3,011 matches
-
tenului). S-a constatat că femeile preferă bărbații a căror piele este mai închisă, în special în faza ciclului în care sunt cel mai fertile. Și în acest caz cele care luau contraceptive orale (pilule) nu au prezentat nici o preferință ciclică pentru chipurile masculine. Comportamentul bărbaților... Femeile sunt ciclic sensibile la comportamentul social al bărbaților... Într-un studiu, 237 de femei au privit 40 de filme ce puneau în scenă bărbați aflați într-un context social. Acestea au fost întrebate apoi
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a căror piele este mai închisă, în special în faza ciclului în care sunt cel mai fertile. Și în acest caz cele care luau contraceptive orale (pilule) nu au prezentat nici o preferință ciclică pentru chipurile masculine. Comportamentul bărbaților... Femeile sunt ciclic sensibile la comportamentul social al bărbaților... Într-un studiu, 237 de femei au privit 40 de filme ce puneau în scenă bărbați aflați într-un context social. Acestea au fost întrebate apoi ce bărbați le atrăgeau mai mult pentru o
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
finală, iar fenomenele spirituale sunt doar o manifestare a materiei. Sistemul de valori ideatice este profund diferit; el consideră că realitatea adevărată se află dincolo de lumea materială, În sfera spirituală și se poate ajunge la cunoaștere prin experiență interioară. Ritmurile ciclice de interacțiune Între expresiile senzoriale și ideatice ale culturii umane produc o fază intermediară, de sinteză - cea idealistă - care reprezintă combinația lor armonioasă. În noua paradigmă, cuantică, Universul nu mai este privit ca o mașină compusă din numeroase obiecte separate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
foarte ușor dintr-o stare În alta. Astfel, energia adusă de un foton reușește să transforme molecula de rodospină În rodospină excitată, care va activa translucina, care va activa fosfodiesteraza, care va transforma, la rândul ei, guanozina În guanozin monofosfat ciclic. În felul acesta, plecând de la infima cantitate de energie adusă de un foton, folosind propria lui substanță de energie, ochiul reușește să sintetizeze un milion de molecule de GMPc (guanosín monofosfato cíclico), care vor modifica permiabilitatea neuronilor, făcând posibilă transmiterea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
aparentă continuitate în dezvoltarea lor de la predispoziția caracterială sau nevrotică la intrarea în psihoza propriu zisă. 2. Forme cu debut acut în care intrarea în boală este anunțată de un acces delirant halucinator sau unul catatonic. 3. Forme intermediare sau ciclice cum le numește Ey, care reprezintă un intermediu între celelalte două și sunt caracterizate prin apariția de episoade importante (" asalturi progresive"- Ey) grefate pe un fond schizoid. 4. Formele monosimptomatice, în fine, sunt caracterizate prin apariția unor simptome cu atât
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
formele de debut progresiv și insidios. Predescu et al, 1989 oferă următoarea schemă de sistematizare a caracteristicilor celor mai frecvente tipuri de debut: 1. Forme acute (crizele delirant-halucinatorii acute, stările de excitație maniacală, stările depresive și cele confuzionale); 2. Forme ciclice ("prin asalturi progresive"); 3. Forme monosimptomatice (debut, de obicei, medico-legal, prin acte auto-sau heteroagresive, cu un caracter vădit absurd). 6 Gradul de adaptare premorbidă socială și ocupațională evaluat din copilărie până în perioada precedând decompensarea clinică este mai mult sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și militar (histoire-bataille) capabilă să supraviețuiască atât diminuării textului, cât și concurenței altor viziuni asupra civilizației medievale. Bacalaureat, cu și fără voievozi În 1991, programa de studiere a istoriei s-a schimbat radical 99. Autoritățile preconizau "revenirea la un sistem ciclic tradițional în învățământul românesc, alternând istoria universală cu istoria națională, astfel încât fiecare sfârșit de ciclu școlar gimnazial și liceal să se încheie cu istoria patriei"100. La momentul respectiv, pentru clasa a VIII-a nu exista un manual valabil; de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
178. Calculul riguros din final subliniază faptul că ziua descrisă este emblematică: "Asemenea zile în termenul lui de condamnare, de la cap la coadă, erau trei mii șase sute cincizeci și trei. Trei zile mai mult din cauza anilor bisecți"179. Prin intermediul acestor relații temporale ciclice, se obține o construcție circulară, deci închisă. Pe tot parcursul nuvelei se remarcă rigoarea încadrării temporale a evenimentelor. Minuțiozitatea dovedită în comunicarea unor informații referitoare la segmente temporale (Șuhov stă cinci minute la infirmerie, echipa ajunge la șantier la ora
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este proces, este pentru practica din clasă, este dezvoltarea reflecției critice asupra instruirii, este o abordare sistematică, planificată pentru înțelegerea proceselor educației, prilej pentru testarea ideilor asupra educației, pentru deschiderea minții, pentru analiza critică a plasării educației în realitate, proces ciclic de planificare, acțiune, dezvoltare, reflecție, justifică diferitele practici ale educatorilor. • Acțiunea-cercetare nu este metodologie a cercetării, ci o orientare a descoperirii diferitelor probleme ale practicii, a evidențierii și testării diferitelor practici pentru ameliorare, de testare a unor ipoteze ivite din
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în povești, despre studiul problemelor iconografice și despre dezvoltarea istorică a narațiunii. Robert stabilește o tipologie a schemelor narative utilizate de către artiști, referindu-se la kompletive Verfahren sau narațiunea completă, Situationsbilder sau narațiunea situațională și Bildercyklen sau Chroniken-Stil sau narațiunea ciclică . Această categorizare inițiată de Robert este dezvoltată și de Franz Wickhoff , care substituie conceptul de Chroniken-Stil, cu acela de continuirende Darstellungsweise sau narațiunea continuă. Aceleași intenții de categorizare apar și în studiul ilustrației de carte la Kurt Weitzmann care, interesat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ambiguitățile care intervin în Eleusis Polyphemos, atunci când se face comparația cu textul Odiseei. Stansbury O’Donnell mai consideră că limitele narative ale imaginii uniepisodice încep să fie depășite atunci când artiștii, așa cum arată Weitzmann, dezvoltă în perioada clasică și elenistică metoda ciclică a narațiunii, în care fiecare situație în curs de modificare este concepută ca o imagine în sine, în care artistul creează o serie de compoziții consecutive cu acțiuni centrate distinct și în care imaginea actorilor este reluată pentru a fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Weitzmann și nu ilustrează nici metoda simultană, în care mai multe acțiuni simultane apar într-o singură scenă, nici metoda monoscenică în care o singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pentru studiul narațiunii în imagine. Sunt sintetizate modurile în care sunt valorificate, în analiza imaginii, parte din conceptele naratologiei. Este notat felul în care Mark Stansbury O’Donnell, Irene J. Winter și Suzanne Lewis valorifică narațiunea complementară, completă, situațională și ciclică și reprezentarea epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani și Julia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în povești, despre studiul problemelor iconografice și despre dezvoltarea istorică a narațiunii. Robert stabilește o tipologie a schemelor narative utilizate de către artiști, referindu-se la kompletive Verfahren sau narațiunea completă, Situationsbilder sau narațiunea situațională și Bildercyklen sau Chroniken-Stil sau narațiunea ciclică . Această categorizare inițiată de Robert este dezvoltată și de Franz Wickhoff , care substituie conceptul de Chroniken-Stil, cu acela de continuirende Darstellungsweise sau narațiunea continuă. Aceleași intenții de categorizare apar și în studiul ilustrației de carte la Kurt Weitzmann care, interesat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ambiguitățile care intervin în Eleusis Polyphemos, atunci când se face comparația cu textul Odiseei. Stansbury O’Donnell mai consideră că limitele narative ale imaginii uniepisodice încep să fie depășite atunci când artiștii, așa cum arată Weitzmann, dezvoltă în perioada clasică și elenistică metoda ciclică a narațiunii, în care fiecare situație în curs de modificare este concepută ca o imagine în sine, în care artistul creează o serie de compoziții consecutive cu acțiuni centrate distinct și în care imaginea actorilor este reluată pentru a fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Weitzmann și nu ilustrează nici metoda simultană, în care mai multe acțiuni simultane apar într-o singură scenă, nici metoda monoscenică în care o singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pentru studiul narațiunii în imagine. Sunt sintetizate modurile în care sunt valorificate, în analiza imaginii, parte din conceptele naratologiei. Este notat felul în care Mark Stansbury O’Donnell, Irene J. Winter și Suzanne Lewis valorifică narațiunea complementară, completă, situațională și ciclică și reprezentarea epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani și Julia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
al precizei. Spiritul nostru pozitivist, interesul nostru pentru cifre, pentru măsurabil, pentru cantități rezultă din precizia științelor în viața cotidiană. 2. Ideea de progres. Progresele științei sunt la baza ei. Înainte, umanitatea a elaborat doar două viziuni asupra istoriei: una ciclică (timpul are perioade de creștere, apogeu și declin; este o eternă reîncepere), alta nostalgică (totul începe cu paradisul, o epocă de aur, și sfârșește într-o vale a plângerii). Odată cu acumularea descoperirilor științifice și geografice, odată cu lărgirea orizonturilor intelectuale, cu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în povești, despre studiul problemelor iconografice și despre dezvoltarea istorică a narațiunii. Robert stabilește o tipologie a schemelor narative utilizate de către artiști, referindu-se la kompletive Verfahren sau narațiunea completă, Situationsbilder sau narațiunea situațională și Bildercyklen sau Chroniken-Stil sau narațiunea ciclică . Această categorizare inițiată de Robert este dezvoltată și de Franz Wickhoff , care substituie conceptul de Chroniken-Stil, cu acela de continuirende Darstellungsweise sau narațiunea continuă. Aceleași intenții de categorizare apar și în studiul ilustrației de carte la Kurt Weitzmann care, interesat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ambiguitățile care intervin în Eleusis Polyphemos, atunci când se face comparația cu textul Odiseei. Stansbury O’Donnell mai consideră că limitele narative ale imaginii uniepisodice încep să fie depășite atunci când artiștii, așa cum arată Weitzmann, dezvoltă în perioada clasică și elenistică metoda ciclică a narațiunii, în care fiecare situație în curs de modificare este concepută ca o imagine în sine, în care artistul creează o serie de compoziții consecutive cu acțiuni centrate distinct și în care imaginea actorilor este reluată pentru a fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Weitzmann și nu ilustrează nici metoda simultană, în care mai multe acțiuni simultane apar într-o singură scenă, nici metoda monoscenică în care o singură acțiune este selectată ca parte a unei narațiuni care stă pentru întreg, nici pe aceea ciclică în care o serie coerentă de imagini reprezintă momente narative ale unui text. Winter încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pentru studiul narațiunii în imagine. Sunt sintetizate modurile în care sunt valorificate, în analiza imaginii, parte din conceptele naratologiei. Este notat felul în care Mark Stansbury O’Donnell, Irene J. Winter și Suzanne Lewis valorifică narațiunea complementară, completă, situațională și ciclică și reprezentarea epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani și Julia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
transformă societatea Sursa: adaptat după Bhaskar (1997) În prezent, se poate vorbi, la modul reducționist, de două mari viziuni asupra schimbării sociale: o perspectivă sistemică 6 căreia Appelbaum (1970) îi asociază teoriile evoluționiste, teoriile echilibrului (funcționaliste), teoriile conflictualiste și teoriile ciclice, iar Sztompka (1993) îi asociază teoriile evoluționiste, neoevoluționiste (sau structural-funcționaliste), teoriile modernizării, teoriile ciclurilor istorice și materialismul istoric (sau teorii conflictualiste) în care accentul e pus pe structuri și rolul lor în schimbarea socială; și o perspectivă modernă, procesuală, dinamică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
g) Diferențiere principiul care stă la baza evoluției este diferențierea (diviziunea muncii la Durkheim). h) Direcționalitate schimbarea este uniliniară, se face de la forme primitive la forme dezvoltate, de la simplu la complex, de la omogen la eterogen. Ea nu este întâmplătoare sau ciclică, ci progresivă. i) Adaptabilitate schimbarea e acompaniată de o mai bună adaptare a sistemului la mediu. Fiecare dintre aceste idei atrage obiecții care vor conduce la reformulări teoretice variate. Printre cele mai cunoscute critici, enumerăm: faptul că schimbarea nu este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai cunoscute critici, enumerăm: faptul că schimbarea nu este universală, ci există o mare varietate și eterogenitate, constatate empiric, ale comunităților, civilizațiilor (argument relativist); faptul că schimbarea nu e uniliniară, de la simplu la complex sau de la primitiv la dezvoltat, ci ciclică, de-a lungul istoriei existând și perioade de regres, cum ar fi colapsul Imperiului Roman; faptul că în orice societate se observă tensiuni, disfuncționalități (argument conflictualist); faptul că unele stadii ale dezvoltării pot fi sărite sau omise datorită învățării din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]