2,061 matches
-
aceleași probleme de compunere a trăsăturilor și de ierarhie ca și structurile legate prin conjuncția copulativă și. 2.2.1. Ca și, precum și Locuțiunile conjuncționale ca și și precum și au un sens ușor comparativ. Ca și poate introduce și adjuncți circumstanțiali comparativi, care nu intră în relația de acord cu predicatul (indiferent de topică): (96) a. Ion, ca și Maria, nu a fost invitat la premieră. b. Numirea Noricăi Nicolai, ca și cea a lui Adrian Cioroianu, a fost respinsă de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmă coordonată, sensul comparativ se păstrează, dar este dublat de unul cumulativ. Elementul coordonator ca și realizează o cumulare a elementelor seriei, dar stabilește și o relație comparativă între ele. Diferența dintre structurile cu subiect multiplu și cele cu adjunct circumstanțial comparativ este reliefată de acord: la singular în enunțurile cu adjunct comparativ, la plural în enunțurile cu subiect multiplu. Utilizarea termenului cu nuanță comparativă ca subiect (într-o sintagmă coordonată) sau ca adjunct circumstanțial depinde de preferința locutorului. În general
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiect multiplu și cele cu adjunct circumstanțial comparativ este reliefată de acord: la singular în enunțurile cu adjunct comparativ, la plural în enunțurile cu subiect multiplu. Utilizarea termenului cu nuanță comparativă ca subiect (într-o sintagmă coordonată) sau ca adjunct circumstanțial depinde de preferința locutorului. În general sunt posibile ambele tipuri de acord (singular sau plural). Pot interveni elemente care disociază conjuncții N1 și N2, favorizând interpretarea drept adjunct comparativ a lui N2: (97) Numirea Noricăi Nicolai, ca și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Maria s-au salutat / fac echipă bună. Acordul la singular este posibil doar pentru sintagmele coordonate prin cu și împreună cu, nu și pentru sintagmele coordonate prin și cu. Acordul la singular determină interpretarea termenului introdus prin cu / împreună cu drept adjunct circumstanțial sociativ: (101) a. Ion cu mine a venit ieri. b. Ion împreună cu mine a venit ieri. (102) *Ion și cu mine a venit ieri. 2.2.3. Cât și Gruparea cât și se folosește cu rol copulativ în limbajul colocvial
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe baza participării acestora la alternanțe de tipul celei cauzative au formulat rezerve cu privire la rolurile semantice ale argumentelor. 3.3.1.2. Verbele de măsură (de tipul a măsura, a cântări, a valora, care, conform GALR, se construiesc cu un "circumstanțial" cantitativ obligatoriu) au fost studiate pentru limba italiană de Garcia ì Solè (1986)27, care arată că analiza lui Belletti și Rizzi (1986) pentru verbele psihologice și de mișcare poate fi extinsă și la clasa verbelor de măsură (misurare, pesare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a verbului sau a formei reflexiv-pasive: Ușa s-a deschis, Geamul s-a spart, Ușa a fost deschisă de..., Geamul a fost spart de..., niciodată *Ușa a deschis, *Geamul a spart. Tot extrem de rară este și neutralizarea raporturilor cazuale subiect - circumstanțial de loc (Pană Dindelegan 1972a: 57): Țipetele răsună pe stradă/ Strada răsună de țipete Sudoarea șiroiește pe frunte/ Fruntea șiroiește de sudoare. Ceva mai frecventă este neutralizarea raporturilor sintactice subiect − instrumental: Ion combate boala cu vitamine/ Vitaminele combat boala. Palmer
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caracterizate ca fiind cauzative, pentru că descriu eventualități care nu pot fi îndeplinite în absența Agentului (Levin și Rappaport Hovav 1995: 102−105). Autoarele observă că verbele cu alternanță nu exercită, de obicei, restricții semantice asupra argumentelor − Cauză Externă, Agent, Instrument, Circumstanțial, Forță Naturală. Clasa de verbe cu alternanță este caracterizată de lipsa completă de specificare a evenimentului cauzator (de unde și posibilitatea diverselor tipuri de subiect). Pornind de la această constatare, autoarele (Levin și Rappaport Hovav 1995: 107) formulează condiția de detranzitivizare: un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Pană Dindelegan (2008f [2005]: 294−295/289, în GALR II), care oferă argumente pentru interpretarea ca predicat nominal și în construcțiile cu o complinire locativă, deși soluția din GALR este cea tradițională (a fi existențial, noncopulativ se construiește cu un circumstanțial de loc). Neamțu (1986) demonstrează că predicatul nominal are un caracter neunitar, la nivel atât gramatical, cât și lexico-semantic și contestă încadrarea verbului a fi în clasa copulativelor, această încadrare fiind rezultatul transferării opoziției verbe semantice/verbe asemantice la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbul a coborî are atât variantă tranzitivă, cât și inacuzativă, iar structura cu un complement intern este legată de varianta tranzitivă. 20 Creția (118−119) observă că grupul format din substantivul nearticulat și atributul acestuia poate fi înlocuit printr-un circumstanțial (om trăi viață dulce [= bine, plăcut]). Raportul dintre substantiv și atribut este mai concret și mai ușor de ilustrat, mai expresiv decât raportul dintre verb și circumstanțial (o cale lungă vs a merge mult). 21 Creția (1956: 116) observă că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grupul format din substantivul nearticulat și atributul acestuia poate fi înlocuit printr-un circumstanțial (om trăi viață dulce [= bine, plăcut]). Raportul dintre substantiv și atribut este mai concret și mai ușor de ilustrat, mai expresiv decât raportul dintre verb și circumstanțial (o cale lungă vs a merge mult). 21 Creția (1956: 116) observă că numai verbele care acceptă complement extern pot avea reflexiv obiectiv: mă tai/tai un copac (complement extern); *mă produc/produc mărfuri (complement rezultativ); *mă cânt/cânt un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor naiv, constituie în fapt un atentat împotriva simțământului național (p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naivități vetuste, fandoseli. Omul fără meserie nu va fi niciodată înclinat să grădină rească buna evoluție a meseriilor, asanarea mediului social și juridic în care ele pot prospera. Insul care nu știe să facă nimic determinat (chiar dacă poate mima îndemânări circumstanțiale, sau foste îndemânări) e erodat, inevitabil, de o criză acută a propriei responsabilități. Simțul răspunderii nu se poate forma în vid. Răspunzi pentru lucrul care a ieșit „din mâna ta“, pentru o ispravă, sau un produs, în care ți-ai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și de Sf. Paști, aceste mesaje sunt oarecum canonizate. „Crăciun fericit!“, „Sărbători fericite!“ sau „Hristos a înviat!“ (cu corelativul „Adevărat a înviat!“) sunt formule inevitabile, reînnoind, an de an, o veche tradiție. Poți, evident, să „personalizezi“ mesajul cu un adaos circumstanțial, legat de persoana căreia i te adresezi, sau de o anumită împrejurare. În general însă, nimeni nu se așteaptă la capodopere literare sau metafizice. Sărbătorile nu sunt „ocazii“ festive ale propriei creativități. Rostul lor nu e seducerea destinatarului sau exhibarea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de povestit lucruri incredibile despre efectul bunei creșteri asupra câte unui anchetator. Sub comunism, politețea a fost, într-un anumit sens, unul din modurile de a „rezista“, de a conserva urme de demnitate, vestminte scăpătate ale respectului de sine. Adaos circumstanțial Mai toată lumea se întreabă, în România de azi, care ar fi soluția circului politic și publicistic în care ne-am afundat până la greață. Avem nevoie, firește, de ceva decisiv, de o manevră iscusită, miraculoasă, de anvergură. Dar până una alta
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
obrazul. 3. Inteligența fără spirit. Atingem aici un prag, despre care nu putem aduce lămuriri îndestulă toare în câteva rânduri. E vorba de o specie de inteligență care se depășește (și se sacrifică) pe sine, care iese din imediat și circumstanțial, pentru a vedea cerul stelelor fixe. Nu e inteligența cu care te descurci, nu e inteligența cu care pricepi cal culul infinitezimal sau Critica rațiunii pure, nu e inteligența mercuriană, combinatorie, genialoidă. E facultatea de a plonja în inevident, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un mare român incomod, iar televiziunea, în sfârșit, demască salutar complotul. Nici interpretările cele mai violent proletcultiste, interesate în "demascarea monstruoasei coaliții" n-au cutezat să propună o astfel de ipoteză, pentru confirmarea căreia nu dispunem decât de firave probe circumstanțiale. Eminescu este Eminescu, în opinia noastră, cel mai mare român, prin operă. Nici detaliile anatomice, nici scenariile prăpăstioase, nici filmările combinate n-au nimic de adăugat la acest capitol și n-au nici o relevanță în contextul dat. Proiectat altunde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
trecând în tonalitate patetico-entuziastă, începea să toarne elogii la adresa "eroului între eroi" și "savantei de largă recunoaștere internațională." În fine, a treia caracteristică (puterea manipulează oamenii prin intermediul limbii) nu reprezintă altceva decât consecința logică a celorlalte două un soi de circumstanțială de scop. Toate bune, frumoase, istețe și exacte. Teza de doctorat a clujeanului, redactată cu seriozitate ardelenească dusă până-n exces, induce însă ideea că "limba de lemn" ar fi uzitată (și ar caracteriza) doar statele totalitare, cu precădere comuniste. Nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de morfologie și sintaxă, în Gazeta învățămîntului, 1964, p. 777. [27] POPESCU, ȘTEFANIA, Corelația dintre studierea noțiunilor teoretice de gramatică și formarea deprinderilor de scriere corectă, în Rev. Ped., XIII, 1964, nr. 1, p. 53-74. [28] POPESCU, ȘTEFANIA, Predarea subordonatelor circumstanțiale de cauză, de scop și condiționale, în rev. Lecturi pedagogice, sesiunea a IV-a, EDP, 1964, p. 9-37. (M.î. Institutul de științe. pedagogice). [29] POPESCU, ION, în legătură cu manualele de limba romînă pentru clasele V-VII, Gî, XV, 1964, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
evaluarea eficienței învățămîntului, E.D.P., București, 1981. [270] RADU, MIHAI, Locuțiunile și valorile stilistice ale unor părți de vorbire, în “Tribuna școlii”, an 32, nr. 228, 13 iunie, 1981, p. 4. [271] RANCEA, IOAN, O posibilă metodologie asupra predării propoziției subordonate circumstanțiale de loc, BFV, l, nr. l, 1981, 92-100. [272] RĂDULESCU, ALEXANDRA; RĂDULESCU, ȘTEFAN, Metode și procedee în însușirea corectă a ortografiei limbii române în învățământul gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 101-103 [273] RĂDULESCU, M., Autoreglarea exprimării la școlarii mici
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în predarea învățarea pronumelui personal în gimnaziu, LRLM, 10-16. [250] STERIU, MARIA, Dificultăți întâmpinate de francofoni în însușirea pronumelui personal obiect direct/indirect din limba română, LU, 172-179. [251] STERIU, MARIA, IONESCU, ADRIANA, Achiziția de către studenții străini a structurilor verb circumstanțialul de mod în limba română, LM, 1982, 121 - 131. [252] STOICA, CAMELIA, NEGREȚ, ION, Un proiect de tehnologie didactică la limba și literatura română. Clasa a Xll-a: Marin Preda - Moromeții, noi. I (comentariu literar ), învLicTehn, 30, nr. 12, 1982, 16-18
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
școli postliceale, facultăți și pentru bacalaureat. [f.l.], EVR, [1993]. în: Tribînv, 4, nr. 25, 1993, p. 7. [187] SURDU, IOAN; MATĂSARU, MĂRIA; LUNCANU, MARIA; SURDU, EMILIA, Antecameră a citit-scrisului, Tribînv, 4, nr. 19, 1993, 4. [188] ȘERBAN, SERGIU, Cazul complementului circumstanțial, ConvDid, 4, nr. 11, 1993, 50-54 [la rubr.: Consultații pentru examenul de admitere în învățământul superior]. [189] ȘERBAN, SERGIU, Consultații la gramatică. Identificarea corectă a predicatelor — Dificultăți ale analizei gramaticale —, ConvDid, 3, nr. 10, 1992, 32 39. [190] ȘERBAN, SERGIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Comunicare Lectură. Manual pentru clasa a II a. București, Editura Aramis, 1995, 144 p. [164] PENTRU perfecționarea profesorilor de limba română Târgoviște, [f.e.], 1995, 32 p., (IȘJ, Dâmbovița, CCD Dâmbovița.însemnări pedagogice). [165] PETRECU, ADRIANA, Aspecte ale identificării complementului circumstanțial de cauză, Tribînv, 6, 291 292, 1995, 6. [166] PIETREANU, MARICA, Exerciții lexicale pentru limba română. București, Garamond Junior, 1995, 140 p. [167] POENARU, DANA, MALINA, Compunerea pentru clasa a II-a, Editura Coresi, 1995. [168] POP; EUGENIA, G. Gruiță
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Pitești, Paralela 45, 2008, 230 p. [116] PANDURU, ANADA-VALERIA, Atributul și propoziția atributivă, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 84 p. [117] PANDURU, ANADA-VALERIA, Clase de cuvinte în limba română, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 55 p. [118] PANDURU, ANADA-VALERIA, Complementele circumstanțiale de cauză și de scop și subordonatele corespunzătoare acestora, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 65 p. [119] PANDURU, ANDA-VALERIA, Adjectivul pronominal și locuțiunea pronominală în limba română, Drobeta Turnu Severin, Irco Script, 2008, 47 p. [120] PAPAZI, STEFANIA ADINA; HRISTESCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sub un frumos și emoționant titlu: Moartea lui Horațio 2. Succinta evocare stă sub semnul unui prim enunț definitoriu: „Vladimir Streinu a fost, în splendida pleiadă de spirite alese a literaturii interbelice, un arbitru al eleganței critice 3. Elogiul - deloc circumstanțial - are încărcătura unei prețuiri reale: „Vorbind în numele unui principiu de echilibru, intervenția lui păstra timbrul măsurat al unor certitudini într-o bătălie unde capete înfierbântate de euforii superficiale ori de violența ideilor fanatice ale dreptei putea să ne piardă ori
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mieu? (CC2.1581: 398) b. Că nu iaste om caresă viiaze și să nu greșască (Mol.1689: 517) Disponibilitatea structurii ca...să confirmă faptul că să este un complementizator generat în poziția joasă FIN0. Inițial atestată nedisociat (ca să) în structuri circumstanțiale (46a) în secolul al XVI-lea, structura se extinde rapid la argumentele propoziționale, fie nedisociată (46b) (ca să) (Zafiu 2016), fie disociată (47) (ca... să). În structurile scindate (47), spațiul dintre ca și să găzduiește constituenți cu interpretare pragmatică de topic
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]