884 matches
-
om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele! Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-amănuntul, căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? -Bine, atâta am vrut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci Spânul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ambiguității prin care se atenuează o expresie dură, substituită cu o alta, mai puțin directă: De la adormirea bătrânului ȘtefanVoievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. (M. Sadoveanu); Era calul din poveste, înainte de a mânca tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Félix Alcan, Paris, 1915. TEILHARD, Pierre Chardin de, L'activisation de l'énergie humaine, Les Éditions du Seuil, Paris, 1953. TEILHARD, Pierre Chardin de, Le phénomène humain, Les Éditions du Seuil, Paris, 1955. USCATESCU, George, Proces umanismului, traducere de Alexandru Ciolan, Editura Politică, București, 1987. VATTIMO, G., Sfârșitul modernității, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1993. VATTIMO, G., Dincolo de subiect, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1994. VATTIMO, G., Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Aceste campanii bine structurate ale rumorii publice sunt apoi preluate în presa scrisă și de televiziune, coroborându-se reciproc. Aparatul de propagandă al FSN lansa încă de la contramanifestația din 28 ianuarie tema cupidității dușmanilor politici, partidele "burgheze" care râvnesc la ciolan și urmăresc cucerirea puterii exclusiv pentru a se îmbogăți: Coposu roade osu' e o lozincă de mare succes, iar Doina Cornea o modestă profesoară de franceză de la Cluj, de o ținută cu adevărat ascetică e denunțată că ar intenționa să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fără a o cunoaște, e clar că noul partid acceptă fără ezitare să dea o nouă identitate torționarilor vechiului regim comunist, pe care nu va înceta să-i utilizeze, dar și să-i protejeze până azi. Dacă opoziția aspiră la "ciolan", se subînțelege, în schimb, că puterea instalată e complet dezinteresată și nu urmărește decât binele poporului, sacrificându-se pe sine în beneficiul interesului majoritar. Frontul e poporul" scandau manifestanții pro-FSN la 28 ianuarie. Susținută activ de Ion Iliescu, care se
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la băi fricțiunile în toată regula. Sunt fericită din zi în zi cum merge. Zilele cele când nu putea nici vorbi, Isac susținea că boala lui este foarte gravă din necăutare, dară nu-i mortală că n a ajuns la ciolan...”. După algoritmul propus (zicând că din trei în trei zile va scrie), lipsesc cel puțin trei scrisori, acelea despre care amintește: „V-am scris și vă repet că...”. Este tocmai zona doctorului Isac, acum numit prima oară deci, în scrisorile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ochiul șarpelui, / Șarpe lung cu solzii verzi, / Nici să-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lumina Poporului, foaie de contribuție la răspândirea luminii în popor, cu redacția și administrația la Coroești - Tutova, apoi în Bârlad, strada Cojocari nr.43, după care în strada V. Conta nr. 1 Bârlad. Apărea o dată pe lună. Director proprietar: Petru Ciolan, fost administrator de plasă, doctorand al Facul tății juridice din Paris, avocat. Tipografia la N.P.Peiu - Bârlad. Primul număr apare la 15 martie 1912, iar ultimele numere în anul 1915. În cuvânt înainte redacția arată „că scopul acestei foi este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
despre Cuza Vodă - de Tudor Pamfilie), se populariza „Colecția de poezii „A lbastru” în curs de apariție și broșura „La arme” de George Tuto veanu. În afara proprietarului în ziar mai semnau: M. Antonescu, Neculai Mihail, N. Teodorescu, Virgil Gabrielescu, Iancu Ciolan, I.G Ciorescu - Bogdana, D. Voiculescu, Neculai I Bibiri, Emanoil Fluture, Gheorghe Răcoare, Elena Sevastos - Iași, A. Depărăteanu cu poezia - Mamă: „Erau trei sărmani: doi copii și‐o mamă; Și pâine... un singur codru‐ntr‐o maramă; Mama îl frânse
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
promovare a crezului Societății culturale „Avântul”, organizație de autoconducere școlăre ască dar care a determinat și canalizat mișcările sociale țărăn ești de la 1907. Tineri plini de entuziasm, precum D.V. Anghel, N. Dorin, Virgil Gabrielescu, St. Manole, Săghinescu, P.Ciobanu, P. Ciolan, Const., Th. Moroșanu, majoritatea membr ii ai societății „Avântul”, făceau din Vocea Tutovei o tribună c are era citită în întreaga Moldovă. De aici măsura luată de Ministerul de interne c are a dat o circulară în sensul că oricând
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alex Ecsarhu, Căpitan P. Gane, H. Gherghely, Lt. L. Ghika - Brigadier, M. Lupescu, C.N. Mateescu, T. Pamfile, Lt. A. Sain t - Georges, N. I. Stroici, Eugenia Botez - Ciolacu, I. Chrissoveloni, G. Tutoveanu. În revistă mai semnau:I. Antonovici, I. Cașu, I . Ciolan, Z. Corlăteanu, V.C. Nicolau, pr. Gh. Vartolomeiu, pr. T. Bălășel, A.Gorovei ș.a. * Adesea, în primii ani, revista făcea popularizarea muzeului Al Saint - Georges din Bârlad. Muzeul era opera ofițerului de la regimentul 2 roșiori Bârlad, bun colaborator la revista Miron
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
morală a acestui funcționar”, „Funcționarii comunelor rurale - atribuțiuni, registre ” etc. A avut colaboratori: M. Turburi, prefect; Emil Juvara, Grigore Vasiliu, foști prefecți; I. Boian, medic primar al județului Tutova, I. Popescu, Gh. Dumitriu, And rei Tenea, V. C. Nicolau, P. Ciolan, Emil Grigoraș, G. Tarază, a dministratori de plăși în județul Tutova, C. Crovolschi, administratorul plășii Neamț; G. Georgescu Giuică, administratorul plășii Calafat, județul Dolj, Adam Atanasiu, secretarul Consili ului județean, V. Altangiu, șef de birou, C. G. Gheorghiu - secretarul primăriei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apariția cu nr. 1 la 1 iulie 1912, nr. 2 la 15 iulie și nr. 3 în august 1912. Semnează proză și versuri dar și cronică și „însemnări”, 449 mai mult inițiatorii dar și nume precum I. Tașc ă, Iancu Ciolan, Virgil Mastacan. Activitatea tipografică la Neculai P. Peiu - Bârlad. 450 Bârladul - Da, dar Priponeștii? Despre Priponești, satul și comuna autorului, d oar cele ce urmează, culese din Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cel care este străpuns de conaționalii săi, dar suportă cu stoicism, acest lucru, din iubire pentru vatră. Eu l-aș parafraza pe Petru Popescu și chiar l-aș ruga să mai scrie un roman, cu titlul: „Dulce ca mierea e ciolanul patriei”. Personajul principal nu este altul decât Popeye Marinarul, alias Traian Băsescu. Păi nu se cramponează acest personaj malefic pentru români „ de scaunul puterii”, nu râvnește în fiecare clipă la „ciolanul puterii”? În Republica Federală a Germaniei, Willy Brandt<footnote
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
scrie un roman, cu titlul: „Dulce ca mierea e ciolanul patriei”. Personajul principal nu este altul decât Popeye Marinarul, alias Traian Băsescu. Păi nu se cramponează acest personaj malefic pentru români „ de scaunul puterii”, nu râvnește în fiecare clipă la „ciolanul puterii”? În Republica Federală a Germaniei, Willy Brandt<footnote Willy Brandt, născut Herbert Ernst Karl Frahm, la 18 decembrie 1913; d. 8 octombrie 1992 a fost un important om politic german. A fost cancelar al Germaniei în perioada 21 octombrie
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
au fost bineînțeles răsplătite cu amenințări și cu citații la tribunal. Dar politicienii, se știe, au memoria scurtă și, de regulă, cei care sunt profesioniști și nu sunt dependenți financiar de șefi sunt considerați nesiguri și evitați atunci când se împarte ciolanul. De unde atunci această propunere, ca doamna Mungiu să apară pe listele PDL-ului la europarlamentare, pe care, orientat și fără scrupule, Dan Cârlan a încercat să o înhațe spre folosul său? Sincer să fiu, nu știu, însă sper ca explicația
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
1989 ar pune rapid în evidență colaboraționiștii cu regimul criminal comunist din acele vremuri. După aceste privilegii se tânguie astăzi scriitorii, artiștii, compozitorii. După vremurile bune când să fii șef la scriitori îți asigura accesul la masa demnitarilor care feliază ciolanul, fie măcar la coada mesei, în rol de bufon sau mim. De aceea, în virtutea perpetuării acestor reflexe, președinții scriitorilor din perioada post-comunistă au avut puterea de a influența direct, la conducerea statului, fiecare după pricepere și relații, câteva lucruri pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prin care se confirmă libertatea ființei umane [Barnes, 1994:3]. Pe de altă parte, jocului de cuvinte al copilăriei "Mincinosul roade osul" îi putem asocia astăzi o semnificație care scăpa atunci înțelegerii: mincinosul este cel care a pus mîna pe "ciolan", adjudecîndu-și, cu alte cuvinte, un cert privilegiu. Avînd în vedere că nu putem vorbi niciodată de scopurile minciunii fără a vorbi și despre actorii angajați în activarea ei, putem corela practica minciunii cu următoarele două extreme încercări de justificare: • Minciuna
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
apoi. Zău, privind la lucruri așa rare, Ca și când treaz fiind, aș visa îmi pare... Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi cuțite, Toți oameni înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu penele rășchirate, Într-acel chip încît gândeai că zboară Pleznind din aripi cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O poezie de granit... dar pretenția de umor crud duce la trivialități și putem cita ca mai plastic un prânz de leproși vagabonzi: Aduce fiecare Nemăcinate grâne Cu sine pe spinare Servind în loc de pîne Bucata-i de mâncare Cu vrun ciolan de câne La prânzul canibal: Sau un picior de cal! Răzvan și Vidra, singura piesă viabilă, pare a fi ecoul unui complex de inferioritate, căci Hasdeu avea o mică vână de sânge evreiesc. Ea e drama individului apăsat de prejudecată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grele și tari și au sunet de sticlă. Mierea cea deasă dă o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost trecută în categoria spitalelor permanente (spital de categoria i). Până în anul 1900 aici au activat doctorul Pavel Șindelca și, ulterior, doctorul Fr. Muller. În cadrul spitalului puteau fi tratate atât bolile interne - friguri, reumatism, oftică -, cât și bolile dinafară - buboaie, ciolane rupte, patimi galicești (bolile venerice). În anul 1898, conform raportului întocmit de Primăria Bacău, cu ocazia expunerii proiectului de buget pe exercițiul 1899-1900, în spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea” lucrau un medic de spital, un subchirurg (ce locuia în interiorul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]