2,320 matches
-
oprise repede. Linia primilor călăreți turci se apropia vertiginos. Simțea calul alergând Încordat, se gândi că are cele două buzdugane de o parte și de alta a șeii și spada venețiană la Îndemână, la centură, Încercă să-și imagineze șocul ciocnirii și primele mișcări pe care le va face, nu reuși, se aplecă pe coama calului și se lăsă În voia acelui atac rapid, amețitor, ca o cădere În abis. Auzi, ca prin vis, fâșâitul metalic al săbiilor scoase din teci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În abis. Auzi, ca prin vis, fâșâitul metalic al săbiilor scoase din teci și apoi strigătul nebun al luptătorilor, prăvălindu-se asupra achingiilor. Scoase spada fără să-și dea seama, cu un gest reflex, dictat de teamă sau de iminența ciocnirii, și strigă și el, unindu-și vocea cu a celor o mie de călăreți pe care Îi conducea. Cuvântul „Moldova” umplu dealurile și pluti peste păduri, aruncat Înapoi de ecou. Îl auzeau turcii, Îl auzeau răzeșii care intrau În dispozitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
răzbună moartea lui Amir Baian. Fratele lui de sânge. Andà, după tradiția mongolilor. Și care... e... fratele bun al lui Alexandru. Fiul tău. Ștefănel. Oană rămase nemișcat, scormonind cu privirea lui albastră chipul lui Pietro. De departe venea zgomotul unei ciocniri violente. Gemete de moarte și nechezat de cai. Vasile al lui Scatoalcă se ridică, dar nu Îndrăzni să Încalece. Mesaje cu săgeată sosiră dinspre Răsărit și dinspre Apus. Unul din Apărători i le Întinse căpitanului, care nu facu nici un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
poruncit ridicarea taberei și continuarea marșului spre Moldova. Culmea este că oștenii lui s-au molipsit de nebunia comandantului. În loc să protesteze, cum ar fi făcut orice armată europeană, au Încălecat și au dat pinteni, ca și cum abia ar fi așteptat prima ciocnire cu armata otomană. Târziu am Înțeles că oamenii aceia, deși locuiau În Transilvania, socoteau Moldova tot ca pe o țară a lor. Și că legenda lui Vlad Îi făcea să dorească lupta, nu s-o evite. Am trecut munții În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a sutelor de scări zdrobite și a mormanelor de cadavre turcești din șanțul de apărare, nu mai făcu nici un pas. Se Întoarse, Încălecă și porni spre sud, alături de vărul său Vlad, În fruntea celor două armate. 19 august 1476. Prima ciocnire de proporții cu un corp de armată otoman. Ariergarda lui Mahomed, măturată În nici două ceasuri de Vlad, care a condus atacul În stilul lui sălbatic, Însetat de sânge. Prizonierii luați au mărturisit că sultanul aleargă spre Dunăre, dar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Dar se vedea că nici un oștean nu are prea multă tragere de inimă să se opună celor două legende vii, Ștefan și Vlad. Nici n-ar fi putut. După luptele istovitoare duse În ultima lună de zile Împotriva lui Mahomed, ciocnirea cu armata Munteniei a fost o glumă. Oștenii celor doi voievozi aveau, Însă, În sânge, ritmul și forța marilor confruntări. Au atacat așa cum ar fi atacat cea mai puternică oaste a oricărui continent. Cu avântul marilor campanii și cu sentimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Isus Hristos și de învățătura care duce la evlavie, 4. este plin de mîndrie și nu știe nimic: ba încă, are boala cercetărilor fără rost și a certurilor de cuvinte, din care se nasc pizma, certurile, clevetirile, bănuielile rele, 5. zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricați la minte, lipsiți de adevăr și care cred că evlavia este un izvor de cîștig. Ferește-te de astfel de oameni. 6. Negreșit, evlavia însoțită de mulțumire este un mare cîștig. 7. Căci noi n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
are și el un rost: eleganța și cordialitatea către străin sunt în funcție de atitudinea lui respectivă. Azi, Rim era de vină. El se arăta prea arțăgos și. străin. Totuși problema căsniciilor de felul ăsta putea fi privită și în alt fel. Ciocnirile dintre educații deosebite ar fi putut, dimpotrivă, să fie mai netezite: vrajba să nu aibă atâta putere și ecou, să nu doară așa de tare loviturile și vorbele de ocară - dacă cumva s-ar fi dat tava - cum zicea Nory
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o dungă subțire, la alții o a doua formă. In acest bloc de materie și de imaterialitate, de substanță spirituală a mulțimei omenești, se fac de la un nimb la altul schimburi și atingeri, dușmănii sau acorduri care preced și determină ciocnirile concrete. In unele zile privilegiate, Mini, printr-o sforțare, zărea, în lumina mare în care plutim, desenîndu-se acele forme nimbate. Unele erau asemeni unor imagini pe jumătate suprapuse, cu o dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval; altele, un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ales că făgăduise. . . Unde mai pui partea otrăvită a paharului pe care îl înghițea. Știa că cearta cu Mika-Le a venit din cauza lui Maxențiu. Era ocazie ca Elena să arate că a uitat, să fie chic. A fost prima lor ciocnire. Drăgănescu, cavaler cum e, nu a insistat, dar a rămas ceva acreală și Elena e supărată că orologiul de preciziune al menajului ei a avut o scrânteală. împlinirea corectă a datoriilor și liniștea perfectă, care să înlocuiască alte avantagii la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
telepatie între creierii electronici ai mașinilor de pe șosea, o interconectare grație căreia vitezele se reglau reciproc. De obicei, în caz de accident, ejectarea se făcea vertical. Totuși Homer se îngrozi o clipă, gândindu-se la nebunia iscată de o singură ciocnire. Nu-i mai rămânea decât 1'50" până la momentul fatal și, cu forța pe care un viitor năprasnic o exercită asupra spiritului nostru, în conștiința lui Homer începu să bolborosească neliniștea. Brusc, își dădu seama de ireparabilul rupturii lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
tari decât el, și chiar eu însumi, dar nu înțelegeam de ce se lăsau. Chiar și eu mă feream de el și refuzam lupta. Până într-o zi, când prea de tot am fost provocat și n-am mai putut evita ciocnirea. Lupta a început, și toți ceilalți s-au strâns în jurul nostru, îmi dădeam seama că era adevărat tot ceea ce știam eu. Din mișcările și felul în care se lupta adversarul meu, simțeam că în curând îl voi trânti la pământ
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
serios niciodată. Am ajuns chiar să cred că faptul a devenit imposibil, cum imposibilă e pentru unii împăcarea, trecerea peste ura care ni se injectează la un moment dat în inimă. Șansa e să fim în acel moment greu al ciocnirii umane obsedați de ceva care să ne acapareze întreaga ființă. Injecția de ură se varsă atunci pe undeva pe lângă noi. COMPROMISUL CU IDEILE Ideile sânt viața noastră! Ne facem despre noi înșine și despre lume o idee, sau un sistem
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pur și simplu neînțelese deloc, ca și când o înverșunare stranie l-ar apuca împotriva înțelepciunii. Din suferințele îndurate nu trage nimeni nici o concluzie, războaiele, despre care am proorocit că le vom desființa, nu le desființăm. Pe lângă interese economice, care ar justifica ciocnirile și antagonismele, descifrăm și poziții iraționale, adoptate de state și guverne, consecințe ale pasiunilor oarbe, nesublimate. În acest context, pentru a ne liniști, ca să gîndini? Cultura născută ca o proiecție a unei societăți tehniciste poate modifica psihologia umană într-o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
prea obișnuit. Voi ce mai beți, ce mai mîncați? Soarele tot de la răsărit răsare? Popa Alexandru tot cu ață albă își coase izmenele?" Ar trebui sa le văd aceste scrisori, ca să cred că nu sânt inventate de alții. PROFESORII Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învață bine cu profesorul care inspiră simpatie, dar se învață în cele din urmă bine și cu cel rău, de frică. În nici una din ciocnirile sau prieteniile de care îmi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
inventate de alții. PROFESORII Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învață bine cu profesorul care inspiră simpatie, dar se învață în cele din urmă bine și cu cel rău, de frică. În nici una din ciocnirile sau prieteniile de care îmi amintesc nu descopăr un conflict sau o afinitate între aspirațiile încă în fașă ale viitorului romancier, cu obtuzitatea sau, dimpotrivă, înțelegerea protectoare a cutărui profesor. Mie îmi plăceau de pildă istoria și matematicile, dar amândoi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
prin lege - să ne dea un camion pentru transport. Șofer era unul, Oaie, un om cu ciudățenii: de câte ori se apropia din sens opus vreun vehicul, el Își trăgea curul așa, spre dreapta, ca să fie mai la fereală În caz de ciocnire. Directorul urcase În cabină, lângă fricos. Noi, ceilalți, ne cățăraserăm În spate, că era timp frumos, iar Oaie mergea așa de Încet, Încât vântul produs de viteza lui nu ne-ar fi pus nicidecum sănătatea În pericol. Eram patru: eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În ultima vreme, am început să umblu destul de normal. Dar nu vreau să mă laud cu asta. Ați putea-o face și în toiul unei lupte? — Cred că pe câmpul de luptă e mai bine cu lectica. Chiar și în ciocnirile corp la corp, sunt liber să țin sabia cu ambele mâini sau să înhaț lancea dușmanului și chiar s-o arunc înapoi spre el. Singurul lucru pe care nu-l pot face e să alerg înainte și-napoi. Când stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Arăta ca primul aranjament al pieselor pe o tablă de go, iar poziționarea propriilor săi vasali în spatele armatei Ukita, care, până nu demult, fusese aliată cu clanul Mori, era determinată de prudență. Din prima zi a asediului, avură loc mici ciocniri între cele două oștiri. Kuroda Kanbei, care tocmai se întorsese dintr-o inspecție a primelor linii, se prezentă la Hideyoshi și-i descrise conflictul sângeros din ziua întâi. — În timpul luptei de azi dimineață, începu el, războinicii Seniorului Ukita au suferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dinaintea zorilor, revenise grăbit în casă, îmbrăcase armura și pusese mâna pe sabie. Cu o trupă de numai treizeci-patruzeci de oameni, se grăbi să lupte alături de Nobunaga. Diversele unități ale clanului Akechi blocaseră toate străzile care duceau la Templul Honno. Ciocnirea cu compania lui Nagato începu într-un colț al zidului înconjurător din apus, transformându-se într-o aprigă luptă corp la corp. Răzbind printr-o mică patrulă, mica grupă a lui Nagato abia dacă le putea face față, iar guvernatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
poalelor. Ocolind rapid poalele muntelui, încercară ceva total diferit: să blocheze retragerea inamicului. Așa cum se așteptaseră, atacul lateral interceptă unitatea lui Matsuda și îl aduse pe generalul acesteia, Matsuda Tarozaemon, drept sub ochii lor. Coliziunea fu mult mai violentă decât ciocnirea din vârful muntelui. Oamenii se luptau corp la corp printre brazii și bolovanii presărați pe povârniș. Armele de foc erau prea stânjenitoare, așa că lupta se purta mai mult cu lăncile, cu săbiile lungi și cu halebardele. Unii cădeau în prăpăstii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ținteau inamicul, dar, în loc de a-și retrage lăncile și de a izbi din nou, le era mult mai simplu să le țină ridicate și să lovească, într-un efort de a împiedica dușmanii să-și înceapă urcușul pe țărm. Apriga ciocnire se produse în mijlocul râului, lovindu-se lănci de lănci, lănci de săbii lungi și chiar lănci de cozi ale altor lănci. Oamenii îi împungeau pe ceilalți și erau înjunghiați la rândul lor. Soldații țipau și se luau la trântă, unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aceea, îi convocă pe toți generalii la comandamentul său și le spuse ce avea să facă: întrucât inamicul se pregătea pentru ostilități prelungite, forțele lui Hideyoshi aveau să construiască și ele un număr de fortificații și să se pregătească pentru ciocniri de lungă durată. Construirea lanțului de bastioane începu. Era un proiect pe scară amplă - gândit pentru a încuraja moralul. Decizia lui Hideyoshi de a începe să clădească drept în fața inamicului, într-un moment când părea iminentă o bătălie decisivă, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
viespi în Iga, Ise și Kishu, pentru a avansa apoi, spre apus, intrând în Kyoto și atacând Osaka dintr-o lovitură, năprasnic ca un taifun. Dar nici Ieyasu nu credea că-l aștepta un drum ușor. Anticipa cel puțin o ciocnire de proporții pe calea spre Osaka, iar Hideyoshi se aștepta și el la așa ceva. Unde urma să aibă loc, însă? Singurul loc suficient de mare pentru această bătălie cu miza totul sau nimic dintre răsărit și apus era întinsa Câmpie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
negre și pedestrași le ieșiră în întâmpinare. Distanța dintre cele două oștiri fu străbătută repede și corpurile de lăncieri se angajară în lupta corp la corp. Adevăratele acte de eroism ale unui războinic în bătălie se văd, de obicei, în ciocnirile cu lancea. Mai mult decât atât, deznodământul unei lupte este hotărât, adeseori, de acțiunile lăncierilor. În acea încleștare, unitatea lui Ii ucise câteva sute de dușmani. Garda Roșie, însă, nu scăpă nici ea fără victime și mulți dintre subordonații lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]