul. A fost de-a dreptul tulburător. Nu apucase să se arate bine Soarele când cerul devenise portocaliu, apa oceanului neagră, iar undeva la linia orizontului, același Soare, de un galben aprins, ca un glob de aur, părea că tocmai se naște, ca Afrodita, din spuma mării. Valul de somnoroși incorigibili năvălise ceva mai târziu, după
DRUMUL APELOR, 59 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494173990.html [Corola-blog/BlogPost/352754_a_354083]
-
colora ochiade printre rânduri Solare, selenare-n panta rei Găsite Între rătăcite gânduri. Vei face serenade din dorințe Când ochii mei îi va privi Pe-ai tăi Ca un îndemn Mistic Ce curge Din Olimp până la Cerber, Din tălpi spre cer, Din azimut spre un infern, Spre dulce-amăruiul pielii tale Și-apoi, Râzând de timp Că o va lua de-a-ndoaselea Mișcându-și limbile într-o dezordine totală, Nu vom ști CĂ-I AZI, CĂ-I MÂINE, CĂ-I IERI... . Referință Bibliografică
DE-A-NDOASELEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1434485171.html [Corola-blog/BlogPost/374803_a_376132]
-
nu se mai speria nimeni de el, era un câine în curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea stăpânei sale din lumea drepților cum spunea singură? Gândurile lui Săndica se învălmășeau și se întreba mereu dacă să plece sau nu din localitate. Trebuia să vândă totul
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica Primăvară și cel care o psalmodiază întru roadele sale bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației și rodul binecuvântat prin sacralitatea înțelepciunii omului ales. Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos preia moștenirea genetică și spirituală a Națiunii-Mamă
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
său cosmic împlinit și desăvârșit în Omul creștin ortodox. Poate că toate semințiile pământului îl respectă într-o măsură mai mare sau mai mică, dar pentru marele Neam dacoromân, Pămânul se bucură de un cult aproape egal cu cel al Cerului. Din țărâna lui sfințită cu sângele martirilor, cu suferința eroilor, cu demnitatea credincioșilor, cu nădejdea nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
egal cu cel al Cerului. Din țărâna lui sfințită cu sângele martirilor, cu suferința eroilor, cu demnitatea credincioșilor, cu nădejdea nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii: Eroii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Mucenicii, Drepții și Sfinții lui Dumnezeu întru nemurirea lor serafică. Dacii nemuritori ai Mișcării Ortodoxe Naționalist-Creștine purtau la gât alături de Sfânta Cruce, un săculeț din piele în care era amestecată țărâna
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]