105,754 matches
-
a suspenda discuția prin otrăvirea climatului. Nu mai e vorba să pui în opoziție idei, ci e vorba să participi sau nu la o ardere pe rug. Să comentezi foarte dur o carte pe care în mod vădit n-ai citit-o... Abordarea acestei cărți în bună parte din articolele din Observator cultural a fost inadecvată, întrucît se pornea de la o judecată gata făcută, discutabilă, despre autor, ceea ce cred că mai toată lumea a observat. Ce v-a deranjat pe Dumneavoastră cel
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
pe Dumneavoastră cel mai mult ? Combaterea cărții prin anatemizarea autorului și efortul de a găsi unui act intelectual motivații murdare. Apoi, în unele cazuri, procedeul trist de a comenta foarte dur o carte pe care în mod vădit n-ai citit-o decît, cel mult, pe sărite. Este un lucru inadmisibil. Am simțit de cîteva ori că recenzia nu are legătură directă cu cartea, că autorii recenziei sînt departe de a fi citit cu acribie paginile pe care le comentează. Pe
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
carte pe care în mod vădit n-ai citit-o decît, cel mult, pe sărite. Este un lucru inadmisibil. Am simțit de cîteva ori că recenzia nu are legătură directă cu cartea, că autorii recenziei sînt departe de a fi citit cu acribie paginile pe care le comentează. Pe urmă poți să-i semnalezi autorului scăpări bibliografice - sîntem într-un moment în care n-ai cum, dacă ești normal, să acoperi toate titlurile - dar să sugerezi cu asta că ai de
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
E. Lovinescu, luminoase, indiferente ori profund întunecate, sînt ca și tablourile a căror frumusețe proprie nu vine de la frumusețea modelului, ci de la ideea conținută în felul cum este exprimat modelul. Importantă este ideea comunicării ce străbate aceste texte. După ce am citit, obligatoriu pentru istoricul literar, în confruntare, textul lovinescian din partea primă a volumelor cu "notele" din partea a doua, ceea ce corespunde numărului de ordine raportat realității numerice care le leagă, mă văd nevoită a-mi recunoaște lectura, transformată în cursă printre surprize
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
care le leagă, mă văd nevoită a-mi recunoaște lectura, transformată în cursă printre surprize, din ce în ce mai incitantă. Sînt conștientă că este greu să convingi pe cineva că o lucrare de dimensiunea și caracterul ei strict științific, să ajungă a fi citită ca un adevărat roman al vieții literare românești, dintre 6 septembrie 1923 și 12 iunie 1943. Timp scurs între data care marchează începutul înregistrării în scris, a activității cenaclului "Sburătorul", în casa lui Lovinescu, indiferent de amplasare, în urma mutărilor, și
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
în treacăt Muzeul Țăranului Român și, de altfel, trebuie să mărturisesc că împărtășesc împreună cu cîțiva prieteni un fel de jenă față de asemenea locuri la modă printre oamenii de cultură. Cu siguranță că la MȚR se întîmplă multe lucruri interesante, am citit despre efortul regretatului Horia Bernea de a repune pe picioare acestă instituție, cît am apucat să văd din interiorul clădirii respiră bun-gust și e cu totul și cu totul altceva decît muzeele etnografice cu ștergare roșii pe pereți. în același
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
parte a cărții, Talmeș balmeș-ul adică, pare să fie totuși ceea ce prezentatorul ei (Dragoș Radu-Bucurenci) ne asigură că nu e de fapt, adică un fragmentarium. Autoarea nu neagă că mare parte din aceste texte au apărut în diverse reviste, am citit cîteva dintre ele în Dilema. Felul în care își justifică însă opțiunea de a face o carte din fragmente trebuie să recunosc că m-a pus serios pe gînduri și mi-a arătat că nu întotdeauna e vorba de vanitate
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
continuat în nr. 103, cînd acest text se afla sub tipar) însă care pune în discuție cartea lui H.-R. Patapievici Omul recent e de natură să trezească reprobarea cea mai netă. Primul lucru care ne-a venit în minte citind articolele cu pricina au fost acele campanii de tristă amintire purtate în presa comunistă de pe vremuri care ținteau la compromiterea unor autori sau opere. Nu spunem că este la mijloc cineva care a orchestrat Opiniile din Observator. Dar reaua voință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
reale..." Înainte de a-și șterge cașul de la gură, dl Protopescu face procese de intenție lui Cioran (într-un articol anterior) sau dă cu mătura pe o scenă pe care nu s-a cocoțat bine. A doua presupoziție, la fel de urîtă, se citește printre rîndurile articolelor semnate de dnii Adrian Miroiu și Gabriel Andreescu. Acesta din urmă, specializat de la o vreme în afirmații și insinuări calomnioase, nu merită ni cet excčs d'honneur, ni cette indignité. E pur și simplu odios și ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
Am fi înclinați a face uz în această privință de teoria lui Marc Chapiro, din L'illusion comique (1990), conform căreia prin comic se produce o dislocare a realului indezirabil, în consecință o degajare de sentimentul spaimei față de real. Să citim cu atenție cîteva propoziții călinesciene acut conjuncturale și să ne străduim a vedea eventualul lor filigran parodic: "Apropierea de Uniunea Sovietică, cultivată metodic și inteligent, va avea întîi de toate rostul de a redeștepta în noi tumulturile geografiei noastre, de
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
arhitecților din Renaștere". E posibil să găsim în excesul mergînd pînă la scandal al unor asemenea rînduri însuși antidotul lor? Am putea lua în calcul, așa cum ne propun cîțiva fani ai Călinescului, factori marginali precum intonația cu care au fost citite în public unele texte ditirambice ori mimica schimonositoare ce le-a însoțit? E limpede că, de-ar fi funcționat și o oarecare intenție autopersiflatoare, ea ar fi fost subordonată histrionismului adulator, corespondent unei "înalte sarcini" de partid și de stat
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
magie... Acum, îi cunoșteam bine jargonul... Adică, eu aș fi ajuns, aș fi devenit, cândva, "mare"; nu ca vârstă: mare, mare... Cum? Habar n-aveam. Ceva ca Robinson Crusoe, poate... Că tare îmi plăcea mie povestea naufragiatului de pe insula pustie citită la școală, tare, de un tânăr deștept - ce-și făcuse totul din nimica, singurii săi prieteni fiind papagalul Vineri, dacă nu punem la socoteală, neapărat, și umbrela de soare, dacă trebuie s-o amintim și pe ea... Tot de la domnul
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
de un tânăr deștept - ce-și făcuse totul din nimica, singurii săi prieteni fiind papagalul Vineri, dacă nu punem la socoteală, neapărat, și umbrela de soare, dacă trebuie s-o amintim și pe ea... Tot de la domnul Garabet, negustor, însă citit, mai știam că araba și turca sunt două limbi foarte melodioase, cu sunete pe care românul le-ar scoate anevoie. Câteodată, vorbea cu mine pe turcește. Ca și cum aș fi priceput. Atunci mă apuca, așa, un gâdilat, și-mi venea să
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
ci, tot mai mult, de cele ale timpului: diferența dintre centru și periferie se face între un timp de lucru și un timp al vacanței. Preferința pentru informația indirectă, mediatizată, în detrimentul observației directe (inclusiv în știință, unde rezultatele experimentelor sînt citite și interpretate de instrumente perfecționate, observația directă fiind din ce în ce mai rară) are efecte stranii asupra percepției în sine: "efectul de real suplinește, se pare, realitatea imediată". Criza marilor narațiuni în favoarea micro-narațiunilor se dovedește a fi o mai generală criză a noțiunii
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
se dilată prin infuzia de fabulos, prin ramificarea, de un amar umor, a consecințelor unui punct de plecare arbitrar: "Tratatul cu Ucraina/ nu este un compromis istoric,/ ci unul anistoric.../ Românul e atemporal/ ca întotdeauna./ Cine nu crede,/ să-l citească pe Blaga/ sau oricare variantă/ a Programului de guvernare/ al lui Victor Ciorbea./ Noi nu vom renunța/ niciodată/ la Insula Șerpilor./ Din păcate,/ șerpii au hotărît/ să renunțe la ea./ Oricum,/ ucrainienii din România/ vor putea prinde liniștiți/ șerpi pe
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
masă/ și, în special, cu ajutorul/ televiziunii,/ trebuie să-l învățăm pe cetățean,/ întocmai ca în țările/ cu regim democratic,/ să iasă din manipulare,/ manipulîndu-l" (Principalul obiectiv al partidelor politice românești). Plecată pe mizeria generală, abulia capătă o ironică justificare: "Am citit tot felul de horoscoape./ De nicăieri nu rezultă/ că aș fi o persoană/ care știe ce-i de făcut./ Înțelepții spun/ că există o lege morală/ care guvernează lumea./ Binele și adevărul./ Două cuvinte prea frumoase/ pentru o țară în
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
indescifrabil n.n. - tabloul?) nu poate fi lucrat decât de inteligența cultivată. Cunosc muzicieni care, fără să fi auzit niciodată partitura deschisă înainte-le, trăiesc intens bucuria descifrării ei, în urechi le sună, întreagă, toată muzica imprimată pe hîrtie. Am avut, citindu-ți admirabila carte, senzația participării directe la marea aventură, avînd permanent bucuria frazei, a desenului ei rafinat, a materiei forjate. Minunat! Aflat pe alt mal a viziunii asupra romanului, nu-i locul să amănunțesc, urmărind altă lectură a lui, spun
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
Marina Constantinescu Mergi la teatru și ca să descoperi alte fețe ale aceluiași actor. Sau regizor sau scenograf. Alte modalități de a citi un text, în cazul în care acesta este cunoscut. Mă refer la acea categorie de spectatori care consideră teatrul o artă și nu o prestare de serviciu aducătoare de relaxare. Pe aceștia din urmă chiar îi sfătuiesc să nu-și
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
spune, așa, pompos. Din cauza asta, din 1980, eu n-am program fix. Sînt, poate, nu zic singurul, dar unul dintre puținii din această țară sau din promoția mea, care fac ce vor de o viață întreagă, care scriu de plăcere, citesc de plăcere - nu-i obligă nimeni să facă nimic - n-au condică. Ani de-a rîndul, noaptea am citit, ziua am dormit; mă supuneam oricăror capricii. Nu pot să neg că mă simt un binecuvîntat, un blagoslovit de soartă. Pe
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
dintre puținii din această țară sau din promoția mea, care fac ce vor de o viață întreagă, care scriu de plăcere, citesc de plăcere - nu-i obligă nimeni să facă nimic - n-au condică. Ani de-a rîndul, noaptea am citit, ziua am dormit; mă supuneam oricăror capricii. Nu pot să neg că mă simt un binecuvîntat, un blagoslovit de soartă. Pe de altă parte, asta a dus și la un haos absolut în viața mea, în sensul că niciodată nu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
soartă. Pe de altă parte, asta a dus și la un haos absolut în viața mea, în sensul că niciodată nu știu exact ce-am să fac astăzi. Mă trezesc și mă gîndesc: să fac articolul pentru ziarul X?, să citesc romanul cutare de plăcere?, să citesc o carte de istorie de nevoie?, să redactez?, să traduc ceva?, să pun întrebările unui interviu cu - uite, cum pregătesc acum un interviu cu Alexandru Dabija. Iar haosul acesta, pe cît e de fermecător
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
a dus și la un haos absolut în viața mea, în sensul că niciodată nu știu exact ce-am să fac astăzi. Mă trezesc și mă gîndesc: să fac articolul pentru ziarul X?, să citesc romanul cutare de plăcere?, să citesc o carte de istorie de nevoie?, să redactez?, să traduc ceva?, să pun întrebările unui interviu cu - uite, cum pregătesc acum un interviu cu Alexandru Dabija. Iar haosul acesta, pe cît e de fermecător, pe atît este de covîrșitor, de
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
o aveau. Mi-ar fi plăcut să trăiesc în anii '27, pentru că mă simțeam foarte român și foarte european, în același timp. Ași fi avut, în fiecare zi, pe masă, dimineața, la cafea, toate ziarele de la Paris, îmi permiteam să citesc și metafizică, dar să fac și - ca Eliade - apologia virilității; puteam să visez să fiu, în același timp, ziarist și profesor la facultate; să-mi dea domnul Dupront o bursă la Paris; să merg în India, să mă duc la
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații și metafore. Este însă foarte interesant cum fiecare își camuflează, pe cît posibil, deruta în fața cititorului nou, în fața anilor 2000, despre care citeam cîndva, vorba ceea, în Isaac Asimov. Horia Gîrbea este un scriitor care pare "făcut" să trăiască în România anilor 2000. Dramaturg oarecum la modă, foarte prezent în tot soiul de publicații. Mulți se grăbesc să-l judece ca pe un
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
că sunt mut, însă un medic cunoscut i-a liniștit, explicându-le că aceasta se datorează lipsei de hrană și, îndeosebi, a zahărului. Unde au reușit după aceea să găsească zahăr pentru mine nu știu. În schimb, am învățat să citesc foarte devreme, pe la vârsta de cinci ani, în general după ziare. Îmi plăceau îndeosebi caricaturile, pe care le redesenam și apoi citeam legendele însoțitoare. Lunganul și stângaciul unchi Sam, cu pantaloni în dungi, cu joben și bărbuță ascuțită, împreună cu grăsanul
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]