2,847 matches
-
iar unele acte magice sau anumite rituri de trecere interzic vorbirea În timpul performării lor); c) de simpatie sau de contagiune: după modul de comunicare (În primele, lucrurile asemănătoare acționează asupra celor cu care seamănă, În celelalte contactul reprezintă sursa acțiunii ceremoniale); d) de separare sau integrare: după relația dintre individ și grup (riturile de inițiere instituie o separare temporară Între neofit și societate, În timp ce riturile de excludere impun această separare ca definitivă. Rituri precum pelerinajele sau manifestările politice accentuează integrarea Într-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
excludere impun această separare ca definitivă. Rituri precum pelerinajele sau manifestările politice accentuează integrarea Într-o comunitate); e) negative sau pozitive: după relația cu sacrul (unele rituri, precum blestemul sau excomunicarea, conduc la ruperea de sacru a obiectului acelui act ceremonial, iar altele, precum sacrificiul sau riturile de consacrare, au ca scop integrarea Într-un univers sacralizat); f) de conversiune sau inversiune: după relația cu ordinea (paradele și riturile de instituire confirmă ordinea, riturile de tip carnavalesc provoacă și consacră dezordinea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
publice sau private (după nivelul de participare) și transcendente sau laice (după gradul de implicare a sacralității), iar R. Bocock (1970, pp. 285-297) subliniază distincția dintre riturile religioase și riturile civice. Pentru C. Bell, autoarea unei ample monografii consacrate sistemului ceremonial (1997, pp. 94-129), „spectrul” manifestărilor rituale poate fi organizat după următoarele clase: a) rituri de trecere: Însoțesc și dramatizează momente esențiale din viața individului; b) rituri calendaristice: „Oferă definiții, semnificative pentru societate, ale trecerii timpului” (p. 102); c) de schimb
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Unele dintre ele sunt social dramas prin care grupul intră În dialog cu sine, despre sine; altele sunt ocazii pentru inversiuni rituale prin care statu-quoul este atacat, relativizat și deseori reconstituit altfel decât era” (p. 120); f) politice: „Acele practici ceremoniale care construiesc, expun și promovează puterea instituțiilor politice (regii, statul, bătrânii satului) sau interesele politice ale unor subgrupuri” (p. 128). Aceste clasificări și multe altele (R. Abrahams, 1967; B. Alexander, 1997; D. Kertzer, 2002; E. Leach, 1972; J. Maisonneuve, 1988
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Rivière, 1997a etc.) creează multiple axe de referință, deseori derutante pentru cititorul aflat la Începutul căutărilor sale. Departe de a fi un exces scolastic, aceste tipologii (precum și dezbaterile sau polemicile care le Însoțesc) nu sunt altceva decât reflectarea complexității universului ceremonial și, implicit, a aparatului conceptual necesar delimitării, cartografierii și Înțelegerii acestui teritoriu cultural. Din punctul meu de vedere, o sinteză accesibilă (În plan didactic) și nereductivă (În plan științific) a diferitelor tipologii ale riturilor ar trebui să includă următoarele categorii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oculte”, diferite de cele ale muncii de zi cu zi, puțin accesibile Întregii societăți. Magia include numeroase forme de ritual, cum ar fi vrăjitoria, șamanismul, vindecarea magică, practicile divinatorii etc.; b) ofrandele și sacrificiile: definite ca un sistem de acțiuni ceremoniale prin care se creează o relație specifică Între doi termeni (de obicei, unul din planul uman și altul din planul supranatural) prin intermediul unei entități Înstrăinate sau distruse În actul sacrificiului; c) riturile de trecere: acte simbolice care marchează și controlează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-i aducă o schimbare În viață; e) sărbătorile și carnavalurile: o grupare eterogenă de manifestări care celebrează un eveniment, loc, personaj, fenomen și care declanșează numeroase activități cu funcție expresivă. Carnavalul este un ritual compozit (include elemente din alte clase ceremoniale), care instituie un interval de Întrerupere a normelor sociale și de performare a unor activități simbolice În antiteză cu acestea; f) riturile politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun și legitimează ordinea și ierarhiile existente, fie contestă, inversează, ridiculizează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
identific exemple concrete pentru fiecare dintre ipostazele dialecticii, performanțe-ritual pe care Schechner (actor, regizor, etnograf și profesor de teatru și antropologie) le identifică (p. 437): performanțe ritualizate (discursuri publice solemne, forme de interacțiune stereotipizate), rituri incluse În performanțe (elemente de ceremonial, precum depunerea unei coroane de flori la un monument În timpul unei vizite oficiale a unui lider politic Într-o țară străină), cadre ritualice separând performanța de realitatea cotidiană (spectacolele de teatru care sunt deschise și Închise prin indici rituali, precum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
umane). Așa cum se observă din această sumară trecere În revistă a bibliografiei referitoare la criteriile ce pot fi folosite atât pentru definirea categoriei de ritual și a categoriilor Învecinate, cât și pentru clasificarea diverselor manifestări integrate În aceste categorii, câmpul ceremonial este marcat de o dublă eterogenitate - a fenomenelor sociale și a claselor teoretice care Încearcă să le identifice, să le clasifice și să le interpreteze. Din această perspectivă, Catherine Bell afirmă, Într-o lucrare frecvent evocată (1992, p. 70): Câteva
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și să le interpreteze. Din această perspectivă, Catherine Bell afirmă, Într-o lucrare frecvent evocată (1992, p. 70): Câteva distincții sunt În mod obișnuit avansate: Între studiile ritualice și studiile liturgice, Între riturile religioase și riturile laice, Între rit și ceremonial ș...ț, Între riturile politice și riturile civice, Între riturile private și riturile colective, Între riturile de rebeliune și riturile de solidaritate, Între performarea teatrală și cea rituală, Între caracterul formal al jocurilor (jocuri obișnuite sau manifestări sportive organizate) și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plan diferențele, pe de o parte, dintre diferitele tipuri de rit considerate global și alte tipuri de activități sociale și, pe de altă parte, dintre variatele forme de concretizare a ritualului, iar altele evidențiază elementele de identitate care leagă universul ceremonial de alte forme de acțiune socială. În cazul ritului, dificultatea elaborării unui concept integrator, clar, cuprinzător și inatacabil În plan teoretic vine din mai multe direcții: a) prima se referă la imensitatea câmpului acoperit de acest concept: În plan geografic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunicării de masă), ritul cunoaște o efervescență de neoprit - formele sale „clasice” sunt active și se Îmbogățesc mereu cu noi variante. În plus, ritul pare a coloniza teritorii inedite (sportul, turismul, viața organizațiilor), fapt care conduce la apariția unor formule ceremoniale eterogene și În permanentă schimbare; c) a treia cauză este dată de absența unor granițe formale clare Între manifestările sociale, care pot fi cu siguranță considerate rituri, și cele care au numeroase elemente comune cu riturile, dar nu acoperă suma
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
termenului ritual pentru comportamentele animale și a sintagmei „ceremonie rituală” pentru manifestările umane (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 27). Unii antropologi au Îmbrățișat și dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etnocentrismul gânditorilor europeni), ci În regulile de organizare socială, din care derivă funcțiile practice ale formelor culturale: Linia de demarcație poate fi trasată, de asemenea, În diviziunea socială a muncii și, respectiv a ritualului. ș...ț Unele dintre ele sunt ceremoniale și la ele trebuie să participe Întreaga comunitate, toate sunt publice, În sensul că se știe când vor avea loc și oricine poate asista la ele. Sunt performate pe zone alese din grădini sau Într-un colț special al acestei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cuprinde următoarele acte rituale și constructe mitologice: „omagiul adus diavolului, abjurarea lui Hristos și a credinței, profanarea crucii, unguentul magic, devorarea copiilor ș...ț, metamorfozele, zborul magic, adunările nocturne cu alaiul lor de banchete și orgii sexuale”. Interpretarea acestui ansamblu ceremonial s-a concentrat asupra identificării rădăcinilor sale „arhetipale”. Pentru unii autorii este vorba despre o formă de religie arhaică, premodernă (M. Murray, 1921, apud M. Eliade, 1997), pentru alții de vechi rituri de fertilitate (M. Eliade, 1992, 1997), iar pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de divinație pot implica un aparataj simbolic foarte complicat (ca În cazul riturilor anuale de divinație-vindecare din societățile amerindiene) sau unul extrem de banal (ca În cazul ghicitului În cafea). Ele pot fi asociate exclusiv cu unele momente calendaristice și complexe ceremoniale (ca În cazul actelor divinatorii din noaptea de Anul Nou specifice folclorului românesc: aflarea ursitului din obiectele ascunse sub un blid, aflarea prognozei meteorologice din cele 12 foițe de ceapă cu sare puse pe geam etc.) sau pot să apară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îi vei da alta În locul celei pe care ai luat-o de la el. Uneori, el se gândește la ea. Și de aceea este bolnav acum” (J.A. Grim, 2003, p. 95). Pentru vindecarea prin transă, putem invoca exemplul românesc al ceremonialului Călușului. Această datină complexă implică rituri de fertilitate, rituri de purificare și propițiere, rituri de alungare a puterilor malefice și rituri de vindecare magică. Exemplul de mai jos, preluat din studiul de referință al lui Gail Kligman, sintetizează datele din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru membrii unei colectivități (cum ar fi participarea la riturile de trecere, la cele politice, la sacrificii sau la sărbătorile calendaristice consacrate). De asemenea, actele magice nu sunt integrate Într-un calendar bine definit și nu fac parte din ansambluri ceremoniale complexe (M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 32). Pe de altă parte, sistemul magic pune accentul pe individul concret, care (sau pentru care se) efectuează ritul magic, pe fenomenul natural sau social bine individualizat care trebuie creat sau evitat, pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
complicată de reciprocități și funcționează ca un liant social (cel care refuză să dăruiască sau să primească darul se condamnă la marginalizare socială). Mutarea logicii darului din planul schimburilor umane În cel al relațiilor cu lumea divină conduce la sisteme ceremoniale axate pe transferul de promisiuni, angajamente și bunuri, de la om către figurile sacre. Acestea ar trebui să creeze obligații de reciprocitate: În schimbul darurilor primite de la oameni, divinitățile trebuie să facă ceva - mai devreme sau mai târziu, În forme mai evidente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și pisica. Medierea În interpretarea clasică a sacrificiului, conturată de Hubert și Mauss (1997), acest ritual produce o consacrare a umanului (profan): victima este sacralizată În gestul oferirii ei către divinitate, iar actul imolării aduce sacralizarea celor care participă la ceremonial. Conceptul de consacrare se referă la o „alterare radicală a mediului, prin stabilirea În interiorul lumii vizibile a unor forme definite, concrete, de interacțiune cu divinul” (D. Gold, 1987, vol. IV, p. 59). Prin consacrarea unui obiect, loc, persoană sau grup
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt similare cu cele funerare”. Sacrificiul ca act de Întemeiere a civilizațieitc "Sacrificiul ca act de Întemeiere a civilizației" Violența acestui ritual a generat mai multe tipuri de teorii, În care sacrificiul este văzut ca un ritual fondator, un act ceremonial care instituie ordinea socială și valorile culturale. Ceea ce Înseamnă că a explica sacrificiul devine sinonim cu a explica civilizația umană. Sau, altfel spus, originea sacrificiului și funcțiile sacrificiului explică originea și funcțiile culturii. Prima dintre aceste perspective pornește de la ideea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Respectul religios era exprimat prin numeroase interdicții referitoare la relațiile oamenilor cu acel animal, În special interdicția de a-l vâna și mânca - de aici, statutul lui de tabu. Totuși, În anumite momente considerate sacre, scenariul crimei inițiale era refăcut ceremonial - de aici, ritul sacrificiului. În felul acesta sacrificiul reia, Într-un cadru simbolic, controlat de interdicții și prescripții religioase, cu un obiect „substituit”, actul violent, omorârea primordială a tatălui, din illo tempore. Punerea periodică În scenă a crimei originare funcționează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
opoziția dintre violența „impură”, legată de pulsiunile sălbatice, și violența „pură”, reglementată de mecanismele ritului. Sacrificiul, Înțeles ca „o violență fără risc de răzbunare” (1995, p. 19), Înlocuiește crima inițială și lanțul de violențe asociat ei cu o omorâre controlată ceremonial și, prin aceasta, creează normele și valorile culturale, fixează instituțiile sociale, distinge sacrul de profan și oferă baza pentru toate construcțiile mitologice. Girard consideră că orice ritual Înseamnă repetarea, În plan simbolic, a unui eveniment primordial. Sacrificiul reia și substituie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avut loc cândva. Pentru Girard este vorba nu despre o crimă primordială, ci despre un lanț de crime, generator al unei „violențe reciproce” (de tipul vendetei), care nu poate fi oprită decât prin mutarea În și prin substituirea lor de către ceremonial. Omul este prin natura lui Înclinat către violență, iar aceasta este un proces simetric și reciproc - fiind mimetică, violența generează acte de violență colectivă. Astfel prima omorâre cere una compensatorie, care, la rândul ei, declanșează alte crime, totul Într-un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
simbolic de transferare a poluției asupra victimei nu este realizat, cel care Îndeplinește ritul trebuie judecat și condamnat simbolic pentru crima sa (ca În Bufonia din Atena antică) sau trebuie să se supună unor rituri de purificare. Toate aceste sisteme ceremoniale (și reprezentările mitico-simbolice asociate) au rolul de a plasa violența sacrificială În afara lanțului mimetic al reciprocității, de a oferi substitute rituale pentru victima nevinovată a violenței malefice și de a elimina sentimentul de vinovăție pentru vărsarea de sânge. Sigmund Freud
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]