2,485 matches
-
îndemnând-o să dea fuga spre florile de la icoană, s-aline căpriorul. Până să plece, smulse repede de ici, de colo, niște busuioc sfânt, ca să-i dea putere și să-l păzească de alte necazuri. Smulse și fire de ceapa ciorii, zisă Steaua Bethleemului, bună de alinat rănile și niște măseaua ciutei, vindecătoare și ea, liniștind și scăzând căldura celui vătămat. Le-amestecă și le frecă în mâini. Odată zemurile unite, picură din ele peste rănile căpriorului. Încet, încet acesta uită
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
la răspândirea în lume a literaturii de calitate. Editoarea a mulțumit tuturor scriitorilor colaboratori, adresând un cuvânt de recunoștință artistului plastic Lazăr Morcan, care asigură suportul grafic al antologiilor, si voluntarelor din echipa de redacție, Andra Mihaela Cîmpean, Bianca M. Ciori și Oana Silivestru. Momentul următor al ședinței de cenaclu a fost închinat poeziei. Au citit și au recitat din creațiile proprii: epigramistul Vasile B. Gădălin, inspirat că întotdeauna, ce a răsplătit cu catrene autorii publicațiilor lansate, Vasile Puiu Sfârlea, cu
MIREASMĂ DE SĂRBĂTORI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371776_a_373105]
-
simbol al profesiei. A fost dorința doctorului ca tabloul să conțină această plantă medicinală ale cărei virtuți cardiotonice erau dovedite cu mult înainte. În vara aceluiași an a ieșit să picteze pe câmp având cu el un pistol pentru alungarea ciorilor. Acolo s-a împușcat în piept cu pistolul și a murit după două zile. Oamenii care au văzut accidentul, au susținut că Vincent a fost omorât accidental de doi băieți, însă el a vrut să-i protejeze, susținând că vina
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LUNA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LUNA Luna pe un horn clocește Două ouă vechi de cioară; Mică-i cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați sub brusturi Își improvizează corul
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați sub brusturi Își improvizează corul, Pe la becuri, firavi fluturi Trec așa cum trece dorul. Luna peste dealuri zboară, Cuibul l-a lăsat în zare, Iar din el doi pui de cioară Îi trimit o sărutare ... Referință Bibliografică: LUNA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
uriașului elefant, care zdrobește cu forța sa brută secularii copaci ai pădurilor virgine. Și, o altă cugetare, care te-ar face să surîzi, dacă n-ai simți, dedesubtul suprafeței naive, tot dramatismul, tot tragismul unei situații universale: "Ce vină au ciorile, dacă orezul e mîncat de gîște?" (338, 9); sau o alta, din care rezultă un determinism riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dacă n-ai simți, dedesubtul suprafeței naive, tot dramatismul, tot tragismul unei situații universale: "Ce vină au ciorile, dacă orezul e mîncat de gîște?" (338, 9); sau o alta, din care rezultă un determinism riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede nici ziua, nici noaptea" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 113). Același riguros determinism se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Caron, dricarul care face trecerea spre dincolo. Uzând de tehnica contrapunctului, autorul va crea acțiuni paralele, astfel în timp ce Nazarie este vrăjit: „privea, fără gânduri, fără voință“, la acea caleașcă, casa este în flăcări: „Casa ardea acum cu flăcări înalte... Câteva ciori trezite din somn zburau deasupra grajdului. Se deșteptau acum și câinii, se auzeau lătraturi surde, foarte departe“. Parcă însăși natura este scoasă din marea amorțire; câinii și ciorile „se deșteaptă“ la viața normală, cea supusă legilor temporale. Înfrântă, moartea va
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
caleașcă, casa este în flăcări: „Casa ardea acum cu flăcări înalte... Câteva ciori trezite din somn zburau deasupra grajdului. Se deșteptau acum și câinii, se auzeau lătraturi surde, foarte departe“. Parcă însăși natura este scoasă din marea amorțire; câinii și ciorile „se deșteaptă“ la viața normală, cea supusă legilor temporale. Înfrântă, moartea va pătrunde în tot spațiul. Doica înnebunește, iar țăranii se comportă ca în 1907, cuprinși de spaimă. Sanda își revine, ea: „parcă se auzi chemată din adâncul somnului ei
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
c-o bucată de caș în gură. "Cîntă, așa să trăiești, zise vulpea de jos, că frumos glas mai ai". Corbul, măgulit, începu să croncăie și scăpă, se-nțelege, cașul din gură. Acesta-i trebuise vulpei, iar nu croncănitul de cioară. Deși sfătuim pe cititori să trateze cu mare pază fabula aceasta, pentru că s-ar putea supăra un redactor oarecare de gazetă liberală, privind-o ca o aluzie la scrierile sale, totuși credem că primejdia aceasta nu e îndestul de mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sigur că mă vedea numai pe mine. Deasupra Maternității l-am întrebat pe Pablo: Încotro? nu mergem la sediul Uniunii Artiștilor Plastici? (fusese deja programată la nouă o întîlnire cu spaniolul). Nuuu, mi-a răspuns Picasso, ferindu-se de o cioară care venea din sens opus, nu, mergem în Turnul Goliei. Aha! am zis. Și am coborît în curtea Goliei. Pe lîngă noi a trecut, închinîndu-se, Femeia cu pălăria - pește. Am salutat-o amîndoi cu respect: era teribil de șic și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Văzînd că nu reușește, scoate ultima petardă: Noi sîntem moștenitorii deșeurilor unor cotropitori. Stupoare generală și indignarea colerică a vizatului. Totul se sparge, soareaua se dezintegrează. Coborînd scările, aproape satisfăcut, Cioran îi șoptește lui Ierunca: O făcui și pe asta. Cioara mă-sii! 22 ianuarie După detunătura din decembrie '89, am putut intra, întîmplător, în frumoasa casă burgheză de pe strada Pinului, în care s-au lăfăit, în comunism, indigestele figuri, prim-secretarii județului (nevisînd ei, cînd sugeau țîță ilegalistă, că vor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci juriului (din care nu lipsea reprezentantul oamenilor muncii) sculptura de buzunar, n-a mai rămas decît omulețul ăsta cățărat pe scară, lucrînd, în dimineața asta, la mustața lui Mihai Viteazul, pe care și-a lăsat surplusul nocturn cine știe ce necuviincioasă cioară. 29 mai Din unghiul prezentului, chiar și un episod urît colorat dintr-o "la belle époque" ducă-se pe pustii, mi se pare suportabil în sensul că trebuie, vorba ăluia, să ne despărțim de trecut hlizindu-ne. Printr-un bizar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Berghianu, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Ștefan Voitec, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Janos Fazekaș, Mihai Gere, Petre Lupu și Manea Mănescu. Au fost invitați tovarășii: Vasile Patilineț, Virgil Trofin, Roșu Gheorghe, Pățan Ion, Marinescu Ion, Vijoli Aurel, Cioară Gheorghe, Adrian Dimitriu, Tuzu Constantin și Popescu Dumitru. Ședința începe la orele 13,00. Prezidează tovarășul Nicolae Ceaușescu. ORDINEA DE ZI: I.Unele propuneri ale Consiliului de Miniștri. II.Cu privire la continua îmbunătățire a activității Ministerului Afacerilor Interne și întărirea controlului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Berghianu, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Ștefan Voitec, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Janos Fazekaș, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Vasile Patilineț, Virgil Trofin. Au fost invitați tovarășii Pățan Ion, Gheorghe Roșu, Marinescu Ion, Tuzu Constantin, Gheorghe Cioară, Aurel Vijoli, Adrian Dimitriu și Dumitru Popescu. Ședința începe la orele 13,00. Tov. Nicolae Ceaușescu: Cred că nu mai sunt probleme de adăugat la ordinea de zi, așa că ne mulțumim cu cele pe care le avem. La primul punct
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fost invitați tovarășii Florian Dănălache, Gheorghe Stoica, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Iliescu, Chivu Stoica, Alexandru Ionescu, Ion Stănescu, Alexa Augustin, Emilian Nucescu, Teodor Vasiliu, Ion Pățan, Corneliu Mănescu, Nicolae Nicolae, Iosif Banc, Vasile Vîlcu, Mircea Malița, Bujor Almășan, Gheorghe Cioară, Anghel Alexe, Pavel Ștefan și șefii secțiilor C.C. al P.C.R. Tov. Nicolae Ceaușescu: Avem 29 de puncte la ordinea de zi. Mai aveți să propuneți ceva? Nu. Punctul 1. „Informare privind aplicarea Hotărârii referitoare la controlul de partid asupra activității
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
12-39. 127. 1972 noiembrie - Notă a Inspectoratului de Securitate al Municipiului București cu privire la schimbarea conducerii Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” și interzicerea spectacolului cu piesa „Revizorul”. MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET Exemplarul nr. 1 NOTA 0098 [Informat tov. prim-secretar Gh. Cioară. Informați Dir. I și măsuri de cunoaștere /ss/ indescifrabil 16.11.72] [Exemplarul II a fost dat Dir. I] Din datele verificate pe care le deținem rezultă următoarele discuții purtate de LUCIAN PINTILIE cu privire la schimbările intervenite în conducerea Teatrului „Lucia
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Urizen, cîndva de-argint, unde-ai înțelepciunii fii hălăduiau, Si pe-ale căror vîrfuri Fecioarele cîntau, sînt pustiite stînci. Fîntînile-mi, cîndva sălașul lebedelor, hrănesc țestoasă cea solzoasă145-acum, 195 Casele celor care la harfa îmi cîntau se prefăcură-n cuib de ciori, Grădinile înțelepciunii se prefăcură-n cîmp de groaznice morminte, Și peste oase lacrimile-mi vărs și în zadar le ud. Cîndva cum ma mai preumblasem de la palatu-mi în grădini ale-ncîntării, Fiii înțelepciunii stătură-n jur, harpiștii cu harfe ne urmară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci dinăuntrul sînului meu vestejit, de chinurile-mi strîmtorat, Se prefăcură Grînele-n scaieți și merele-n otravă, 110 Și cîntătoare pasarelele în ciori ucigătoare, si bucuriile-Mi în gemete amare, Glasurile de copii din corturile mele în strigate de prunci lipsiți de apărare, Si întru totul surghiuniți din fața razei de lumină și-a strălucirii dimineții În asta lume-ntunecoasă, strimta locuința, umblu în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex, Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar, dar sînt anulate de forțele unui coșmar care nu suportă normalitatea. Așa se face că, în final, victimele, e adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cuvintele românești și cele albaneze, s-a stabilit că 80-90 de cuvinte provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nemistuite și, cu toate acestea, cine s-ar grăbi s-o realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o palmă de arătură, dar n-o fi putând distinge meiul de ceapa - ciorii. Dar care e competența, cari cunoștințele acestor oameni pentru a cuteza să reglementeze ca din senin cestiuni pe cari nu le pricep și cari nu-i ating? Ignoranța " Romînului" merge atât de departe încît compară stările de lucruri din Irlanda
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cunoaște pe Vilacrose, înțelepțit, precum am zis, în sacerdoțiul templelor Venerei vulgivage, pe ultrarevizionistul și ultraliberalul d. Ștefan Belio, cunoscut pentru fel de fel de ultrarevizuiri de altă natură, cine cunoaște pe luceferii negri Epurescu - fundescu, născuți amândoi sub zodia ciorilor, și vede această introlucare prezidată de cel mai fără de scrupul, cel mai cinic și mai sofist dintre ei, de veneticul care plătește cu ură binefacerile patriei sale adoptive - n-ar mai fi adoptat-o! - acela își poate face o idee
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liberă și pururea vârtoasă prin caracterul poporului ei, să îngăduie a fi cretinizată cu de-a sila prin legi inspirate bilateral de demagogia cosmopolită și de tendențele absolutismului personal. Nu discutăm libertatea noastră și a poporului nostru cu cârdul de ciori pe cari le-am emancipat. Între liber și libert nu există punere la cale în privința dreptului public, căci condițiile sunt absolut inegale. Cel dentăi n-are decât de pierdut, cel de-al doilea numai de câștigat. [21 mai 1883] ["PARTIDA
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mână și amândouă obrazul, Guliță ajunge deputat al colegiului II de Dâmbovița. Acest deputat are obiceiul de-a cita des Englitera. "La noi, în Englitera, e așa ș-așa și pe dincolo". Un țăran din Ghergani găsise niște ouă de cioară. "La noi, în Englitera, un asemenea ou costă 6 pân-la 7 franci. " La noi, în România, sămânța de ciorovină e mai ieftenă: dovadă mulțimea de pui zburătăciți în Dealul Mitropoliei. Asta e pozitiv. Dar oare la voi, în... Englitera, votează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]