1,195 matches
-
1185-1188; Marian Barbu, Trăind printre cărți, II, Petroșani, 2002, 424-426; Gheorghe Grigurcu, Poezia de patrie, RL, 2003, 30; Alex. Ștefănescu, Grigore Vieru, RL, 2003, 38; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 137-169; Theodor Codreanu, Basarabia sau Drama sfâșierii, pref. Mihai Cimpoi, Galați, 2003, 214-220; Zamfirescu, Istorie, II, 483-487. M. C.
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
-șef Caius Traian Dragomir, iar redacția este alcătuită din Vasile Andru, Petre Got, Aurel Titu Dumitrescu, George Gibescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Ioan Stoiciu. Din colegiul de redacție fac parte Nicolae Balotă, Pascal Bentoiu, Nicolae Breban, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Cimpoi, Ștefan Aug. Doinaș, Alexandru Duțu, Dan Erceanu, Cornel Mihai Ionescu, Nora Iuga, Mircea Martin, Laurențiu Mircea Popescu, Aurel Rău, Cornel Regman, Nicolae Șarambei, Mihai Șora, Mihai Ursachi, Alexandru Zub, Caius Traian Dragomir. Revista își păstrează profilul general și chiar rubricația
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Mihail Dolgan, Chișinău, 1981; Mă nasc întruna, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1992; Cocorul călăuză, îngr. și pref. Tudor Palladi, Chișinău, 2003; Mă caut, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Vasile Coroban, Petru Zadnipru, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 217-222; Mihai Cimpoi, Era mai mult decât un poet, „Moldova”, 1977, 1; Ion Ciocanu, Căutările și realizările lui Petru Zadnipru, în Critica și procesul literar contemporan, Chișinău, 1979, 207-233; Nicolae Dabija, Trecerea unui poet, LA, 1981, 22 octombrie; Vasile Romanciuc, Inima poetului, „Orizontul
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
1990, 302-316; Nicolae Dabija, Un om ce suferea de prea mult suflet, LA, 1997, 9 ianuarie; Silvia Celac, Atât de tânăr și de neuitat, LA, 1997, 9 ianuarie; Ion Ciocanu, Un alt poet cu satu-n glas, LA, 1997, 9 ianuarie; Cimpoi, Ist lit. Basarabia, 187; Popa, Ist. lit., II, 1188-1189; Ion Ciocanu, Un zbucium și-un frământ, LA, 2002, 10 ianuarie. M. Dg.
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, RL, 1975, 5; Constantin Zărnescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, TR, 1976, 1; Valentin F. Mihăescu, Oameni și ape, LCF, 1976, 41; Ion Arieșanu, Ochiul plin de adevăr..., O, 1983, 42; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 309; Popa, Ist. lit., II, 1033-1034; Sasu, Dicț. lit. SUA, 307-311; Manolescu, Enciclopedia, 722. M. P.-C.
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
Vulcan văzut azi în Ungaria, ST, 1992, 7; Țepelea, Rememorări, 109-110; Faifer, Semnele, 216; Teodor Vârgolici, Călătoriile lui Iosif Vulcan, ALA, 1995, 255; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 131-144; Datcu, Dicț. etnolog., II, 283-284; Rusu, Membrii Academiei, 563; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 32-42; Dicț. scriit. rom., IV, 818-820; Cornelia Ștefănescu, Un entuziast: Iosif Vulcan, RL, 2003, 28. G. D.
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
multe colaborări cu o formație bretonă. Una dintre cele mai interesante experiențe rămâne Însă cea a cântărețului panamez de salsa Ruben Blades, care nu doar că a introdus În muzica sa sunete ale unor instrumente ca violoncelul, flautul irlandez sau cimpoiul, dar n-a ezitat nici să integreze sonorități provenind din tradiția arabă sau din muzica flamenco andaluză. Intitulându-și discul care a rezultat din această experiență Mundo 1, artistul și-a afirmat interesul față de interculturalitate. A. L. & BOURNOURE Vincent (2001
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
estetism, acuzându-l pe autor că părăsește terenul artei, când, în realitate, era vorba de o schimbare de paradigmă culturală în domeniul eminescologiei, cum au sesizat, în schimb, criticii Edgar Papu, Adrian Marino, George Munteanu sau Al. Dobrescu, apoi, Mihai Cimpoi și alții. "Meritul principal al autorului scria Al. Dobrescu, în cronica din Convorbiri literare este că-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiție culturală, aceea a romantismului, ca să-l așeze convingător la originile alteia, cu care ne simțim solidari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o pref. de Edgar Papu. Nu are succes nici cu dosarul de intrare în Uniunea Scriitorilor, primirile fiind, de altfel, sistate de "sus". Începe să scrie despre autorii basarabeni, mai întâi despre Ion Druță, apoi despre Grigore Vieru și Mihai Cimpoi. Lucrează la Modelul ontologic eminescian. Începe colaborarea la revista "Luceafărul". În 1986 se stinge din viață un mare prieten, poetul Ion Alex Angheluș. 1989, august. În R.S.S. Moldovenească, aflată în plin proces de redeșteptare a conștiinței naționale, i se publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și "Adevărul literar și artistic". 1991, 5-8 februarie. Fiind inclus într-o delegație oficială a U.S. din România (președinte Mircea Dinescu), pentru prima dată ia parte la întâlnirea cu scriitorii din Republica Moldova, în Casa Scriitorilor din Chișinău (președinte U.S.M. Mihai Cimpoi). Aderă la Societatea Scriitorilor "C. Negri" din Galați. 1992. Începe colaborarea la revista "Porto-Franco" din Galați. Apare Modelul ontologic eminescian, la Ed. Porto-Franco. Îngrijește vol. I.L. Caragiale, O făclie de Paști, în col. "Biblioteca școlarului", la aceeași editură. 1993. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Hotărârea nr. 7/2001. Începe colaborarea la revista piteșteană "Argeș". 2002. Apar volumele Fragmentele lui Lamparia, Fundația "Scrisul românesc", Craiova și "Complexul Bacovia", Ed. Junimea din Iași. Face parte din colectivul redacțional al revistei "Viața Basarabiei", serie nouă, directori Mihai Cimpoi și Eugen Uricaru. Este inclus în The Contemporary Who`s Who, din Reilagh, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii. 2003. Apar succesiv, două ediții ale volumul Basarabia sau drama sfâșierii (Ed. Flux, Chișinău și Ed. Scorpion, Galați). I se decernează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poetului. 2012. Alte cinci volume de istorie și critică literară văd lumina tiparului: În oglinzile lui Victor Teleucă (Chișinău Editura Universul), Valori din două veacuri (Galați, Editura Axis Libri), Cezar Ivănescu Transmodernul (Iași, Princeps Edit), Eminesciene (Iași, Tipo Moldova); Mihai Cimpoi: de la mitopo(i)etică la critica arhetipală (Iași, Princeps Edit). Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru cartea despre Ion Barbu (2011). Alte premii: Premiul de Excelență "Mihai Eminescu" pentru vol. Eminescu în captivitatea "nebuniei", acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, ianuarie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Aureliei Rusu din Operele lui Eminescu. Nu mai spun că nici cele 667 de note plasate la sfârșitul cărții nu trimit toate la texte direct, ci la intermediari, la Clara Dan și nu la Herman Rorschach... Dă atenție criticului Mihai Cimpoi care a scris în "Steaua" (1983, nr. 1) că sunt asemănări tulburătoare între eroul lui Márquez din Un veac de singurătate Melchiade și Dionis din Sărmanul Dionis. Reîntoarcerea operei la personalitate, universul simultan, logosul, "tcheng ming", estetica oglinzii, labirintul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a releva o dimensiune eminesciană deopotrivă românească și universală, căci, critic de doctrină, Theodor Codreanu sugerează prin Eminescu Dialectica stilului (contribuție de tot merituoasă) ceea ce va putea da, în viitor gândirii literare românești. "Luceafărul", nr. 36, 13 septembrie 1988 Mihai CIMPOI Theodor Codreanu: Hyperion și provocarea științei 3 Se pare că Hyperion, determinist incurabil, a rămas înduplecat de Demiurg care i-a dat o adevărată lecție de ce înseamnă lumea. A renunțat, bineînțeles, la provocarea lumii și a devenirii ei oarbe ("Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de contingențe aleatorii, poartă șansa imersiunii în real și a îndreptării practice. Dar, probabil, toate acestea vor alcătui conținutul următoarei cărți anunțată de autor chiar în paginile prezentului volum, A doua schimbare la față. "Ateneu", nr. 7, iulie 1993 Mihai CIMPOI Poemul ființei Eminescu scrie, cu acel cuvânt care exprimă adevărul, Poemul Ființei. Este concluzia celor care îl citesc azi așa cum se cuvine în lumina filosofiei mai vechi (a lui Platon, Parmenide sau Aristotel), celei moderne de care este legat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu revine cu a treia carte despre marele poet: Dubla sacrificare a lui Eminescu. În legătură cu prima, critica a avut cuvinte bune de spus, de la Edgar Papu și AI.Piru, la Adrian Marino și George Munteanu, de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga la Mihai Cimpoi, de la Solomon Marcus la Dan C. Mihăilescu (cei mai mulți, cum se vede, eminescologi). Cartea este rezultatul unui remarcabil efort hermeneutic, o exegeză bine articulată despre modernitatea poetului, o "lectura sincronică, simultană, totalizantă" (Adrian Marino). Modelul ontologic eminescian vine să susțină perspectiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
observații critice ale lui Ibrăileanu, s-a trecut la studiile ample ale unor Caracostea, Călinescu, Vianu, D. Popovici, D. Murărașu și altora. Apoi, în viziuni noi, Roza del Conte, Edgar Papu, I. Negoițescu, Ioana Petrescu, G. Munteanu, Svetlana Paleologu-Matta, Mihai Cimpoi, Ilie Bădescu, Th. Codreanu, Adrian Voica și mulți alții au contribuit substanțial la cunoașterea integrală a operei. Din când în când, au răsunat și voci înalt autorizate în alte tărâmuri ale culturii, dar și în materie de judecată estetică, precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
recitat Doina lui Eminescu pe 22 decembrie 1989, la Televiziunea Română, refuză s-o mai facă pe 13 mai 1993. Pe acest fond socio-politic și cultural, se ivește poezia lui Cezar Ivănescu care evidențiază modelul ontologic eminescian. Admirația "criticului total" (Mihai Cimpoi) e greu de zăgăzuit: " Cititorul mă va ierta pentru aparentele divagații, dar fără ele n-aș putea dovedi cât de fecund este modelul ontologic eminescian și cât de mare poet este Cezar Ivănescu, cel atins de aripa geniului. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l dăm (e persoana importantă), precizând că nu e vorba nici de Mudava, nici de Nuțu Anghelina. În capitolul rezervat eminescologiei se adună spusele unor personalități de prim rang între care: G. Călinescu, M. Eliade, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, M. Cimpoi, G. Munteanu, D. Vatamaniuc și alții. Reținem textul foarte erudit și de o mare probitate științifică al maestrului Mihai Cimpoi. Se pare, și chiar Theodor Codreanu face unele aluzii la acest lucru, că literatura română pierde mult nefiind vehiculată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminescologiei se adună spusele unor personalități de prim rang între care: G. Călinescu, M. Eliade, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, M. Cimpoi, G. Munteanu, D. Vatamaniuc și alții. Reținem textul foarte erudit și de o mare probitate științifică al maestrului Mihai Cimpoi. Se pare, și chiar Theodor Codreanu face unele aluzii la acest lucru, că literatura română pierde mult nefiind vehiculată de o limbă de circulație mondială. Dar nici limbajul Vedelor nu este, nici Kalevala sau Saga islandeza, nici Rubayatele lui Omar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vedere nou, esențial în mai buna cunoaștere a poetului-arheu. Autorul constată o maturitate exegetică, avându-i printre exponenți (de fapt: adevărați piloni) pe Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, D. Vatamaniuc, Petru Creția, George Munteanu, Zvetlana Paleologu-Matta, Ioana Em. Petrescu și Mihai Cimpoi. Desigur, sunt vehiculate și alte nume de cercetători autohtoni, după cum trimiteri la exegeții străini de prima importanță (Alain Guillermou, Rosa del Conte, Amita Bhose și alții) sunt de fiecare dată necesare, dar și revelatoare pentru ce poate însemna, uneori, Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arhipline, topuri clientelare, burse de (non)valori șcl. E drept că a primit și câteva felicitări, dar, surprinzător, de la persoane care nu prezintă credibilitate în spectacolul ierarhizării: Edgar Papu, George Munteanu, Al. Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Solomon Marcus, Adrian Marino, Mihai Cimpoi, Dan C. Mihăilescu. În această îndrăcită îmbulzeală pentru ocuparea unui loc la tribuna întâi, Theodor Codreanu se îndeletnicește cu alte afaceri: citește enorm, gândește intens și scrie cu grijă despre Bolintineanu, Maiorescu, Creangă, I.L. Caragiale, G. Bacovia, Arghezi, Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Lamparia se oferă de Cicerone și cine-l urmează în expediția sa fragmentată, are un avantaj sigur: poate coborî la orice stație dorește. "Axioma" (Ploiești), nr. 2, februarie 2004 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc Theodor Codreanu este o prezență vie, dinamizatoare în contextul culturii române de azi aflată sub semnul incertitudinilor tranziției. În asemenea condiții ce pot deruta spiritul sau cel puțin îl pot lipsi de punctele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminesciană, o prezență intelectuală pregnantă în viața Moldovei (în toată cuprinderea ei spirituală), comentator avizat de poezie, proză, critică din perspectivă estetică, filozofică și ontologică, cu un ferm simț al valorii și "un nealterat sentiment al identității culturale românești" (Mihai Cimpoi) nu a găsit vreun loc în dicționarele de literatură ce au apărut în ultimele două decenii. Privind însă cu mai multă atenție la ceea ce se întâmplă, la inflația de experimente și experimentatori, la goana după succese imediate cu muncă cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]