877 matches
-
încadrează în una dintre următoarele grupe: a) produse din carne fierte, ca de exemplu: tobe, caltaboș, sângerete, paste, șunci și rulade, salamuri, cârnați, produse dietetice, semiconserve din carne; ... b) produse din carne afumate, ca de exemplu: slănină afumată, costiță afumată, ciolane afumate; c) produse din carne afumate și fierte, ca de exemplu: salamuri, cârnați, specialități, rulade; ... d) produse din carne fierte și dublu afumate, ca de exemplu: salamuri, cârnați, specialități; ... e) produse din carne fierte, dublu afumate și uscate, ca de
NORME din 17 octombrie 2006 (*actualizate*) cu privire la comercializarea produselor din carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259666_a_260995]
-
să cânte pe străzile din Santiago din toți plămânii, cu voce tare, pentru a-l însoți cum se cuvine pe Neruda, poetul, poetul lui, pe ultimul drum. [1] Memoria Focului. Eduardo Galeano. Editura Politică, 1988. Trad. din limba spaniolă Alexandru Ciolan.
Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile - 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295686_a_297015]
-
descoperiri geografice”, uitând sau neștiind faptul că urmarea acestor ”descoperiri” a fost cel mai mare genocid din istoria cunoscută a omenirii, publicăm astăzi fragmente din cartea lui Eduardo Galeano, Memoria Focului (Editura Politică, 1988, București. Traducerea din limba spaniolă: Alexandru Ciolan). MEMORIA FOCULUI. VECHEA LUME NOUĂ 1492 / Guanahani Columb Cade în genunchi, plânge, sărută pământul. Înaintează împleticindu-se, pentru că de mai bine de o lună doarme puțin sau deloc, și cu lovituri de spadă doboară câteva crengi. Apoi înalță stindardul. În
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
o satiră. Longeviv, din vremi bătrâne Până când nici nu se știe, Gran-Canalia rămâne Prototip de scârnăvie. în sfârșit, prea-obsesiva Mea-ntrebare îi: anume, Oare cât se mai prăsi-va Acest Schweinehund pe lume??? Lamento aniversar - 26/VII/1989 - D'alelei-lelei, ciolane, Mult mi-ați fost accelerate Și prin ploi și prin orcane: Când ieream imberb, "măi frate"! Valvârtejul, bunăoară, Și necât pe îndelete, Mi-l iscam în ceas de seară: Să stârnesc vreun stol de fete. Fost-am-fost, pe-atunci, înstare Drumuri
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Tisău a schimbat mai multe denumiri, între care "Valea Rea" și (începând cu 1964) "Pădurenii". Tot în 1964, satele Linia Ciolanului și Valea Rea au luat numele de "Izvoru", respectiv "Pădureni". Structura actuală a comunei este cea înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău. Tot atunci, comuna Pădureni a revenit
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
de teatru a început la Stroești prin anii 1893 - 1910 la inițiativa învățătorului Nicolae C. Teoderescu - Nekera, fiind continuată de către învățătoarele Elena Ionescu și Marioara Zăvoianu. În prezent Corul Satului Stroești Argeș este coordonat de învățătoarele Aura Constantinescu și Doina Ciolan. În forma actuală corul a fost constituit la inițiativa preotului paroh Bogdan Gh. Nica, iar cel care a pus bazele instruirii muzicale a coriștilor a fost diaconul George Robert Mitrache. Activitatea recentă a corului se materializează în: organizarea colindului tradițional
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper. În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
dar știi că te prea întreci cu șaga ivane bine doamne zise ivan închinânduse până la pământ și rusul acela din copilărie se trezise în oaste am să te țin la pastramă hăt și bine deacum în turbincă au săți putrezească ciolanele ivan atunci lasă capul în jos și tăcând începe a face fețe fețe dar cânți cânți nu tencurci trei coți de pământ atâtai al tău vezi în ce se încheie toată scofala de pe lumea asta apoi stai dar că are
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
RTV, Alfred Alessandrescu; • Suita nr. 1 pe teme populare, opus 74 (1954); • Suita nr. 2 pe teme populare, opus 75 (1954); • Simfonia nr. 4 în RE major, opus 76 (1954), București, 1963, primă audiție, București, 1 ianuarie 1955, Filarmonică, Antonin Ciolan; • Simfonia nr. 5 în mi minor, opus 78 (1955), primă audiție, București, 30 martie 1957, Filarmonică, George Georgescu; • Simfonia nr. 6 în do diez minor, opus 82 (1957), București, 1964, primă audiție, București, 7 decembrie 1957, Filarmonică, George Georgescu; Suită
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
și liceale le-a făcut la Dobra, Orăștie și Deva. În 1949 este admis la Facultatea de pedagogie și dirijat coral a Conservatorului "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Generoasă să înzestrare artistică a atras atenția unor corifei ai muzicii românești: Antonin Ciolan, Sigismund Toduță și Tudor Jarda, care l-au îndreptat și spre Facultatea de dirijat simfonic a aceluiași Conservator. După 8 ani de studii intense, își începe activitatea la Filarmonica din Oradea, pe care nu o va părăsi decât pentru numeroasele
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
patronul benzinăriei s-a angajat să împrejmuiască movila funerară cu un gard metalic, nu s-a făcut nimic până în prezent. În plus, movila a devenit și loc de parcare, patronii profanând groapa comună și cu un pavaj mărunt bătut peste ciolanele oștenilor care odihnesc aici de aproape trei secole . În zilele de vară, peste mormânt se face plajă și se încing grătare. În apropiere urmează să se ridice o clădire de birouri, excavatoarele scobind la baza movilei. În spatele crucii, s-au
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
min. 89), respectiv Lucescu (min. 17) și Dumitrache (min. 61), pentru Dinamo. Iată cele două echipe care s-au întâlnit în ultima etapă, în fața a peste 10.000 de spectatori, sub conducerea arbitrului loan Rus (Tg. Mureș): FC Argeș: Stan-Barbu (Ciolan)-Pigulea, Vlad, Olteanu, P. Ivan II-Prepurgel, M. Popescu (C. Frățilă)-C. Radu I, Dobrin, Jercan. Dinamo: Constantinescu-Cheran, G. Sandu, Dobrău (Batacliu, apoi Doru Popescu), Deleanu-Dinu, Sălceanu- Lucescu, Dumitriu II, Dumitrache, Florin Dumitrescu. În acest fel, F.C. Argeș câștiga cununa de
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
rândul orașelor campioane, după București, Timișoara, Arad, Oradea și Ploiești. Lotul echipei campioane, FC Argeș, în campionatul 1971-1972, a fost următorul: V. Stan, D. Ariciu, Spiridon Niculescu (portari), M. Pigulea, C. Olteanu, R. Vlad, I. Barbu, P. Ivan II, D. Ciolan, C. Nedelcu (fundași), I. Prepurgel, M. Popescu, Dumitru Ștefan, Emil Dumitru, Ion Roșu (mijlocași), C. Radu II, C. Frățilă, N. Dobrin, R. Jercan, Ion Dobrescu, Paul Ciornoavă (atacanți), Florin Halagian și Tânase Dima (antrenori). Cele 51 de goluri ale echipei
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
veniți din Banat să învețe la Iași, ca și Enrico Mezzetti, Al. Zirra ș.a., au continuat tradiția maestrului lor, îmbogățind repertoriul coral românesc cu lucrări de valoare. Tradiția dirijorală a lui Gavriil Musicescu a fost continuată la Iași de Antonin Ciolan și Vasile Popovici-Ieșeanu.
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
Câteva dintre acestea și comentariul lingvistului Carlo Tagliavini: Carlo Tagliavini: „Însă atunci când vrea să citeze aceste particularități, se mărginește să dea câteva cuvinte a căror arie este întreaga Moldovă istorică, iar câteva sunt cunoscute și în alte regiuni românești” (ca ciolan etc.). Carlo Tagliavini observă că autorul articolului se contrazice atunci când spune: „limba moldovenească este extraordinar de apropiată de dialectul moldovenesc al limbii române care se vorbește în Moldova (Republica Populară Română) dintre Prut și Carpați”. (p. 287) Carlo Tagliavini comentează
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
șapte comitate, conform contractus-ului; muri și pe dată amintirea lui se întoarse. El fu împins la pierzanie de propriul său cancellarius autentic, Mihail Kátai, printr-un dătător de otrăvuri, fapt pentru care credincioșii săi [ai lui Bocskay] l-au îmbucătățit ciolan cu ciolan, l-au tăiat în bucăți; ceea ce otrăvirea, se pare, s-a datorat uneltirii nemțești."” La Muzeul Național de Istorie a Românie din București este expus sceptrul principelui Transilvaniei , pe care este incizată data 1605.
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
conform contractus-ului; muri și pe dată amintirea lui se întoarse. El fu împins la pierzanie de propriul său cancellarius autentic, Mihail Kátai, printr-un dătător de otrăvuri, fapt pentru care credincioșii săi [ai lui Bocskay] l-au îmbucătățit ciolan cu ciolan, l-au tăiat în bucăți; ceea ce otrăvirea, se pare, s-a datorat uneltirii nemțești."” La Muzeul Național de Istorie a Românie din București este expus sceptrul principelui Transilvaniei , pe care este incizată data 1605.
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
României din Iași. Ca și tatăl său, Eduard Caudella a predat la școala de muzică, iar între 1892 și 1901 a fost rector al Conservatorului. Între elevii săi s-au numărat Athanasie Theodorini, Mircea Bârsan, Mircea Anghelescu și dirijorul Antonin Ciolan. A fost și primul profesor de muzică al lui George Enescu care, mai târziu, i-a dedicat lui E. Caudella lucrarea sa pentru vioară „Impresii din copilărie”. În cadrul Conservatorului din Iași, Eduard Caudella a înființat prima orchestră simfonică, al cărei
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
Petru Voevod ""domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul lui Mircea Voevod, prin care parte de nord a orașului-care pana nu demult se chema Rădulești, si se întindea de la Răstoaca până la râul Făget - se da ocina lui Stoica cu frații săi Ciolan si Dumitru si lui Radu cu frații săi Oprea si Stepan, cu fii lor câți le va da Dumnezeu"". În primul dintre aceste documente sunt pomenite doar două sate (cartiere): Vaideeasca si Straoști. Ca și alte orașe din țara noastră
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Simon, Ervin Acel, Liviu Comes, Ion Bogdan Ștefănescu, Erich Bergel. Odată cu înființarea Filarmonicii de Stat din Cluj în 1955 a fost numit director și prim - dirijor, posturi pe care le va ocupa până în 1970. A fost căsătorit cu pianista Eliza Ciolan, absolventă a clasei Alfred Cortot de la „Ecole Normale” din Paris. Dirijorul Antonin Ciolan a fost distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă (1963) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul muzicii și al învățământului
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
de Stat din Cluj în 1955 a fost numit director și prim - dirijor, posturi pe care le va ocupa până în 1970. A fost căsătorit cu pianista Eliza Ciolan, absolventă a clasei Alfred Cortot de la „Ecole Normale” din Paris. Dirijorul Antonin Ciolan a fost distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă (1963) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul muzicii și al învățământului superior artistic, cu prilejul împlinirii a 80 ani de viață și 60 ani
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
Havas, apoi la Conservatorul din București (1953-1957), cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Silvia Căpățâna (pian), Adriana Sachelarie și George Breazul (istoria muzicii),Constantin Silveștri (dirijat orchestră), Ion Vicol (dirijat coral) și la Conservatorul din Cluj (1958-1960) la Antonin Ciolan și Anton Ronai (dirijat orchestră), Izolda Erdély (istoria muzicii). A debutat la Filarmonica din Botoșani (4 octombrie 1960), unde a rămas dirijor permanent o scurtă perioadă (1960-1963), preluând apoi - prin concurs - funcția de dirijor al Filarmonicii din Oradea (1965-1992). A
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
nu a sesizat umorul tatălui și l-a trecut pe copil în registrul de stare civilă cu numele Doctor . „Eu m-am născut direct doctor”, a povestit maestrul. Maestrul Petre Sbârcea a studiat artă dirijatului cu Sergiu Celibidache și Antonin Ciolan. A fost dirijor titular la: Opera Română din Cluj, ( 1957-1976), Filarmonica de Stat Sibiu. Invitat permanent al orchestrelor din : Germania, Ungaria, Italia, Austria, Iran, Franța, Belgia, Rusia, Olanda, Elveția, Luxemburg etc. A fost cel care a dirijat primul turneu al
Petre Sbârcea () [Corola-website/Science/314872_a_316201]
-
Aspasia Burada Sion - la pian, Alexandru Zirra la compoziție, ( care era și Directorul Conservatorului ), Ionel Ghiga și Constantin Georgescu la armonie, Nicu Teodorescu la violoncel și muzica de cameră, Gavriil Galinescu la pedagogia muzicii, Vasile Rebega la canto auxiliar, Antonin Ciolan la ansamblu coral, orchestră și dirijat. Cu el au învățat și Sergiu Celibidache și Emanoil Elenescu. Conservatorul se făcea în 7 ani dar Dumitru Botez l-a facut în 6. și Matei Cantacuzino, economie politică cu A.C. Cuza, Drept cu
Dumitru D. Botez () [Corola-website/Science/323409_a_324738]
-
cazare plus masă. Asta este gaur</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> mică din gard prin care câinele vede un ciolan, dar când iese afară să ia ciolanul, vine mașin</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> și îl calcă. Asta au
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]