887 matches
-
terminații cioplite în „cap de cal” cu dublu lob. Capetele bârnelor semicirculare sunt prelungite pe fiecare latură cu aproximativ 0.40 metri. La mijlocul parapetului frontal al celarului se află o portiță. În perioada verii, se obișnuia să se doarmă în cerdac. Temelia construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu prinsă cu liant de mortar. Acoperișul este construit în patru ape, cu pante repezi, având învelitoare din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
șase obiective: casă, grajd cu cămară de mână, bucătărie de vară, cămară, poartă și gard. Acestea sunt dispuse unul în continuarea celuilalt, formând o curte închisă cu patru laturi. Casa de locuit este compusă din cameră, tindă descoperită și un cerdac spațios. Acoperișul în patru ape al casei, ce se continuă armonios cu învelișul în trei ape al cerdacului, are o învelitoare din draniță de dimensiuni mari. Construcția are pereții din cununi de bârne cioplite la patru fețe și îmbinate la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
unul în continuarea celuilalt, formând o curte închisă cu patru laturi. Casa de locuit este compusă din cameră, tindă descoperită și un cerdac spațios. Acoperișul în patru ape al casei, ce se continuă armonios cu învelișul în trei ape al cerdacului, are o învelitoare din draniță de dimensiuni mari. Construcția are pereții din cununi de bârne cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
continuă armonios cu învelișul în trei ape al cerdacului, are o învelitoare din draniță de dimensiuni mari. Construcția are pereții din cununi de bârne cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la colțurile pereților, ciocârlani de draniță la creasta învelitorii și la fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute în afară. În fața intrării, bucătăria are un cerdac din scândură semiînchis, cu acoperiș în două ape. Cămara Râșca (numită și „clichi”) este o construcție monocelulară ridicată folosind aceeași tehnică ca și bucătăria. Prezintă elemente decorative precum console în retragere sau motivul „capul de om” sculptat în partea superioară
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
În comuna Costache Negri din județul Galați, lângă consiliul local se găsește Casa Memorială „Costache Negri”. Aceasta a fost deschisă la 2 iunie 1968, chiar în casa revoluționarului moldovean, construită în stilul unei case țărănești de tip evoluat, cu două cerdace pe stâlpi de lemn. În fața casei memoriale, la 19 mai 1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat în piatră de Boris Leonovici. În timpul vieții, Costache Negri a publicat puțin, prin reviste, astfel că și contribuția lui la patrimoniul
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
Șerban și boieri care au trimis asupra lor o oaste numeroasă de mercenari, înzestrată cu tunuri. Casa Băniei este refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1699, are două nivele, camere cu bolți de cărămidă la parter, iar la etaj, camere și cerdace. Aici se aduna divanul Craiovei, astăzi este muzeu. Constantin Brâncoveanu construiește și repară multe clădiri laice și bisericești, instalează și un orologiu public într-un turn, este un adevărat Meccena pentru viața culturală și artistică, apar primele trupe de teatru
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și Gheorghe Eminovici) și a doi frați ai acestuia (Iorgu și Nicu). După moartea căminarului Gheorghe Eminovici (1884), casa nu a mai fost locuită, ajungând să se ruineze. Într-o fotografie din 1916 se observă starea precară a casei: "stîlpii cerdacului lunecau în față" din cauza "unei lente surpări și alunecări de teren". În anul 1924, casa unde a copilărit Mihai Eminescu și care rămăsese nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. La acea vreme și bisericuța de lemn, ca și mormintele
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
Vârful Țimbalul Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Piatra Craiului" și include rezervațiile naturale: Cheile
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
partea de vest a incintei se află turnul clopotniță, cu două etaje și cu acoperiș în formă de mitră arhierească. Intrarea în sansamblu se face printr-un gang aflat în stânga clopotniței. În stânga și în dreapta clopotniței sunt clădiri pentru chilii cu cerdacuri susținute de stâlpi din lemn în partea sudică și de coloane din zid în partea nordică. În partea de est a incintei se află mai multe clădiri cu scop administrativ: stăreția (care are la parter ateliere, iar la etaj chilii
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Ilieș din Beica Română a avut loc contruirea bisericii noi și abandonarea de comunitate a vechii biserici. Data de 5 august 1903 marchează începutul construirii noii biserici. Despre biserica de lemn avem puține informații. Era o construcție din lemn, cu cerdac. Data edificării diferă în funcție de sursa bibliografică citată. Șematismul din 1900 spune că biserica era construită în 1711 având hramul "Sf. Nicolae". O a doua sursă pomenește că ușa bisericii de lemn purta, încrustat, amintirea momentului edificării bisericuței. Aceeași sursă amintește
Biserica de lemn din Aiton () [Corola-website/Science/314952_a_316281]
-
scop întărirea sângelui subțiat al familiei moșierului cu sânge proaspăt, sănătos, de la țară. În anul 1917, pe când mergeau pentru câteva zile la moșia Mănești din județul Argeș, ei opresc pentru a mânca la o cârciumă din satul Vărzari. Aflat în cerdacul cârciumei, Puiu observă o horă la răspântie și se prinde în joc la Ciuleandra cu o fată de 17 ani pe nume Mădălina Crainicu. Tatălui îi place fata și la întoarcerea de la moșie oprește la Vărzari și se duce acasă
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Iacov Stamate, intrând sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei. În 1803, mitropolitul Veniamin Costachi a mutat aici maicile de la Mănăstirea Socola, acolo unde se înființase primul seminar teologic din Moldova. În imediata apropiere a bisericii au fost construite două clădiri scunde cu cerdac larg, unde au locuit o perioadă un număr mare de maici. Călugărițele viețuitoare în jurul bisericii, cu metanie la Mănăstirea Văratec din Ținutul Neamțului, au denumit această biserică „Mitocul Maicilor”. Maicile au locuit aici o perioadă scurtă, ele fiind mutate de către
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
La 20 de metri sud de biserică sunt alte trei mici clădiri: case țărănești acoperite cu șindrilă. La nord-est de biserică este o mică clădire pentru chilii, iar la nord de aceasta este clădirea nouă din lemn, numai parter cu cerdac, acoperită cu tablă zincată. În această clădire sunt chilii, trapeza, bucătăria si camere pentru credincioșii care înopteaza la mănăstire.
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
sec. XV-XVII), înglobând și pivnițele din vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Reședința episcopală a ars în 1813 și a fost reclădită de episcopul Sofronie Miclescu în 1849. Fațadele au suferit unele transformări în 1890 și 1934-1938, când au fost modificate cerdacele de pe laturile de nord și de sud. A funcționat ca muzeu eparhial (1926-1949, 1983-2004) și ca muzeu municipal (1960-1982). Începând din anul 2004, aici se află reședința episcopului Hușilor. Muzeul eparhial a fost mutat într-o clădire de la sfârșitul secolului
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
2 punți pietonale sat Cernu, pct. Ciocan Sorin și pct. Caraban; Refacere podeț tubular, sat Cernu, pct. casa parohială; Refacere 50 m drum local (Str. Primăverii), oraș Slănic-Moldova Refacere pod beton armat, Slănic-Moldova, pct. Biserica Catolică; Refacere 3 podețe cartier Cerdac, pct. Pârâu Muncel, pct. Str. Florilor Demeter Ion și │ │ │ │ │pct. Str. Florilor Demeter Lucian Refacere 2 poduri, cartier Cerdac, pct. Școala nr. 3 și pct. Str. Păcii; Refacere 50 m drum local sat Cucuieți, pct. Popovici Constantin; Refacere pod lemn
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Refacere 50 m drum local (Str. Primăverii), oraș Slănic-Moldova Refacere pod beton armat, Slănic-Moldova, pct. Biserica Catolică; Refacere 3 podețe cartier Cerdac, pct. Pârâu Muncel, pct. Str. Florilor Demeter Ion și │ │ │ │ │pct. Str. Florilor Demeter Lucian Refacere 2 poduri, cartier Cerdac, pct. Școala nr. 3 și pct. Str. Păcii; Refacere 50 m drum local sat Cucuieți, pct. Popovici Constantin; Refacere pod lemn pe structură metal, sat Cucuieți, pct. Monumentul Eroilor; Refacere 2 podețe tubulare pe DC 184, sat Cucuieți, pct. Tucu
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
a oftat adânc, privind pustiirea țării și a scornit doina "(Jupanul);" în chilia unei mănăstiri, a scris psalmi românești și pentru asta a fost târât prin judecăți și zdrobit apoi pe roată "(Călugărul);" la curțile boierilor olteni, a cântat sub cerdacuri, dar, fiindcă a făcut să plângă o doamnă, ascultându-l, soțul ei a pus să fie tras în țeapă "(Guzlarul)". Radu Gyr are mereu la îndemână metafora și posedă un talent de a versifica remarcabil. (...) ...putem izola din "Cerbul de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
(în trecut, Băile Slănic și Slănic, în maghiară "Szlanikfürdő") este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente Cerdac, Cireșoaia și (reședința). Orașul se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Covasna, în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din Carpații Orientali, la o altitudine de circa , într-o vale
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (59,55%), cu o minoritate de ortodocși (36,33%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, existau pe teritoriul actual al orașului satele Cerdac și Băile Slănic, în cadrul comunei Târgu Trotuș din plasa Trotușul a județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează înființarea în aceeași plasă a comunei Slănic, cu satele Băile Slănic, Biserica, Satu Nou și Cerdac, având în total 215 locuitori. În
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
pe teritoriul actual al orașului satele Cerdac și Băile Slănic, în cadrul comunei Târgu Trotuș din plasa Trotușul a județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează înființarea în aceeași plasă a comunei Slănic, cu satele Băile Slănic, Biserica, Satu Nou și Cerdac, având în total 215 locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, și-a schimbat în timp numele în "Băile Slănic", după satul de reședință, și a căpătat statutul de oraș raional; la rândul
Slănic-Moldova () [Corola-website/Science/297210_a_298539]
-
că cetatea Orheiului a fost completată în anii 60 ai sec. al XV-lea pe ruinele orașului Hoadei de Aur, Șehr al-Djedid, astfel clădirea principală din fosta citadelă a tătarilor a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Fiind dotată cu un cerdac, intrarea în clădire a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul pârcălabului să fi fost folosit și ca temniță. După refacere
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Mc. Ioan cel Nou, medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un turn, având o lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
inscripție aflată pe o friză de icoane aflate pe peretele despărțitor: "„s-au mărit Dumitru Sosnovici paroh, 1825”". Extinderea bisericii se pare că nu a fost suficientă. Unii autori consideră că în anul 1853 s-a adăugat actualul pridvor cu cerdac deschis. Dimpotrivă, alți autori (printre care și Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu, autorii monografiei "„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”", publicată în 1985) afirmă că în 1853 s-a adus în sat o nouă biserică, care data tot
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum și prin particularitățile sale arhitectonice, comune și specifice întregii arhitecturi populare tradiționale din această parte a țării. Se remarcă prezența ca element decorativ a rozetei, realizată în diferite variante, întâlnită și pe obiectele de mobilier care au aparținut
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]