1,163 matches
-
combinarea medicamentelor cu alimentele. Medicina naționalității miao Potrivit medicinii miao, veninul, lipsurile, rănile, acumulările, bacteriile și viermii reprezintă cei șase factori care cauzează bolile. Consultarea pacientului și diagnosticarea bolii se fac după metode precum luarea pulsului, examinarea sunetelor, interpretarea culorilor, chestionarea pacientului. Medicamentele folosite în medicina miao sunt, în majoritatea lor, făcute din vegetale. Foarte rar se folosesc substanțe animaliere și minerale. Numărul medicamentelor ajunge la 1.500, iar al celor des folosite este de aproximativ 200. Plantele medicinale cresc în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acestora la un moment dat, oferind soluții de perfecționare a actului de predare - învățare: 1. probe scrise/ orale/ practice 2. teste standardizate 3. metode alternative de evaluare: - fișă de observare a activității elevului proiectul - portofoliul - activități practice (individuale, de grup) - chestionare Proiectul Etapele realizării unui proiect: 1alegera temei 2- planificarea activitătiistabilirea obiectivelor proiectului - formarea grupelor de elevi - alegera subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup distribuirea responsabilităților în cadrul grupului identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărți de specialitate
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93515]
-
bine pregătiți., Densusianu arată că și răspunsurile la chestionare sunt folositoare, precizând contribuția lui Hasdeu :” Pe lângă ce se va culege de cei bine pregătiți pentru asemenea studii, se vor pune la contribuție comunicările ce se pot avea prin răspândirea de chestionare, care știa ce folositoare pot să fie de multe ori, cum au dovedit chestionarele întreprinse de Hasdeu și N. Densusianu ." Afirmă că acest material va înlesni înființarea unei arhive folclorice care va permite într-o zi să se publice o
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
funcționării generale și atingerii potențialului său maxim. Antrenamentul și managementul comportamentului. Folosește întărirea pozitiva, autoajutorarea și antrenamentul abilitaților sociale, având ca obiectiv îmbunătățirea comportamentului și a comunicării. Evaluarea comportamentala Profesioniștii din domeniu pot folosi o serie de ghiduri și de chestionare pentru a putea determina tipul specific de întârziere în dezvoltare la copilul respectiv. Acestea cuprind: • istoricul medical. În timpul efectuării interviului despre istoricul medical, psihiatrul pune întrebări generale în legătură cu dezvoltarea copilului, ca de exemplu, dacă ea sau el arată cu degetul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
fi elaborarea și implementarea la nivelul școlii a unor proiecte educaționale: „Clubul elevilor, părinților și bunicilor”, „Club - Arte și Sentimente”, „Diferiți, dar egali”, „Împreună pentru copiii noștri” etc. identificarea împreună cu părinții a nevoilor și așteptărilor de la școală prin aplicarea de chestionare, organizarea de mese rotunde pe această temă, dezbateri, discuții libere; organizarea unor activități extrașcolare diversificate în regim de parteneriat cum ar fi: serbări școlare, excursii, sărbătorirea festivă a unor evenimente speciale din viața școlii și a elevilor, organizarea unor activități
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
și poate chiar mai indeterminate. Se va renunța progresiv la conținuturi prestabilite, formalizate, definitivate ideatic. Acestea pot fi preluate și aduse în sala de clasă din universul mediat sau cyberspațiu, pot fi create circumstanțial de către profesor, de multe ori prin chestionarea elevilor sau în colaborare cu aceștia. Suporturile curriculare stabile și inerte (numite manuale) nu vor mai exista mult timp. Să nu ne speriem. Profesorul de mâine va trebuie să-și determine conținuturile învățării în mod autonom și responsabil, consultând, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și aprecierea cunoștințelor pot fi făcută prin mai multe căi: a) Verificarea orală (evaluare, ascultare): * Verificarea curentă a cunoștiințelor elevilor se realizează la fiecare lecție pe cale orală, individual sau frontal. O verificare sistematică a cunoștiințelor se face, de obicei, prin chestionare individuală, pentru aceasta profesorii scoate 2 - 3 elevi la tablă și îi ascultă din tema ce au avut de învățat. * Verificare frontală se face punând întrebări clare, după care se indică elevul care va răspunde și în acest caz elevii
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
studii sociologice ar avea un câmp de cercetare foarte limitat. În momentul în care relațiile dintre rude, de exemplu, ar fi total reglementate prin legi - și s-ar desfășura ca atare -, ar fi suficientă cunoașterea acestor legi și de prisos chestionarea indivizilor. La fel pentru comportamentul alimentar și cel sexual. Informalul presupune diversitate, pluralitate de opinii și comportamente, un peisaj social bogat în forme de manifestare, ce nu pot fi nici descrise, nici prevăzute complet. În altă ordine de idei, să
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mare profunzime (interviuri clinice), ci și prin chestionare standardizate, așa cum se întâmplă îndeobște în cazul anchetelor și sondajelor. După cum am spus în primul paragraf al acestui capitol și cum o vom presupune de-a lungul întregii lucrări de față, chestionarea indivizilor ca metodă științifică se bazează tocmai pe premisa subiectivității și intenționalității umane dezvăluibile. De aceea, nu se poate pretinde în mod serios că doar metodele calitative au acces la punctul de vedere al actorului, la „interpretat-construitul”, așa cum în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru aplicarea unor banale chestionare neofiții folosesc sintagma „teste sociologice”. Înțelesul larg de „probă”, încercare, se ilustrează și atunci când înainte de a da forma definitivă unui chestionar, îl „pretestăm”. Testul este, de regulă, tot o probă creion-hârtie, ca multe genuri de chestionare, însă are particularități care-l deosebesc net de chestionar (Radu et al., 1994): a) testele se referă în general la aptitudini, deci sunt riguros construite ca validitate și fidelitate - și, un lucru foarte important, sunt etalonate, adică pe baza scorului
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
scală ordinală; b) chiar când se referă la trăsături de personalitate sau atitudini, există o grilă interpretativă standard, ce nu se oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
secțiune a cărții, produce o oarecare nedumerire. Aceasta pentru că, pe de o parte, oricâtă libertate ne-am lua în folosirea termenilor, e evident că „chestionarul” este un instrument de cercetare și nu o tehnică (am putea vorbi eventual de „tehnica chestionării” sau de „tehnica bazată pe chestionar”), iar pe de altă parte - și asta e mult mai important -, autorul nu poate trata chestionarul fără a vorbi de aplicarea lui pe cale orală (ceea ce în spiritul cărții înseamnă interviu), și nici interviul fără
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sofisticate de înregistrare a răspunsurilor. Nici la locul de muncă și în timpul muncii situația nu este mai bună, din punctul de vedere al timpului avut la dispoziție. Dimpotrivă, cei cuprinși în anumite activități nu pot fi deloc sustrași de la acestea. Chestionarea la finele programului de lucru nu este nici ea binevenită, atât din punctul de vedere al timpului pe care omul este dispus să-l acorde operatorului de anchetă, cât și datorită faptului că starea fizică și psihică a subiectului, la
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este cel mai puțin afectată defenomenul de nonrăspuns. Asupra problemei nonrăspunsului în anchete ne vom opri pe larg în alte capitole ale cărții. Deocamdată să precizăm doar că nonrăspuns înseamnă și refuzul de a fi primit în casă pentru realizarea chestionării și evitarea răspunsurilor la anumite întrebări din chestionar și imposibilitatea găsirii unei persoane alese în eșantion într-un timp dat și cu eforturi rezonabile etc. Ancheta orală la domiciliu înlătură practic nonrăspunsurile parțiale (refuzul de a răspunde la unele întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modernă, prin izolarea individului și scoaterea de sub influența grupului comunitar căruia îi aparține. La factorii de mai sus, specialiștii în domeniu adaugă și alții, ca de pildă faptul că, datorită ridicării nivelului de școlaritate, tot mai mulți cetățeni răspund la chestionare și mânați de dorința de a contribui la îmbogățirea cunoștințelor publice și științifice (Bradburn et al., 2004). Firește că amploarea fenomenelor infracționale, în mediul urban, mai ales, a constituit totdeauna un factor cu influență semnificativă asupra succesului anchetei la domiciliu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cost • fiabilitate • realizarea studiului-pilot în condiții reale • controlul constant al terenului • receptarea imediată a chestionarului. Pentru ilustrarea rapidității, calitate pentru care ancheta prin telefon este imbatabilă, autorul citat apreciază că o echipă de 30 de anchetatori poate realiza 4-500 de chestionare în mai puțin de 20 de ore, performanță practic imposibil de atins prin alte mijloace. Legat de aria de acțiune, subliniem faptul că această relație facilă cu o persoană dinorice colț al țării (firește, în condițiile generalizării telefonului) permite ameliorarea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
persoana solicitată putând completa chestionarul pe loc, în prezența operatorului, sau operatorul putând reveni după o zi sau mai multe pentru a recupera chestionarul completat. O altă variantă tehnică utilizată cu destul de mare frecvență este cea a aplicării simultane de chestionare unui număr mai mare de indivizi strânși într-o sală: persoane cu același loc de muncă, elevi, studenți, oameni aflați la o reuniune etc. A treia variantă principală este cea amintită deja: ancheta prin poștă. În fine, o a patra
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pildă, cercetând opțiunile electorale ale unui public și solicitând vârsta respondenților, se presupune că aceste opțiuni sunt variabile după vârstă. O formă oarecum deosebită de anchetă, cu o arie destul de mare de răspândire, o constituie cea care se bazează pe chestionare omnibuz, adică instrumente ce nu se centrează pe o anumită problemă, ci urmăresc culegerea de informații de naturi diferite, în scopuri diferite și chiar pentru beneficiari diferiți. De pildă, institutele de sondaje uzează de astfel de instrumente pentru a răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interveni apoi și chestiunea decalajelor temporale mari între momentul stocării în memorie a informației și cel al reactualizării ei. Problema esențială legată de întrebările de cunoștințe este aceea a interpretării răspunsurilor corecte și incorecte. De obicei, aceste întrebări apar în chestionare sub forma unor blocuri compacte - baterii de întrebări, în jargonul sociologic -, căci rareori o singură întrebare poate îndeplini funcția cerută. În general, dificultățile de interpretare a răspunsurilor, precum și faptul, nu lipsit de importanță, că oamenilor nu le plac aceste întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
asemenea situații îl constituie întrebările ce urmăresc să surprindă preferințele oamenilor pentru anumite elemente care pot fi de natură foarte diferită: lideri sau partide politice, moduri de petrecere a timpului liber, genuri de muzică sau literatură, variante decizionale etc. În chestionare, asemenea probleme se pot rezolva prin mai multe genuri de întrebări. O primă soluție ar fi aceea de a solicita alegerea unui singur element, cel care atrage cea mai puternică preferință. O a doua ar fi să se ceară alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al întrebărilor închise. Problema uniformității înțelegerii se pune chiar și atunci când întrebarea este completă, deci, în principiu, ea ar trebui să aibă un sens clar și univoc, fără a mai apela la variantele de răspuns. Cine a lucrat însă cu chestionare știe că niciodată o precizare suplimentară, care, firește, nu are alte efecte perturbatoare, nu este superfluă, ba, dimpotrivă, pentru multă lume poate deveni esențială în înțelegerea corectă a intenției celui care a formulat întrebarea. Problema uniformității înregistrării răspunsurilor nu merită
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai bine conținutul conceptelor prin indicatori, tendința cercetătorului este de a formula mai multe întrebări decât ar recomanda-o condițiile concrete de desfășurare a anchetei. Factorii principali care fac să întâlnim, în practică, un evantai extrem de larg de tipuri de chestionare, de la cele compuse doar din câteva întrebări până la altele ce cuprind 200-300 de întrebări sau chiar mai multe, sunt, în principal, următorii: obiectul cercetării (problema studiată), tipul cercetării, finalitatea acesteia, beneficiarul rezultatelor, tehnica de anchetă, felul întrebărilor, resursele materiale de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acest context, literatura de specialitate consemnează ca importantă distincția dintre erorile intenționate și cele neintenționate. Aceste două tipuri de erori sunt prezente atât la nivelul respondentului, cât și la cel al operatorului și, foarte important, chiar la nivelul constructorului de chestionare. Cunoscând efectele distorsionante ale modalităților de formulare a întrebărilor, acesta din urmă poate modifica deliberat rezultatele unui sondaj, mizând, de exemplu, pe efectul cuvintelor cu mare încărcătură afectivă sau pe ordinea întrebărilor. Deși, după cum se va vedea mai pe larg
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și a da forma finală. Din comitetul menționat mai sus vor face parte mai mulți specialiști, preferabil din mai multe discipline și, cel puțin unii dintre ei, cunoscători ai celor două limbi în discuție. (iv) Din experiența unor traduceri de chestionare cu totul nereușite reiese însă că e indicat ca în afara respectivului comitet - care poate elabora o variantă prea academică - să aibă loc și o discuție panel cu oameni obișnuiți din rândul populației care urmează să fie intervievată. Ei nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în prelucrarea datelor obținute, prin ponderarea contribuției fiecărui individ la rezultatele finale în funcție de situația categoriei căreia îi aparține (dând o pondere supraunitară indivizilor din categoriile subreprezentate și una subunitară celor din cele suprareprezentate). Ajustarea efectivă a eșantionului, prin eliminarea de chestionare, micșorează efectivul acestuia și deci trebuie prevăzută o sarcină suplimentară operatorilor, lucru costisitor în ancheta orală la domiciliu; mai simplu funcționează operația în cazul anchetei telefonice, când renunțarea la unele chestionare completate nu produce pierderi mari. Procedura de ponderare este
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]