1,205 matches
-
Mold”, 1968, nr. 1-2. A scris cu mâna lui „Prohodul Mântuitorului”, cu litere chirilice, adevărat tipar. Semnează propriu, pe Cartea de rugăciune „Învățătura Cristiană”, 1836, tipografia Albinei, Iași, cu prefața de Aga Gheorghi Asachi, Iași, 30 august (tot cu litere chirilice). Familia T. Grumăzescu: 5 copii. 1 Haralambie, inspect. silvic, căsătorit cu o franceză, Luiza. 2 Vasile, a urmat Seminarul. 3 Catinca, căsătorită cu pr. Gh. Zaharescu, preot Lămășeni, înmormântat în Rădășeni, Bis. Sf. Mercurie. 4 Vasile, prof. universitar, Iași. Fiul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și Ovid Densusianu. În 1921, trece examenul de docență și va fi, pe rând, asistent, apoi, din 1923, conferențiar la Catedra de istoria literaturii române, condusă de Ioan Bianu (împreună cu care va alcătui un remarcabil Album de paleografie românească. Scriere chirilică, 1926). Profesor titular va deveni în anul 1930, când primește Catedra de literatură română veche. Meritele științifice ale profesorului C., nume tot mai familiar cercurilor științifice din străinătate (participa la reuniuni științifice internaționale, publica în reviste prestigioase, iar recenziile care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
20 decembrie 1837, în prima zi a anului următor se tipărește întâiul cotidian românesc, avându-i redactori pe profesorii Florian Aaron și George Hill, iar ca editor pe tipograful și librarul Frederic Walbaum. Gazeta se imprimă mai întâi cu caractere chirilice, pentru a se folosi apoi, de la 9 iunie, alfabetul de tranziție. Era o întreprindere curajoasă, care își găsea un îndemn în existența „Curierului românesc” și o justificare în interesul tot mai pronunțat pentru viața politică autohtonă și europeană, pentru cultură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
de respingere sau de neînțelegere a acelei lumi. Pentru ilustrarea, de data aceasta doar a ecoului renascentist, n-ar fi lipsit de interes să menționăm că în orașele balcanice se desfășura o activitate culturală semnificativă prin tipărirea ori transcrierea cărților chirilice. Restaurarea bisericilor demolate și a mănăstirilor a adus cu sine un reviriment și în sensul circulației cărților ecleziastice, în primul rând prin reluarea muncii copiștilor laici (în număr mare), ce vor dezvolta un tip de reproducere literară promovat de membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mari dimensiuni, cred că avea cel puțin un metru și douăzeci de centimetri înălțime, semăna cu un scut feudal așa cum o purta, legată de antebraț cu o sfoară solidă. O icoană strălucitoare, din Rusia sau Ucraina, dacă judec după slovele chirilice. Se oprește ca fulgerat în fața camerei și mă roagă să-i filmez și pe el și icoana sa minunată, „să-l dau la televizor, să-l vadă țara. Patru milioane am dat pe ea șefule, patru milioane...”. Pe băncile din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Șcea 854, este un alt detaliu, care conține în primul rând o trimitere autobiografică, deoarece numărul lui Soljenițîn în lagărul de la Ekibastuz începea cu aceeași literă: Щ 262 (Șcea 262). Faptul că aceasta este una dintre ultimele litere ale alfabetului chirilic și că este însoțită de trei cifre sugerează amploarea represiunii. O estimare simplă arată că, într-un singur lagăr, sunt închiși zeci de mii de oameni. Aflăm, în plus, că Ivan Denisovici lucrează în brigada 104. Îmbrăcămintea deținuților constituie un
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
medium unificator, atribuit în Europa tipografiei, revine aici televiziunii; fără îndoială, putem spune același lucru și despre Uniunea Sovietică. Dezvoltarea popoarelor și a limbilor oferă televiziunii rusești o funcție crucială de liant confederal suprem pe care literatura, școala și alfabetul chirilic nu o pot egala. În Franța, în Germania, în Anglia și oriunde în altă parte tipografia a creat prima audiență națională și a conferit națiunii rolul de tribunal al simțului și gustului. Surghiunind latina ca limbă a savanților, zdrobind dialectele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
presă. Lenin se definea ca publicist ("Noi toți, teoreticienii, sau, aș prefera să spun în ceea ce mă privește, publiciști ai social-democrației...", Două tactici, 1905) în felul lui Cernîșevski și Herzen, care s-a expatriat la Londra pentru a căuta caractere chirilice, de negăsit în Rusia. În opoziție cu era brejneviană, mai bine organizată și deci mai puțin sîngeroasă decît autocrația țaristă, propaganda scrisă preceda și alterna cu propaganda prin fapt; și în Rusia, în 1880, profesia cea mai apropiată de cea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
interes de care s-a bucurat. În 1850 apare odată cu numărul trei , miercurea și joia, iar începând din luna mai odată pe săptămână. Revista apărea bilingv, în română și germană, pe două coloane alăturate, textul românesc era tipărit cu litere chirilice, dar uneori și cu un amestec de litere latine. Despre colegiul redacțional se păstra tăcerea, unele articole nu erau semnate sau conțineau doar inițialele autorului. În acest comitet de acțiune frații Hurmuzaki erau cei mai influenți. Soarta i-a înzestrat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
fi o limbă destul de ușoară, având foarte multe afinități cu limba română, ceea ce - evident - era un bluf. Cum necum însă, într-o singură lecție sau cel mult în două, îi familiarizam pe elevii mei - toți doctori și intelectuali - cu alfabetul chirilic, iar apoi le compuneam texte ușoare, bazate în principal pe cuvinte asemănătoare cu cele din limba română, încât după câ teva lecții le cream iluzia că pot cât de cât să se descurce în meandrele limbii ruse. Printre elevele de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
setea cu apa unei cișmele deosebite. Întâi, că debitul apei este impresionant, și apoi, este una din cele mai plăcute la gust din câte am găsit în jurul Iașilor. Ia să văd, îți mai amintești, dragul meu, ce scrie - cu litere chirilice pe stâlpul din piatră cioplită de care este legată conducta? Poate că nu. La ultima mea drumeție pe acele locuri, am notat: „1887. Această cișmea este făcută în memoria lui Vasile și Gașița Mititelu”.Despre această cișmea am aflat că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
1840). Despre aceste „deosebiri“ și „amestecături“ în ale scrisului, absolut firești - s-ar zice chiar inevitabile - într-un timp saturat de mixturi și conglomerate, va fi vorba în cele ce urmează. Metamorfozele scrierii românești în epoca înlocuirii treptate a alfabetului chirilic prin cel latin alcătuiesc o veritabilă „saga“, până în prezent cunoscută destul de vag. E o istorie pasionantă, cu multe episoade, cu dese schimbări de personaje, cu nerv epic susținut și coerent. E o istorie, totodată, în relatarea căreia stăruie o seamă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu multe episoade, cu dese schimbări de personaje, cu nerv epic susținut și coerent. E o istorie, totodată, în relatarea căreia stăruie o seamă de obscurități și erori. Un posibil izvor de confuzii îl constituie însăși terminologia tradițională: vechiul alfabet chirilic este adesea numit și „bisericesc“, iar rezultatul substituirii progresive a literelor chirilice prin cele latine - alfabet „civil“, „de tranziție“ sau „mixt“. Dar termenii „bisericesc“ și „civil“ suferă de o dublă ambiguitate: 1. sugerează mai curând destinația textelor (religioasă sau laică
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și coerent. E o istorie, totodată, în relatarea căreia stăruie o seamă de obscurități și erori. Un posibil izvor de confuzii îl constituie însăși terminologia tradițională: vechiul alfabet chirilic este adesea numit și „bisericesc“, iar rezultatul substituirii progresive a literelor chirilice prin cele latine - alfabet „civil“, „de tranziție“ sau „mixt“. Dar termenii „bisericesc“ și „civil“ suferă de o dublă ambiguitate: 1. sugerează mai curând destinația textelor (religioasă sau laică), iar nu alfabetul utilizat de ele; 2. în privința alfabetului în sine, nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
inteligență și fermitate până la victoria deplină. Ceea ce ne-am deprins să numim „epoca alfabetului de tranziție“ este, în fapt, o epocă a tranziției alfabetice. Deosebirea apare limpede: alfabetul de tranziție reprezintă doar o etapă, tranziția alfabetică - procesul total. Vechiul alfabet chirilic românesc cuprindea 43 de litere:. În gramatica sa din 1787 (Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești), Ienăchiță Văcărescu reține 33 de litere, eliminând pe ... și acordând lui y valoarea fonetică u. De remarcat însă că
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
însă că unele din aceste semne (...), deși absente din lista propusă, persistă totuși în textul gramaticii. Asemenea divergențe între teorie și practică, cum vom întâlni mereu de aici încolo, vorbesc și ele despre dificultatea procesului. Preocupări insistente vizând simplificarea alfabetului chirilic ne întâmpină mai apoi la Ion Budai Deleanu, în lucrările lui filologice (Fundamenta grammatices..., Temeiurile gramaticii românești ș.a.) și chiar în notele țiganiadei: „acest poemation s-au scris cu ortografie noao. Autorul socotind că slovele care le trebuințăm noi românii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de la Sf. Sava ajunge la cunoștința generală. Dar în ce consta exact această simplificare, prea bine nu se știe nici astăzi! Consultați sursele de informare care vă stau la îndemână și veți afla din unele că Heliade a redus alfabetul chirilic la 27 de slove, din altele că ar fi păstrat 28, de nu cumva 29 sau 30... Invocată mai frecvent este cifra 28, probabil pentru că „rimează“ cu anul de apariție al cărții! O asemenea diversitate a rezultatelor, când e vorba
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rumânilor, s-au scos ca să nu facă greutate nevinovaților prunci“) și 3 consoane (0, x, ©). Așadar, alfabetul propus de Heliade la 1828 număra 29 de litere. Folosesc nu întâmplător adjectivul „propus“, pentru că a spune despre Heliade că a „redus“ alfabetul chirilic la 29 de litere, ca și despre Ienăchiță Văcărescu că l-a „redus“ anterior la 33, ar însemna să le atribuim o autoritate pe care n-au atins-o nici sistemele ortografice ale Academiei, de la origini până în prezent. Este preferabil
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la 27 de litere, prin eliminarea lui 7 și y. După o informație pe care n-am izbutit s-o verific, ar mai fi apărut, tot anonimă, tot în 1835 și tot în tipografia lui Heliade, o gramatică reducând alfabetul chirilic la aceleași 1 27 de litere, așezate însă în ordinea alfabetului latin: a, b, q, k, d, e, f, 6, g, h, ¤, j, l, m, n, o, p, r, s, § , t, ¦ , u, v, z, £ , . țesătura de coincidențe este prea densă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
apropiată de origini. 3. Alfabetul latin e întrebuințat de mai toate națiunile civilizate ale Europei, chiar și de către unele de origine neromană. 4. Tiparul latin ar permite citirea cărților românești de către străinii care ne-au învățat limba. 5. Folosirea alfabetului chirilic creează dificultăți în transliterarea numelor proprii străine. 6. „A scrie cu latinești ne îndeamnă și gustul esteticesc, că sânt cu mult mai frumoasă decât cele cirilești.“ 7. Adaptarea alfabetului latin la cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
latinești ne îndeamnă și gustul esteticesc, că sânt cu mult mai frumoasă decât cele cirilești.“ 7. Adaptarea alfabetului latin la cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul unor semne diacritice. Argumentele contra sunt, pe scurt, următoarele: 1. Alfabetul chirilic redă cu fidelitate toate sunetele limbii române. 2. Ortografia chirilică este de o mare simplitate. 3. Aspectul rebarbativ al slovelor se poate corija prin modernizarea lor („precum au făcut și rușii“). 4. Străinii care ne cunosc limba ne pot învăța
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai frumoasă decât cele cirilești.“ 7. Adaptarea alfabetului latin la cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul unor semne diacritice. Argumentele contra sunt, pe scurt, următoarele: 1. Alfabetul chirilic redă cu fidelitate toate sunetele limbii române. 2. Ortografia chirilică este de o mare simplitate. 3. Aspectul rebarbativ al slovelor se poate corija prin modernizarea lor („precum au făcut și rușii“). 4. Străinii care ne cunosc limba ne pot învăța și alfabetul, mai lesne decât și-ar însuși o ortografie
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
3. Aspectul rebarbativ al slovelor se poate corija prin modernizarea lor („precum au făcut și rușii“). 4. Străinii care ne cunosc limba ne pot învăța și alfabetul, mai lesne decât și-ar însuși o ortografie plină de excepții. 5. Scrisul chirilic e adânc împlântat în tradiție, fiind folosit și în cărțile bisericești. Dacă s ar adopta scrierea latină, tinerii ar fi siliți să învețe două ortografii. 6. Numai cei ce cunosc limba latină pot scrie corect cu litere latine, în cadrul sistemelor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în tradiție, fiind folosit și în cărțile bisericești. Dacă s ar adopta scrierea latină, tinerii ar fi siliți să învețe două ortografii. 6. Numai cei ce cunosc limba latină pot scrie corect cu litere latine, în cadrul sistemelor preconizate. 7. Scrisul chirilic asigură pronunțarea adecvată a neologismelor, „după firea limbii românești“. Nu este cazul, firește, să evaluăm acum cantitatea de „adevăr“ a diverselor argumente. De ambele părți, unele teze sunt friabile, ele reflectând însă modul de a gândi al epocii, cu tendințele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
după firea limbii românești“. Nu este cazul, firește, să evaluăm acum cantitatea de „adevăr“ a diverselor argumente. De ambele părți, unele teze sunt friabile, ele reflectând însă modul de a gândi al epocii, cu tendințele ce și disputau întâietatea. Susținătorii chirilicelor invocă tradiția și unele avantaje de ordin practic. Cei ai scrierii latine pun accentul pe modernizare, pe deschiderea spre latinitate și spre Europa. Să mai observăm că articolul Foii pentru minte situează în primul plan argumentele de ordin lingvistic, adică
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]