841 matches
-
este flancată în partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se coboară într-un mic subsol-osuar boltit aflat sub podeaua naosului , stil asemănător cu cel de la Biserica Mănăstirii Pângărați (1642). În curte se află o fântână (Șipotul mare), fostă cișmea a curții domnești.
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Cișmele în cea de Strumok. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Divizia face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
ornată cu măști și o suită de steme ale provinciilor istorice românești. Bombardamentele din 1944 au avariat grav clădirea, inclusiv panourile decorative. După consolidarea clădirii, fațada a fost placată integral cu travertin, iar cele două panouri decorative, figurile simbolice de la cișmele precum și alte lucrări de decorațiuni interioare (vitralii, mozaicuri, tapiserii, fresce) nu au mai fost refăcute niciodată. Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură, au fost donate de Floria Capsali Muzeului de istorie
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
casa de apă (3 mp, 1 încăpere), 2 bazine de apă (4 mp), bazinul de canalizare (2 mp), magazia de cereale (130 mp), remiza pentru masini (89 mp, 3 încăperi), atelierul (56 mp, 2 încăperi), 2 pivnițe (117 mp), 3 cișmele (1 km) și o locuință a BNR-lui. Moșia Solești a fost expropriată prin Decretul nr. 83/1949, conacul și celelalte clădiri fiind naționalizate, iar întreg inventarul agricol și produsele agricole aflate în stoc fiind confiscate. Conacul Rosetti-Solescu a fost construit
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
roagă pe D-zeu pentru iertarea răposatei fecioare."" Pe o altă piatră de mormânt se află inscripția: ""Supt această peatră odihnesc robii lui D(u)mnezău Mitachi (...) lui Todora și fiica sa (...)"". La sud-est de gardul bisericii se află o cișmea din piatră ridicată în amintirea zilei de 4 august 1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a vizitat orașul Huși și a dispus alocarea a 35.000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
bisericii se află o cișmea din piatră ridicată în amintirea zilei de 4 august 1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a vizitat orașul Huși și a dispus alocarea a 35.000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă cu o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice. Cișmeaua a fost distrusă, dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era deteriorată) și sub ea
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a vizitat orașul Huși și a dispus alocarea a 35.000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă cu o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice. Cișmeaua a fost distrusă, dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era deteriorată) și sub ea o placă cu transcrierea inscripției în limba română. De pe placa veche se mai pot citi
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
mai fost însemnate câteva cutremure, însă care i-au speriat mai mult pe bucureșteni decât au produs daune. Printre ele se numără cel din 15 iunie 1803, când a fost afectată instalația de apă a bucureștenilor, astfel că foarte multe cișmele nu au mai putut fi folosite. Alte trei seisme mai importante au avut loc în anii 1804 și 1812 (cel mai puternic în 1812, cu o magnitudine de 6,5 M).
Cutremurul din 1802 (România) () [Corola-website/Science/316979_a_318308]
-
maghiară: "Ripajépi") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Cimitirul eroilor - ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", în onoarea luptătorilor din primul război mondial. Cișmeaua din sat () - monument închinat luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor. Construit de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum " Nici pe aici nu se trece" sau "Învingem, ori murim", lozincă
Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/324587_a_325916]
-
încasat de la acesta, ca mită, 300 de lei și o oca de aur de Polonia. Printre faptele sale bune realizate cu o parte din banii adunați, Dapontes nu uită să menționeze că a construit, în apropiere (pe atunci) de Iași, Cișmeaua din Păcurari, schitul Buna Vestire de pe lângă mănăstirea Socola, iar în patria sa, biserica Sfinților Arhangheli din Skopelos. Perioada respectivă a fost nefastă pentru Dapontes, acesta fiind angajat în intrigi de palat și implicat în scandaluri de corupție. În urma calomniilor răspândite
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
de fiecare dată bătut măr, cu plăcerea stranie de a-și etala fața șiroind de sânge. Pentru fiecare partidă de box căpitanul îi oferă între 60 și 100 de lei. Într-una din zile, în timp ce se spăla de sânge la cișmea alături de Valentin, Brânduș îi spune zâmbind că Agripina, sora acestuia, a rămas repetentă. El pleacă, dar este oprit pe drum de Marin, ordonanța căpitanului, care-l anunță că ofițerul vrea să vorbească cu el. Căpitanul afirmă că Agripina nu a
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
pe care s-au jucat în limba elenă "Oreste", "Moartea fiilor lui Brutus" și câteva idile ca "Dafnis și Chloe". A întemeiat prima trupă de teatru profesionist (în greacă) din țările române, pentru care a construit și un local special, "Cișmeaua Roșie", pe actuala " Calea Victoriei" din București, la 1817. A amenajat un teatru în palatul tatălui său și a sprijinit formarea unei clase de actorie la Școala Domnească. Ea l-a trimis pe Costache Aristia la Paris pentru a studia declamația
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
în 1817 această clasă de actorie, introducând studiul limbilor latină, greacă, franceză, al științelor naturale, matematicii, fizicii, Dreptului și Literelor. Deoarece teatrul a avut succes, a organizat o sală pentru publicul larg în București, care s-a numit Teatrul de la Cișmeaua Roșie, situat în colțul Podului Mogoșoaiei și a străzii Fântânei (azi Calea Victoriei și strada general Berthelot). A fost prima sală se spectacole permanentă din capitală. La 8 septembrie 1818 aici a avut loc prima reprezentație cu piesa „Italiana din Alger
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
Italiana din Alger" după opera lui Rossini în interpretarea trupei Teatrului din Viena. În ce privește utilizarea teatrului ridicat de domnița Ralú, atunci când nu se prezentau spectacole, Nicolae Filimon scria în romanul său Ciocoii vechi și noi, că „domnița Ralú clădi la Cișmeaua Roșie o sală de bal, în care se adunau boierii și cucoanele de petreceau nopțile cele lungi ale iernii”. Deoarece tatăl ei își plătise domnia pentru trei ani și stătuse șase, domnița Ralú a trebuit să-și urmeze tatăl și
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
în calitate de desenatoare de decoruri și recuzitoare la teatrul din localitate. Viața era grea și Anna Kniper trăia într-o stare de mare sărăcie: se scula la ora 5 dimineața pentru a sta la coadă la pâine, își căra apa de la cișmeaua de pe stradă, trebuia să ia număr de ordine pentru baie și umbla prin pădurile din apropiere pentru a găsi ciuperci cu care să-și îmbunătățească mâncarea. Anna Kniper își lăsase scrierile și operele în ordine în speranța că, în viitor
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]
-
în care se aflau un izvor și rămășițele a două morminte", spune arheologul britanic. Mănăstirea Surorile din Nazaret se potrivește acelei descrieri, deoarece arheologii au găsit dovezi care atestă prezența în acel perimetru a unei biserici bizantine, care avea o cișmea și două morminte în cripta sa principală. În 2009, arheologii de la Autoritatea israeliană pentru antichități au descoperit o altă casă din secolul I e.n. aflată în apropiere, în care se crede că ar fi trăit o familie de evrei. Totuși
Un arheolog britanic susține că a descoperit casa în care a crescut Iisus () [Corola-website/Journalistic/105136_a_106428]