1,579 matches
-
și copiilor care plângeau, Îi fugăriseră pe cei de parte bărbătească adultă prin porumb, după care Încărcaseră În căruțele pictate măiastru ale rudarilor ce era prin case: pături, perne, oale și ulcele, pirostrii, căldări, unelte de lucrat pământul și de cioplit lemnul, banițe și câte alte alea. Căruțele de mine erau pictate, cu motive cosmice, contra unui onorariu modest, plătit În natură și În servicii. Mă rog. Fugăriții prin porumbiște nu s-au Înspăimântat iremediabil: au dat un mic ocol, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lumii ori nevestele lor cele sclifosite, care se lăudau una alteia cu bijuteriile și minunatele veșminte pe care și le cumpăraseră. Nu-l văzuse nimeni pe Îngerul năuc, dar erau cu toții Încredințați că lucrurile stăteau cum Își Închipuiau ei. Tușa ciopli În pâine un stâlp de lemn din care, ca niște frunze, ieșeau pene. Cei care nu știau despre ce era vorba nu pricepură nimic. Dar aproape nimeni nu Înțelese povestea de pe un Plocon de câțiva ani mai târziu. Curtea Tușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
uscat, nucile și grâul pentru colivă, neprețuitele mele cărți, căpisterea-n care mama plămădește pâinea și colacii, briciul ce sta cuminte Într-un cui În grindă, castronașul pentru bărbierit, clanțele, broaștele și Încuietorile cu tot cu uși, mese și scaune din lemn cioplit de mână, legături uscate de leuștean și mărar, semințe de muștar și coriandru, creioane, ascuțitori, stilouri cu penițe scumpe, cerneluri chinezești, nenumărate coli de scris, pantofi, izmene, sandale, cămăși, câteva pălării de fetru sau de paie, papiote, ace de cusut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
propriu-zisă.” Dintr-o cutie de metal fusese scos la lumină un briceag lucitor, cu prăseaua mare și lama scurtă. Veterinarul prinsese Între genunchi căpățâna vițelului. Proptise tăișul pe unul dintre mugurii Îmblăniți de pe creștet și tăiase scurt, așa cum, atunci când Îți cioplești o nuia, Îi razi cu un cuțit rămurelele de prisos. Sângele țâșnise cu putere drept În ochii Veterinarului care, orbit, se ridicase și Încerca să se șteargă cu mânecile halatului. În Încordarea durerii și a spaimei, vietatea scăpase din legăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chiar Încântată. „E, n-ai mata de unde să știi. E ceva complicat pentru școală.” Bombănind, femeia le adusese apă caldă Într-o oală și tăcuse când dăduse cu ochii de microscop. Băieții Îl puseseră pe un scăunaș cu trei picioare, cioplit de tatăl unui prieten de-al lor rudar, Lică, mort cu o vară Înainte În Gropanul de la Dunăre. „Baroane, să te văd acuma cum Îmi măsori tu mie trei’ș’opt de grade!” Îl Împunsese Vieru. „Că nu Îmi Închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-i obiceiul, am folosit pentru ungere o mână din vaselina căpătată În urmă cu o săptămână de la un tractorist beat contra unei jumătăți de tescovină. Sub laț am pus un scăunel cu trei picioare - nou și el, ca și frânghia - cioplit de tatăl lui Lică, prietenul meu din copilărie, mort În apa adâncă a Gropanului de la Dunăre. Mi-am luat și unele mici măsuri de protejare a celor ce mă vor găsi: n-am băut și n-am mâncat nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu ceruse - tot de-al naibii - să vadă dacă drăcovenia funcționa, se lăsaseră câteva clipe de tăcere nehotărâtă Între ei. Se auzea cum, În fundul curții, Onel, fratele mai mic al priceputului, zgâlțâia două sticle În care băgase așchii de plumb cioplite cu dalta ori cuțitul din bornele unor baterii vechi de tractor. Prin scuturare În sticle, așchiile se transformau În alice rotunde numai bune de băgat pe țeavă și de doborât cu ele vânatul. Vărul plecase, făcându-se că uită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
251 Idem, p. 30 252 Mitul lui Pygmalion este unul dintre "marile mituri ale Istoriei Erosului Occidental", dar poate fi reamintit încă din Metamorfozele lui Ovidiu: "Pygmalion (...)/Cu o măestrie deplină din fildeșul alb cum e neaua/ El izbuti să cioplească un trup de femeie cum Firea/N-ar fi în stare să nască; de opera-i se-ndrăgostește./ Că, de n-ar fi rușinoasă, ar vrea să se miște, să umble;/Arta-ntr-atâta-i ascunsă prin artă. Stă mut de uimire/ Pygmalion
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și realitate, aceste creații ne farmecă.” ( Silvia Ciubotaru, Opinia, 28 aprilie 1996) Iepure Vasile Sculptor Localitatea: Constanța Studii: Apicultor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Iftinchi Costel 1967 Sculptor, pictor, fotograf, scriitor „Pentru a ciopli, trebuie să ai puterea de a te deconecta de tot ce este în jur, creându-ți o liniște interioară și lăsând doar inima să-ți vorbească liber, fără a o controla. Abia atunci vei putea observa adevărata ta stare sufletească
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1983; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu Mureș, 2002, pag. 78, 79, 210. Ignătescu Toader 1957 Sculptor „Dacă cineva și-ar propune să mă elimine, fizic, ar trebui să-mi ia, definitiv posibilitatea de a tăia, scrijeli, ciopli, modela lemnul. Omul nu poate dăinui fără a visa. Eu nu pot visa decât cu lemnul lângă mine. Lemnul îmi dă speranță, putere, dorința de viață, de luptă, de înfruntare a realităților. Doar atunci când creez mă simt eu însumi, util
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983. „Poșeta cu lanț și încuietoare pe ale cărei fețe cioplește scene cu cerbi și păsări cântătoare, dintr-o singură bucată de lemn, este spectaculoasă atât prin ingeniozitatea realizării cât și prin modul cum destăinuie o evoluție a gustului de la rural către urban. El realizează și medalioane cu lănțișoare de mare
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Popa Nicolae 1919 Sculptor „Din copilărie făceam măști pentru Anul Nou; de la măști am învățat că poți merge dincolo de ceea ce omul vrea să-ți spună. Așa am făcut și cu sculpturile mele le-am cioplit în așa fel încât fiecare din ele spune ceva, amintește pe cineva anume. Nu-mi place să mă repet de aceea n-am făcut un chip de două ori.” Născut în anul 1919 în satul Târpești, comuna Petricani, jud. Neamț
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
10, 11, 220. Robert Scripcaru Bufetul Bega Ulei pe carton, 1966 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. Scurtu Petre 1920 ? Sculptor, scriitor „Pădurea asta m-a scos din nebunie. Tot ce-am cioplit în piatră și lemn a fost pentru mine. Aici, pe Valea Răienilor, am luat viața în sens invers decât vroia ea.” Născut la 22 septembrie 1920 în localitatea Bala, jud. Mehedinți. Studii: Școala de Ofițeri de Aviație, promoția 1942; Academia
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ingenuitate pe pânzele sale. Anotimpurile anului în perenitatea lor ciclică ocupă un loc statornic și definitoriu în reprezentările plastice ale autoarei, relația simbiotică om-natură fiind evidentă.” (Dumitru Isac) Turda Toader 1958 Pictor „Eu stăteam de mic pe lângă Stan Pătraș când cioplea. Eram neam cu el și-i plăcea să-mi arate cum face. Când mi-a dat o bucată de lemn să-ncerc și eu, m am bucurat tare. Cât am stat la armată n-am prea lucrat, dar acum știu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
scândură, iar învelitoarea din tablă zincată. Fațadele sunt simple, din lambriu de lemn, biserica fiind înconjurată de un brâu de lemn lucrat manual. ISTORICUL BISERICII COȘEȘTI Biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasa Parascheva” este o construcție veche din bârne de stejar cioplit cu forma de corabie datând din anii 1790-1795 și având ctitor pe Iordache Sion și soția sa Ecaterina. Biserica, ctitorie boierească a familie Sion, este așezată în partea de est a satului Coșești, sat care făcea parte din „Plasa Racova
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
niciodată construită. În jurul anului 1600 John Napier inventează logaritmul care permite efectuarea unei multiplicări prin adunare (prin logaritmarea fiecărui operand). Inițial algoritmii erau obținuți pe baza unor tabele. Napier a inventat o alternativă a tabelelor, în care valorile logaritmilor erau cioplite în fildeș (numite ulterior oasele lui Napier). Invenția sa a condus la rigla de calcul, prima fiind construită în Anglia în 1632 (folosită de inginerii NASA și în anii 1960 la proiectul de aselenizare). Prima mașină care a fost construită
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
universală; la Eminescu un program de acțiune. Pe urmă, Arghezi lucrează concentrat, practică un fel de homeopatie polemică iar Eminescu are voluptatea desfășurărilor ample. În sfârșit, pe când unul e scriptic (Arghezi), celălalt e oral (Eminescu) (s.n.). Altfel spus, în timp ce unul cioplește tacticos în fibra cuvântului tablele legii, altul regizează spectacole fastuoase în forum"215. Cu aceste considerații încheie Monica Spiridon studiul asupra publicisticii eminesciene, lăsând, în continuare, textele atent selecționate să vorbească de la sine. Fără să dezvolte ideea, exegeta a intuit
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
D-înde li-o iernat? 'N curte la Pilat. D-înde li-o-nvărat? Din d-ostrov di mare, D-înde iarba-mi crește, În patru să-mpletește, Nima n-o cosăște; D-înde lemnu crește, Jos îmi putrezește, Nime nu-l cioplește. Marea-și grăi iară: D-albuș păcurari, Scoate-ți oile Dîn d-ostrov d-al meu, Că de nu li scoate Eu m-oi mînia Șî m-oi tulbura, Oi ți-oi d-îneca. D-albuș păcurari Din gură-i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
făcute din piatră), construite din lespezi de piatră sau de calcar, cioplite sumar sau chiar nefasonate, câte două pe laturi, mai rar câte trei sau patru, și câte una la capete. Câteva morminte construite din câte 2-3 rânduri de blocuri, cioplite pe fețele interioare și la rosturi. Deasupra au fost acoperite cu câte 3-4 lespezi și mai rar cu câte două. Unele morminte (M140, M148, M151) au fost prevăzute spre est cu o intrare și prag. Mormintele de tip cistă puteau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mai importantă pentru om și specificul său: trăsătura ca marcă specifică. Păsările, albinele și delfinii au un "limbaj", iar multe animale comunică prin semnale sonore. Primatele, la rândul lor, se pot folosi de "unelte". Niciuna dintre ele nu taie, nu cioplește. Doar liniile trasate îl atestă pe homo sapiens: 35000 de ani, la sfârșitul musterianului, "elemente grafice fără liant descriptiv, suporturi ale unui context oral iremediabil pierdut" (Leroi-Gourhan). Odată cu apariția mormântului, placa de piatră sau de lemn, gravată cu motive abstracte
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din cer; ea înseamnă o muncă de zi cu zi, o succesiune de călătorii, transporturi și metafore care n-are nimic automat. Cum se poate vedea în exemplul următor. În pădurea gaboneză, un artizan fang, foarte cunoscut în regiunea lui, cioplește un trunchi de copac în onoarea și după efigia bunicului său, mort de curând. Un fetiș frumos, printre o sută altele. Un intermediar parizian aflat în prospecție sosește acolo, evaluează, discută și obține obiectul pentru o mie de franci. După ce
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dovadă de inițiativă: muncă de difuzare. Marja lui de manevră e mult mai mare, căci, pe lângă că nu se așteaptă numaidecât de la el un obiect cu greutate sau producții prin natură voluminoase, el beneficiază de dematerializarea generală a suporturilor. "Imagierul" cioplea sau mâzgălea piatra sau lemnul; artistul lucra de obicei pe o pânză așezată pe un șasiu; vizualul se fabrică fără a fi atins, prin electroni interpuși. La meserii diferite, embleme diferite. Nimbul și raza pentru omul idolului supus dublei tutele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Băneasa, Colentina-Fundeni, Dudești-Cioplea, Militari, Roșu și Pantelimon-Dobroești. După 1900 au intrat în zona periurbană Chitila, Mogoșoaia și Otopeni, iar după cel de-al Doilea Război Mondial satele înglobate înainte de 1900 în zona periurbană au devenit cartiere ale orașului: Băneasa, Bîrzești, Cioplea, Ciurel, Colentina, Crîngași, Giulești, Grivița, Herăstrău, Mărcuța, Militari, Pantelimon, Tei, Văcărești, Viile Colentina, Vitan. Toponimele din București păstrează încă amintirea fazelor rurale și rural-urbane ale orașului. Astfel, în două dintre microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la engleză, stiințe sociale și istorie decât la matematică și științe exacte; (1Ă • Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure, decât într-o stațiune modernă cu multă lume în jur; (7Ă • Îmi place să cos, să cioplesc, să fac tâmplărie și alte activități manuale; (4Ă • Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând; (5Ă • Mă orientez ușor în locuri necunoscute; (3Ă • Când merg cu mașina sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj; (1Ă • Mă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
din materialul aflat pe loc, iar satul a luat numele de Bălești după numele primului locuitor. Din însemnările care se găsesc pe o singură icoană, biserica ar fi fost construită între anii 1859-1860, din lemn de stejar aflat pe loc, cioplit în bârne și din lemn de tei. Biserica este construită în stil moldovenesc și în formă de cruce cu cimitirul în curte. Catapeteasma este sculptată din lemn de tei și vopsită cu ulei și bronz. Are 37 de icoane nedemontabile
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2087]