862 matches
-
pielea. Unii au încercat chiar să iși facă tunici din pielea de cal argasită în casă, luată de la vreun vânzător de cai bătrâni, dar cele mai multe articole de acest fel erau neplăcut de grosolane, dacă nu găseau vreun fost selar sau cizmar care să poată fi mituit să le dreagă. Condiții cât se poate de insalubre apăreau în acele unități care fuseseră obligate de atacurile sovietice să ocupe noi poziții în plină stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
răspunde în ansamblu caracterului nu doar nonviolent, ci și oarecum jucăuș în tragismul lui, al refrenului "Olè, Ceaușescu nu mai e", scandat încă din după-amiaza zilei de 21, când de fapt Ceaușescu ordona represiunea. Frecvența extremă a textelor de deriziune "cizmarul" nr. 85, 90, 92, 102, 103, 114, 117), "analfabeta" (3, 47, 102, 103), "savanta" (88, 102), "docenta" (103) indică deasemenea, alături de exasperarea unei majorități importante a românilor față de o dictatură anticulturală prin chiar exponenții ei la vârf, și un anume
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Status. La fel ca cultura, statusul este un termen care chiar printre sociologi are mai mult decât un înțeles. Oamenii adesea vorbesc despre profesiuni cu status înalt astfel ca doctor, avocat sau funcționar guvernamental și profesiuni cu status scăzut ca cizmar sau paznic. Aceștia de asemenea vorbesc despre unele simboluri de status mașini străine scumpe, îmbrăcăminte de lux, vile etc. pe care oamenii le cumpără ca să arate cât sunt de înstăriți. Folosit în acest fel, statusul echivalează cu prestigiul și implică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Și altele multe încă făcea." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) Mijloace de îmbogățire a vocabularului Precizați modul de formare a cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, cojocar, imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, dezaprobator; * inutilitate, cotext, Mircea Eliade, măreție, tic-tac, despre, Plafar, cizmar, un zece, nici un efort; * pe lângă, modalitate, PSD, bineînțeles, certăreț, inutil, un nimic, Mihai Viteazul, deoarece, nou-născut; * senator, înspre, PNL, apolitic, despădurire, toc-toc, de pe la, a hăi, Nichita Stănescu, treizeci; * personalitate, un of, nemulțumire, rea-credință, deasupra, câte doi, PD, ignoranță, comesean, visător
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
NECULUȚĂ, Dumitru Theodor (20.IX.1859, Târgu Frumos - 17.X.1904, București), poet. Copil de țărani nevoiași, N. părăsea la zece ani casa părinților săi, Zamfira și Toader Neculuță. Muncitor cizmar, el se formează ca autodidact. Citea literatură (M. Eminescu și G. Coșbuc, în primul rând), iubea muzica. Legat de mișcarea muncitorească, este alături de I. C. Frimu în lupta pentru refacerea Partidului Socialist Democrat după trădarea „generoșilor”. Debutează, sub numele D. Niculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
Laurian elogia la serbarea finalului de an din 1924 categoria funcționarilor: "obijduita clasă funcționărească pe lângă rolul său precumpănitor în conducerea statului, pregătește mereu cu mari sacrificii pe viitorii conducători ai statului"188. Aproximativ 24% dintre părinți desfășoară diferite munci calificate: cizmar, cârciumar, meseriaș, bucătar, frizer, etc. Pe lângă acestea, o pondere importantă o au și profesiunile libere și intelectuale (19%), incluzând aici avocați, medici, ingineri, profesori, preoți, militari. Aceste tendințe se manifestă, de altfel, și la nivel național, comerțul și profesiile intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe care i-am supus-o atenției. Unul dintre ele, Jacques Bonhomme, reprezintă Consumatorul redus prin distrugere la o satisfacție în loc de două. Celălalt, ascuns sub figura Geamgiului, ne arată Producătorul căruia accidentul îi stimulează industria. Cel de-al treilea este Cizmarul (sau orice alt producător) a cărui activitate este descurajată în aceeași măsură de aceeași cauză. Acest al treilea personaj este cel pe care îl ținem totdeauna în umbră și care, personificând ceea ce nu se vede, este un element necesar al
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care le conferă funcționarului, familiei sale și furnizorilor săi; nu pretindeți că ea favorizează munca. Când Jacques Bonhomme dă o sută de franci unui funcționar în schimbul unui serviciu realmente util, este exact ca atunci când dă o sută de franci unui cizmar în schimbul unei perechi de papuci. Este o situație de tip dai și primești, ne dăm mâna prietenește și la revedere. Dar, când Jacques Bonhomme cedează o sută de franci unui funcționar pentru a nu primi în schimb niciun serviciu sau
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
câte tranzacții a realizat; ca ea însăși valorează cât toate lucrurile contra cărora a fost succesiv schimbată; și credem acest lucru deoarece se presupune că, fără această monedă, aceste lucruri nu ar fi fost produse. Se spune: fără această monedă, cizmarul ar fi vândut o pereche de pantofi în minus, prin urmare, el ar fi cumpărat mai puțină carne de la măcelărie; măcelarul s-ar fi dus mai rar la băcan; băcanul s-ar fi dus mai rar la medic; medicul la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
calcul, dar chiar și eroarea care ar angrena o pierdere de proprietate nu va constitui o violare sistematică a proprietății. Dar dacă domnul primar propune să se calce în picioare o industrie spre profitul alteia, să interzică saboții în avantajul cizmarilor, sau ceva asemănător, atunci îi voi spune că aici nu mai este vorba de un calcul de avantaje și neajunsuri, este vorba de o pervertire a autorității, de o deturnare abuzivă a forței publice; îi voi spune: "Dumneavoastră care sunteți
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Iași încă din secolul al XV-lea, fiind amintite breslele curelarilor și dubălarilor. În secolele XVII-XVIII, printre meșteșugurile practicate erau și fierăria, argintăria, zlătăria, croitoria, olăritul etc.; în prima parte a secolului al XIX-lea crește numărul croitorilor, lemnarilor, blănarilor, cizmarilor, boiangiilor, lumânărarilor etc.; tot atunci s-au înființat și o serie de ateliere mai mari, frecvent numite fabrici dintre care amintim: fabrica de bere “Zimbru” (1858), fabrica de lumânări din stearină a lui Theodor Ghica (1841), fabrica de fidea și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata lui, Agata, după multe dezamăgiri, se căsătorește cu un simplu cizmar. Degradarea lui Sălceanu, în care mai licăresc semne de nobleță umană, e de sursă dostoievskiană, după cum virtutea proletară e din psihologia eroilor lui Gorki. Îndeobște literatura lui Carol Ardeleanu se caracterizează prin simpatie pentru umili, prin bizarerie epică dusă până la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din cadrul Ministerului Muncii și Asigurărilor Sociale în iunie 1926, cuprinde un număr de 83 persoane, capi de familie. Odată cu ei au rămas pe drumuri și copiii acestora, în număr de 169. Între acești mici meseriași regăsim rotari, fierari, cuferari, curelari, cizmari, croitori, țesători, brutari, lăcătuși, tinichigii, ciurari, zugravi, cojocari, tâmplari, bragagii, frizeri, bărbieri etc. Conform unui raport privind activitatea de ajutorare a sinistraților, elaborat de Comitetul de asistență al Evreilor Băcăuani, numărul total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu, Covrigaru etc. O statistică din anul 1880 ne indică următoarea stratificare profesională a comunității evreilor băcăuani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
L. Mălinescu, I. Steimberg, Pincu Schwartz, I. Grimberg, Bernard Goldring, S. Hercovici, I. Ganțe, I. Brand, M. Rosemberg; bărbier (6) - Vasile Horga, frații Buzătescu, D. Nicolau, Ion Gheorghiu, Ion Umbrărescu, Dumitru Proțap; tipograf (3) - David Rosemberg, H. Margulius, M. Haber; cizmar (5) - Ițic Șmil, Mihai Ploescu, Gr. Alecu, Victor Holban, Iosif Schleizingher; cofetar (3) - Victor Voitonovici, Ion Abageru, Mihail Atanase; librar (4) - Burah Rosemberg, H. Ibe, Constantin Gavrilescu, Mihai Vasiliu Kogălniceanu; pălărier (2) - Ilie Iancu, Leibu Stupler; sticlar (2) - Zeilic Benglas
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Datele de mai jos, prezentate „în oglindă”, pe diferite domenii de activitate, sunt mai mult decât relevante: comerciant - total - 342 persoane: 270 evrei (79%), 61 români (18%), 11 armeni (3%); croitor - total - 30 persoane: 25 evrei (83%), 5 români (17%); cizmar - total - 59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
îi fu dată sarcina să meargă să asedieze Marvejols, cum și făcu după aceea. În acel an 1577 și în ziua de sfînta Ana, în luna iulie, boala contagioasă, ciuma căzu pe orașul Puy, apărută în casa lui François Baud, cizmar, boală de care el muri, ca și o fiică a lui Jean Ralhe și încă mulți alții din oraș, în mare număr; așa încît, majoritatea locuitorilor fugiră și se retraseră în satele din împrejurimi pentru siguranța lor [...]. Și, după aceea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atît de frumos rotunjit), capul balenei normale îți evocă un gigantic pantof în formă de galion - ceea ce nu-i o comparație tocmai măgulitoare. în urmă cu două sute le ani, un bătrîn călător olandez l-a comparat cu un calapod de cizmar. Dar în acest calapod sau în acest pantof ar putea să se lăfăie ca-ntr-un palat băbuța din poveste, împreună cu tot roiul ei de copii. Cînd te apropii ceva mai mult de el, capul începe să aibe înfățișări diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alături de Comarnescu, unul din spiritele ce au tras de zăbală, cît de cît, mîrțoaga nărăvașă a canonului jdanovist, cel care a semnat onorabil, ani și ani, cronică plastică în Contemporanul, cel care... care, da, el, intelectualul de rasă, făcea ghidajul cizmarului printr-o Bienală bucureșteană înțesată de lumea bună, încă interbelică, de lumea proastă, postbelică. Mă rog... Să nu trec însă direct la cronica plastică din acel an încă înverșunat stalinist și să zăbovim... oleacă la restul ziarului, cele patru pagini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
SÂRBU, Cristian (14.V.1897, Buești, j. Ialomița - 9.III.1961, București), poet. Fiu de țărani, S. urmează școala primară în sat, apoi pleacă în capitală, unde devine cizmar, profesiune pe care o va practica până în 1950, dar continuă să se instruiască, citind sau audiind diverse cursuri la Universitate, frecventând cercurile socialiste. Cel mai important eveniment al tinereții lui nespectaculoase este efectuarea stagiului militar în marină, când a putut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
de azi, București, 1951; Cântece pentru Sanda, București, 1956; Dragoste de viață, București, 1956; Pași spre lumină, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Ion Bănuță, București, 1963; Pasărea de stea, pref. G. G. Ursu, București, 1971. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, [Un lucrător cizmar poet], ADV, 1924, 12 563; Perpessicius, Opere, VII, 104-105; N. Davidescu, „Pași spre lumină”, ALA, 1935, 748; Șerban Cioculescu, „Pași spre lumină”, RFR, 1935, 9; L. I. [Lazăr Iliescu] „Tablouri și cântece din călătoria mea”, VR, 1938, 4; Arghezi, Scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
Bacuri de filiere diferite │ 0,5 1.1.52.│Baionete pumnal - în folosință │ 8 1.1.54.│Banchete, bănci, tabureți cu schelet metalic │ 10 1.1.56.│Bancuri de lucru din lemn │ 5 1.1.58.│Bancuri de lucru pentru cizmari │ 5 1.1.60.│Bancuri pentru reglarea și verificarea aparaturii artileristice │ 8 1.1.61.│Bancuri pentru rodarea supapelor de motor │ 4 1.1.64.│Bare paralele metalice pentru gimnastică │ 8 1.1.68.│Bărci din PVC pentru persoane │ 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
Tehnologii Domeniul de pregătire de bază: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE Domeniul de pregătire generală: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE - condiție de acces pentru calificările profesionale: - Filator - Țesător - Finisor produse textile - Finisor piele - Tricoter - confecționer - Confecționer produse textile - Croitor îmbrăcăminte după comandă - Cizmar - Confecționer articole din piele și înlocuitori - Confecționer îmbrăcăminte din piele și înlocuitori - Marochiner I. Cultură de specialitate și pregătire practică săptămânală Modul I. Tehnologii generale din textile pielărie Total ore/an: 175 din care: Laborator tehnologic 35 Instruire practică 70
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223479_a_224808]