1,246 matches
-
lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin peste 950 de locuitori, cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul demografic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul demografic înregistrat de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru orașul Bacău, în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Letea Veche). Sporul natural a avut o contribuție secundară în cadrul acestui proces - așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din partea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, o incontestabilă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și „Orașul turistic”, și, nu în ultimul rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un parter comercial și unul sau, foarte rar, dou) nivele de locuit. Fotografiile de epocă subliniază foarte clar acest aspect - strada Mare a Bacăului poate fi considerată, oricând, un prototip al străzilor centrale ale orașelor moldovenești din perioada interbelică. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul 1857, în zona centrală a orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a îngăduit excesiva politizare, cu efectele sale metastatice propagate la nivelul întregii societăți - autoritarism central și local, corupție, nepotism, slugărnicie, carierism, individualism ș.a. Lectura comparativă a datelor statistice ne-a oferit, prin urmare, premisele portretistice ale băcăuanului etnic român - un citadin hibrid, amestec între țăran și orășeanul de primă generație, fără mari ambiții profesionale, preferând, printre altele, mai mult confortul venitului asigurat de stat, decât bogăția ipotetică a unor afaceri riscante. Chiar și acolo unde au existat modele parentale de urmat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
farmecul inegalabil găsea celebrului Mitică inclusiv ascendenți... getici și recunoștea lui Caragiale dreptul de a fi reprezentativ și profund național: "...e de la marginea de jos a rasei noastre, el e un balcanic traco-elen. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zemflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Acestea nu sunt elemente dincolo de sufletul nostru ci numai laterale. De aceea Caragiale ne-a îngroșat o notă pe care noi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
romanului românesc. Romanele sale pot fi încadrate cu ușurință în acea „literatură a experiențelor asumate sau „provocate”, cu orice risc, a marilor neliniști existențiale, a trăirilor febrile și tragice, a intelectualilor chinuiți de întrebări fundamentale, a dramelor consumate în decor citadin.” Formula romanescă pe care o experimentează Anton Holban este una relativ nouă în literatura noastră - cea a jurnalului introspectiv, redactat într-un stil aparent neglijent, tensionat, cu vădite intenții polemice la adresa scrisului calofil, în genul celui al lui Ionel Teodoreanu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
niveluri de putere supranaționale și globale. Aș dori să le examinez pe fiecare în parte și să explorez implicațiile lor pentru o teorie politică revizuită privind rolul sferelor publice în cadrul unei societăți civile și al unei republici democratice. *** Cafeneaua, adunările citadine și cercul literar, în cadrul cărora s-au dezvoltat sferele publice moderne timpurii, își găsesc astăzi echivalentul în marea varietate de spații locale în care cetățenii intră în dispute despre cine obține sau ar trebui să obțină ceva, cînd și cum
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
patriarhală a satului românesc, aproape mitic, ca unic depozitar a ceea ce este specific nouă, scriitorii din această perioadă au glorificat și imaginea mamei, față de care și-au exprimat respectul profund, compasiunea și sentimentul de regret provocat de înstrăinarea în lumea citadină, dinamică și profană. Pentru G. Coșbuc, mama rămâne prototip al dragostei și al suferinței: „în vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
naștere al părinților, în sensul de a fi localizat la sat sau la oraș, pare a fi legat de modelul de coeziune familială, în sensul că deschiderea spre exterior este proprie, în mai mare măsură, cuplurilor formate din persoane "nativ citadine". TABELUL 7.28. Asocierea dintre modelul de coeziune familială și prima rezidență a părinților Modelul coeziune familială Total COMPANIONAL BASTION PARALEL ASOCIAȚIE Prima rezidență a părinților Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Frecv. % pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pentru natură cheamă, ca un ecou, dorul de moarte, cu precizarea că moartea nu mai e percepută ca o modalitate firească de reintegrare în "marele tot", după tiparul folcloric. Mânat de instinct în mijlocul codrului verde, personajul lovinescian vădește, asemeni unui citadin sadea, bizare înclinații estetizante, ce-l determină să-și reprime cu dezgust tentația suicidară, la gândul descompunerii iminente ("îl vor scoate umflat, îngrozitor la vedere"). De aceea, în undele apei Andrei nu-și caută un mormânt, cum s-ar putea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
textele contopite în Viață dublă. Însă comentatorul nu atribuie fertilului concept de "fatalitate literară" decât un rol mărunt, de simplă funcție cauzală, și compară efectul produs de discurs asupra psihologiei personajului cu acela determinat de mediul exterior (peisajul natural și citadin), deci de "realitate". Or, niciodată, nici măcar în textele de tinerețe literatura lovinesciană, de o evidentă "impuritate" estetică, nu respectă principiile unei logici de tip cauzalist stricto sensu: în Comedia dragostei, de pildă, dacă personajele sunt plăsmuite după principiul mimetic al
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
romantic (când sufletul expansiv al omului devine, prin același gen de "fatalitate", peisaj), rien que nuances. De asemeni, trecerea de la un presupus subiectivism romantic la obiectivitate și intelectualizare nu probează "deromanticizarea și citadinizarea" literaturii lui Lovinescu (Comedia dragostei e la fel de "citadin" și de puțin "romantic" ca și Lulù), după cum spiritualizarea durerii 187 nu explică motivul pentru care "fatalitatea" devine o funcție a discursului. Abia Ligia Tudurachi 188, într-un studiu publicat recent, izbutește să lămurească pe deplin sensurile "fatalității" literare, după
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
29 E. Lovinescu, "Pe drumurile Eladei", în Critice, vol. II, ed. cit., pp. 156-157. 30 Am putea crede, după distincțiile pe care le face Andrei Pleșu în Pitoresc și melancolie, că E. Lovinescu e mai curând peisagist decât călător, un citadin prin excelență, care simte latura strict artistică, recte artificială, a naturii. Or, "peisagistul" se află la antipodul călătorului: "se numește peisagist cineva care, așezat dinaintea unei oglinzi, vede un peisaj"(op. cit., p. 53). În aceeași ordine de idei, "apariția peisajului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cerute de nivelul mai înalt de abstractizare. Exemple ar fi corelarea dintre cele două tipuri de fabulă de criză și de evoluție cu consecințele tratării dimensiunii temporale și cu valorizării arhetipale ale unor locații precum exterior / interior, accesibil / inaccesibil, rural / citadin, apropiat / îndepărtat, munte / șes, la care adaugă conotațiile sociale și ideologice ale unor locuri precum bucătărie / salon, parter / etaj, cîrciumă / piața publică. Mieke Bal nu recomandă renunțarea la analiza opozițiilor binare ca instrumente de structurare a elementelor narative, ci confruntarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
78. Dar alte emoții au fost sublimate și decantate, cu timpul, pe un plan afectiv mai elevat, dând naștere ulterior unei așa-zise literaturi de "dezastru", surprinsă mai puțin în lumea satelor, în mediul popular, cât mai ales în cel citadin de factură cultă; în acest din urmă caz, beletristica a fost în chip preponderent de factură memorialistică. Dar să ne ocupăm de primul aspect. Cunoscutul scriitor Alecu Russo (1813-1859), care a apucat în copilărie și apoi la tinerețe cele două
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
demic total al Țării Românești, diferențele fiind însă notabile; circa 1,07% în mediul rural și de patru ori și jumătate mai mult în cel urban (4,80%). În Moldova, același flagel a provocat 8 814 de decese în mediul citadin, adică 7,04% din populația catagrafiată, reprezentând un procent mult mai ridicat decât în lumea satelor 133. Pentru curajul și devotamentul de care a dat dovadă corpul medical din Principatul muntean în combaterea și extirparea epidemiei de holeră din 1831
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
obligat să l respecte În interesul tuturor. Analogia dintre universitari și lucrătorii din zonele urbane nu poate fi Împinsă prea departe, pentru că rezultatele muncii lor erau prea diferite; În plus, per soanele Însele formau două grupuri distincte. Ambi en tul citadin stimulează o transformare decisivă a istoriei În cultura occidentală. În universități, studiul și Învățămîntul sînt acum o adevărată profesie. În acest sens, activitatea intelectuală Începe să devină o muncă din care se poate trăi. Parisul, În a doua jumătate a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu au nevoie de garanții speciale, fiind tute late de statutul lor de cetățeni), dar În final trebuie să accepte acele universitates studențești ca pe o prezență de prim-plan a vieții cetății. Prin reprezentanții lor, studenții dialoghează cu instituțiile citadine și, mai cu seamă, controlează toate aspectele vieții „studiului“: programele de cursuri, activitatea profesorilor, disci plina internă. Începînd cu secolul al XIII-lea, chiar și pon teficii intervin pentru a Întări cu sprijinul lor puterea corporațiilor studențești. Atenția cu care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mai degrabă de la dorința de a găsi un echivalent sensibil pentru ceea ce aș numi disponibilitate și receptivitate. Nu putem simți ceea ce ne pot oferi lucrurile din jurul nostru, mai ales cele din natura care se ivește prea puțin În calea unor citadini, pentru simplul fapt că sîntem cel mai adesea preocupați, conectați, angajați În fel și fel de Întreprinderi care ne anulează deschiderea. Ca s-o spun mai pe șleau, angajamentele noastre cotidiene ne fac niște Încuiați. Avem mereu armura pusă și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fost nevoie de o educare morală a ochiului și de o deprindere tehnică a mâinii. De o întoarcere a privirii spre pământ, adică părăsirea Cerului. Și abandonarea metaforelor. Dacă natura este pretutindeni, peisajul nu se poate naște decât în ochiul citadinului care-l privește de departe fiindcă nu trebuie să lucreze zi de zi în mijlocul lui. Țăranului nu-i pasă de peisaj, fiindcă e sufocat de nevoi și asudă cu spatele încovoiat, precum fermierul provensal de care vorbea Cézanne și care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
poate să nu facă nimic cu mâinile lui cum este, astăzi, cazul "artiștilor comunicării" -, cu condiția să spună și să scrie: "Iată cum văd eu lumea". Apariția artei are ca reper producerea unui teritoriu, indisolubil ideal și fizic, civic și citadin. El se naște din alăturarea unui loc și a unui discurs. Ceea ce este valabil pentru artă ca noțiune este valabil și pentru o artă sau alta ca gen (teatru, roman, dans, cinema etc.). Un loc ad hoc în care să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
000. În celelalte țări doar Berlinul, Londra, Parisul și Roma aveau fiecare peste un milion de locuitori, celelalte fiind orașe mari (35 în Germania, 33 în Marea Britanie, 12 în Franța și 8 în Italia) locuite de 100.000-300.000 de citadini. Cum se situează Londra față de următoarele mari orașe din Marea Britanie și din lume? Vom folosi drept reper intervale de 50 de ani pentru a ilustra dinamica creșterii metropolei pe o durată relativ lungă de timp. În 1851, potrivit unor date
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
XVIII-lea, concepția standard era că guvernarea democratică sau republicană însemna conducere de către popor și, dacă oamenii urmau să guverneze, trebuiau să se întrunească într-un loc pentru a vota decrete, legi sau politici. Democrația trebuia să fie o democrație citadină; democrația reprezentativă era o contradicție de termeni. Prin deducție, fie ea explicită sau implicită, o republică sau o democrație putea exista de fapt doar într-o unitate restrînsă, cum ar fi o comună sau un oraș. Scriitorii care susțineau această
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]