885 matches
-
este acoperit cu tavan drept, însă în zona grinzilor s-au intercalat în faza reparațiilor, mici bolți semicilindrice încadrând o calotă eliptică situată sub turn. Deasupra naosului este o boltă semicilindrică retrasă pe o bârnă, ce se reazemă pe console cioplite, ca cele de la exterior. Grinzile masive ale bolții naosului se îmbină în coadă de rândunică cu cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console. Numai pereții și bolta altarului au
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
cu fante susținute de pilaștri sculptați. Îmbinările grinzilor erau în coadă de rândunică iar consolele erau proeminente, cu retrageri în trepte. Acoperișul din șiță a fost schimbat în 1950 cu unul din țiglă iar turnul clopotniței, svelt, avea foișorul frumos cioplit.
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pe fațada de vest a fost adăugat, probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată de sub versantul streșinii (ca și la case). Deasupra pronaosului se află o clopotniță scundă cu foișor în console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată de sub versantul streșinii (ca și la case). Deasupra pronaosului se află o clopotniță scundă cu foișor în console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele și căpriorii streașinii constituie astăzi singurele elementele cioplite, dar nu este exclus ca sub pervazul de lemn al intrării (de pe latura de sud), să fi rămas ancadramentul sculptat, cu datarea monumentului, pe care o apreciem a fi în pragul celui de al XVIII-lea veac. Inventarul format din
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
1457-1504), fiind situat de-a lungul "drumului vinului" dintre Hârlău și Cotnari, unde era Palatul Domnesc. Podul are o lungime de aproape 25-30 de metri și o lățime de vreo 6 metri și a fost construit din piatră de râu cioplită . Lângă pod, se află un beci care ar fi aparținut unui vechi han.
Podul medieval din Zlodica () [Corola-website/Science/316536_a_317865]
-
-lea. După constituirea mănăstirii în 1755, numărul înmormântărilor începe să se reducă. La nord-vest de clădirea bisericii se află amplasat un turn clopotniță de 17 metri înălțime, care datează din aceeași perioadă cu biserica. El este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri și la chenarele ușilor și ferestrelor și are trei etaje și acoperiș de șindrilă. În exterior, turnul are formă pătrată în dreptul etajelor I și III și octogonală la cel de-al II-lea. Turnul avea o multiplă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
biserică, la o distanță de 30 metri spre sud-est, domnitorul Alexandru Lăpușneanu, ginerele lui Petru Rareș, a construit între anii 1560-1561 un turn clopotniță cu trei etaje și cu ziduri de doi metri grosime. La baza turnului soclul din piatră cioplită este puțin ieșit în afară. Etajul al treilea are patru ferestre mari pe toate laturile. Deasupra intrării în turn de pe latura estică se află o pajură și un cap de bour cu gâtul așezat într-o parte, încadrate într-un
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
urmărește evoluția diverselor discipline științifice în spațiul românesc, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre. În perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 î.Hr.), pe teritoriul țării apar primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită. În paleoliticul mijlociu, omul începe să stăpânească focul. Descoperirile arheologice datate din perioada primului stat dac centralizat întemeiat de Burebista dovedesc o bună cunoaștere a medicinei de către strămoșii noștri. Preoții-vraci aveau cunoștințe și de fitoterapie și promovau, ce-i drept
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
deal, în apropierea une râpi, biserica este afectată de alunecări de teren care au dus la fisurarea puternică a fundațiilor în plan longitudinal. Biserica de lemn din Ipatele este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din dulapi de stejar cioplit, finisate cu nervuri. Pereții interiori sunt străbătuți de brâie decorate în formă de frânghie răsucită și au grinzi cu
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
plan longitudinal. Biserica de lemn din Ipatele este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din dulapi de stejar cioplit, finisate cu nervuri. Pereții interiori sunt străbătuți de brâie decorate în formă de frânghie răsucită și au grinzi cu înflorituri. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare gri, așezată într-
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
Dumnezeu s-au început a se rădica această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și plastica lor îmbinările pereților de la biserica din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din care, exemplare izolate, mai dăinuie în Munții Apuseni. Tipul de
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
luna, Miorița, Adam și Eva etc. Unele dintre pietre au inscripții cu caractere chirilice. În curtea bisericii, a fost construită o Casă Socială (de prăznuire). Biserica de lemn din Șcheia este construită din bârne masive de stejar și de brad, cioplite și îmbinate direct. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare cărămizie. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
ca: Vlaicu, Vuia, Coandă, Saligny și mulți alții, care în multe domenii s-au manifestat ca adevărați deschizători de drumuri. În perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 î.Hr.), pe teritoriul țării apar primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită. În paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.), apar uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate. În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
a construit o biserică de zid, mai încăpătoare, care a fost sfințită în anul 1998 de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Biserica de lemn din Dobrovăț este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri vopsite în vernil cu ulei, iar plafonul din pronaos, naos și altar este plan, fiind confecționat din dulapi de stejar cioplit. Tavanul de deasupra naosului are scânduri vopsite
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri vopsite în vernil cu ulei, iar plafonul din pronaos, naos și altar este plan, fiind confecționat din dulapi de stejar cioplit. Tavanul de deasupra naosului are scânduri vopsite în culoarea kaki. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare galbenă. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
incendiat. Are un plan simplu, dreptunghiular, cu absida poligonală, cu cinci laturi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nava a fost mărită spre vest.În secolul al XIX-lea, pe latura de sud a fost adăugată o prispă, cu stâlpi ciopliți, iar în 1939 un pridvor.Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, iar pereții absidei și ai navei au fost tencuiți la exterior, consolele a căror profiluri sugerează capul de cal fiind protejate. Pictura originală care a împodobit pereții
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează în naos și în absidă. Tipul de plan al bisericii este cel dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată în secolul al XIX-lea, iar prodvorul în 1939. Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, modificându-se și șarpanta. Pereții absidei, ca și cel de nord al navei au fost tentuiți iar cel de vest
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
sărbătoarea Hanuka comemorează victoria macabeilor împotriva acestei monarhii siriene. Mai multe scrieri greci sau romane, cum ar fi cea a lui Manase de Patras, Apion sau Plutarh, reiterează în mod peiorativ mitul conform căruia evreii s-ar închina unui "chip cioplit" în formă de porc, vițel de aur. Istoricul Iosephus Flavius le consideră afirmații nefondate. Împăratul roman Tiberius expulzează pe evrei din Roma, eveniment relatat de Suetoniu, Iosephus Flavius și Dio Cassius. În timpul unei revolte, mii de evrei au fost uciși
Cronologia antisemitismului () [Corola-website/Science/320013_a_321342]
-
4 clopote datând din 1797, 1799, 1893 (nefolosit) și unul nedatat (probabil la fel de vechi ca primele două). După finalizarea construcției bisericii noi, biserica veche din lemn a fost donată unui sat din județul Neamț, în locul ei rămânând doar masa altarului cioplită de ieromonahul Daniel. Între preoții parohi care au slujit la această biserică sunt de menționat Dimitrie Diaconivici, Grigorie Czerniawski, Mihai Bendevschi, Vasile Turtureanu și Vasile Onica. În anul 1843, preotul administrator Dimitrie Diaconivici păstorea o comunitate de 648 credincioși, patron
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
de peste naos și pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi, iar pe absidele laterale și a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucăți de lemn îmbinate cu măiestrie și performanță. Un pridvor deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin arcade este plasat în fața ușii de intrare, pe latura de sud. Pridvorul este suprapus de turnul clopotniță care are un mic foișor necesar difuzării sunetului clopotelor. Acoperișul bisericii, cu învelitoare din șindrilă, tinde parcă să învăluie in
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
așerah" în două sensuri, drept obiect de cult și ca nume divin. Ca obiect de cult "așerah" poate fi „făcut”, „doborât” și „ars”, iar interzice plantarea de copaci ca așerah, sugerând că se referă la un copac stilizat sau trunchi cioplit. Alte versete se referă clar la o zeiță, cum ar fi de exemplu , în care sunt făcute obiecte „pentru Baal și Așerah”. Referințele la așerah din și sugerează că în gândirea antică nu se făcea distincție între obiect și zeiță
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
electrice de epocă, (poate pentru că sala de mașini era inima care genera energia produsă în centrală), dar fără să intre în contradicție cu estetica setului. La baza acesteia se găsesc câteva diferențe în comparație cu alte fațade, peretele fiind îmbrăcat cu piatră cioplită, cu excepția straturilor inferioare care se află în stare brută și lacunele in arc, conchide o cheie. La nivelul căptușelei cărămidei, deasemenea se află trei ferestre mari terminându-se în arcuri rotunde, cel din centru fiind puțin mai mare, cu o
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
Sfârlea Dan-Aurelian 1 iulie 2000 - 30 octombrie 2010; P.C. Preot Vamoș Sandro-Vincențiu 19 decembrie 2010 - până în prezent. Biserica Înălțarea Domnului din satul Dealu Negru, comuna Călățele, construită în 1765, este între puținele monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
Carol Popp de Szathmáry și lucrări ale fiului acestuia, pictorul Alexandru Satmari. Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșeneanu, sculptase și frontonul central pentru Palatul Universității din București, întocmit în stil clasic și cioplit din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]