1,121 matches
-
fond lucrarea de față nu se vrea un tratat de psihoterapie), vom poposi totuși asupra coordonatelor majore ale problemei. Desigur, se începe cu o evaluare primară a persoanei, care pentru o mai bună rigurozitate a demersului, alături de solicitudinea și empatia clinicianului, reclamă și combinarea unui interviu clinic structurat cu un inventar de autoevaluare. Administrarea de probe care să permită și obținerea unor date de natură psihofiziologică, sporește acuratețea diagnosticului. Cert este că înaintea demarării terapiei propriu-zise, specialistul trebuie să cunoască: istoricul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
practica terapeutică, ele funcționează concomitent. Restructurarea cognitivă presupune, de asemenea, eliminarea sau măcar estomparea sentimentului de vină și rușine pe care îl poate trăi victima. Tehnic se pleacă de la un exercițiu pe care pacientul trebuie să-l efectueze la solicitarea clinicianului. Și anume să răspundă în scris, la trei probleme, adică să precizeze care sunt transformările pe care trauma le-a generat asupra viziunii sale despre lume, semeni și el însuși. ̨ n secvența următoare este selectată o temă care induce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pune problema realizării unei ecologii psihice pentru degajarea terenului de întreaga zgură interioară acumulată. în acest scop, exersarea capacității de a ierta pe alții și a se ierta pe sine devine esențială (Descamps, 1990). Desigur că în funcție de expertiza lui, psihologul clinician va rula un anumit tip de psihoterapie. în plus, așa cum arată B. Lipton (2009), exponent ilustru al epigeneticii, întrucât viteza de procesare a inconștientului este sfidător de accelerată, comparativ cu a conștientului (adică 20 de milioane de stimuli pe secundă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ei, a bucuriei de viață și a încrederii în ceilalți. Froma Walsh (2002), vorbind despre psihoterapii de susținere a familiei, subliniază faptul că ținta finală a acestor intervenții este sporirea rezilienței familiei, a capacității ei de a face față adversităților. „Clinicienii trebuie să conștientizeze potențialul de schimbare pozitivă pe care îl deține clientul care s-a confruntat cu trauma și adversitatea”(Joseph, Linley, 2006, p. 1048). Medicina și sistemul de sănătate, axate pe crearea și oferta unor servicii, medicamente și terapii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se extinde și este studiat la nivel de familie, grup, cultură. încep să apară instrumentele de evaluare a rezilienței. Cel de-al treilea val marchează trecerea dinspre studierea rezilienței naturale spre promovarea rezilienței de către specialiștii sănătății mentale, în speță, psihologii clinicieni, ceea ce Șerban Ionescu (2010, p. 281) numește reziliență asistată. Dacă inițial conceptul făcea referință la capacitatea de a face față „efectelor patogene ale traumatismelor psihice”, ulterior el a căpătat caracteristici mai ample, desemnând rezistența la o multitudine de situații relativ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Prin similitudine, vena safenă mică se utilizează în loc de vena safenă scurtă, externă, vena safenă mai mică (Cavezzi et al., 2006). Termenul de confluența venelor inghinale superficiale (confluențe venoase subinghinale) corespunde venelor joncțiunii safeno-femurale. Acesta corespunde termenului de crosă utilizat de clinicieni sau de steaua venoasă a anatomiștilor germani. Termenul de venă safenă mare accesorie anterioară indică orice segment venos ascendent paralel cu VSM, localizat anterior la nivelul ambei și coapsei. Termenul de venă safenă mare accesorie posterioară indică orice segment venos
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
zi a clasificării CEAP care a adus modificări atât la nivelul unor definiții pentru unii termeni; cât și la nivelul claselor de clasificare, introducînd, totodată, noi criterii(tabel 10-14) (Eklof, 2007). Astfel, pentru a încuraja utilizarea pe scară largă de către clinicieni a intregii clasificări CEAP și nu doar a componentei C s-a introdus un nou concept: clasificarea CEAP simplificată a bolii venoase cronice. În esență clasificarea CEAP modificată simplificată folosește două principii: 1. Pentru clasificarea C (clinică) se folosește un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
particular de afecțiuni, la nivel tisular, celular, ultrastructural și molecular. Motivația acestui demers științific a fost fundamentată de posibilitatea identificării unor elemente noi, care să permită stabilirea unor asocieri obiective și, mai ales, graduale, între simptomatologia cu care se confruntă clinicianul în practică și secvența de instalare a leziunilor morfologice în peretele venos varicos, care susține acești parametri. Pornind de la trecerea în revistă a literaturii de specialitate și identificarea punctelor problematice aflate în atenția cercetătorilor preocupați de studiul insuficienței venoase, obiectivele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a mă angaja într-o cercetare doctorală și a contribuit, în mod decisiv, în alegerea temei. Ulterior, efortul a fost concentrat pe depășirea algoritmilor clasici de diagnostic, în tentativa de a identifica elemente și/sau criterii obiective care să permită clinicianului o apreciere a substratului morfologic al leziunilor în corespondență cu tabloul clinic. Instrumentul principal utilizat a fost investigația ecografică, metodă extrem de fiabilă, non invazivă, care oferă informații certe asupra parametrilor structurali și funcționali. Interpretarea rezultatelor obținute în acest studiu, considerat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
”Tranductorul reprezintă prelungirea degetelor clinicianului„. Acest rațional sublimat pe care prof. Badea îl enunța cu o excelentă intuiție, este confirmat incontestabil cu fiecare an din ultimele două decade. Ecografia a părăsit locul său ocupat în compartimentele de imagistică medicală. O diplomă - atestat de ecografie face
EU CAND VREAU SA FAC ECO .... In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Alina Tiron () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1116]
-
a Medicamentului este constituit din: 4 membri ai Agenției Naționale a Medicamentului; un reprezentant al Academiei de Stiinte Medicale; un reprezentant al Agenției Naționale Sanitar Veterinare; 4 reprezentanți ai facultăților de medicină; 4 reprezentanți ai facultăților de farmacie; 4 medici clinicieni cu experiență și de diferite specialități, un medic imunolog; un medic epidemiolog și un medic stomatolog, propuși de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății; un farmacist de spital propus de Ministerul Sănătății; un reprezentant al Ministerului Sănătății; un reprezentant al
ORDONANTA nr. 66 din 28 august 2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151920_a_153249]
-
d) riscurile potențiale pentru mediu ce rezultă din utilizarea produsului medicinal. ... 1.2. Toate rezultatele trebuie să fie sigure și general valabile. Oricând se consideră corespunzător, trebuie utilizate proceduri matematice și statistice pentru desemnarea metodelor experimentale și pentru evaluarea rezultatelor. Clinicienilor trebuie să li se prezinte suplimentar, informații despre potențialul terapeutic al produsului și despre riscurile legate de utilizarea acestuia. 1.3. În unele cazuri poate fi necesar să se testeze metaboliții compusului parental, atunci când aceștia reprezintă reziduurile celui în cauză
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 23 decembrie 2003 privind codul referitor la produsele medicinale veterinare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157613_a_158942]
-
o prezentare amănunțită a riscurilor pe care le poate prezenta pentru mediu utilizarea produsului medicinal veterinar în condițiile practice propuse, urmată de propuneri adecvate de reducere a unor astfel de riscuri; ... j) toate informațiile necesare pentru a aduce la cunoștința clinicianului utilitatea produsului propus. Prezentarea trebuie să fie suplimentată cu sugestii referitoare la efectele secundare și tratamentul în cazul apariției reacțiilor toxice acute la animalele la care trebuie administrat produsul; ... k) un raport final al expertului, care trebuie să furnizeze o
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 23 decembrie 2003 privind codul referitor la produsele medicinale veterinare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157613_a_158942]
-
în plasmă și țesut și efectele farmacologice, terapeutice sau toxice. Pentru speciile țintă, studiile farmacocinetice sunt, necesare în scopul utilizării produselor medicinale cu cea mai mare eficacitate și siguranță posibile. Astfel de studii sunt utile, în special pentru a ajuta clinicianul la stabilirea regimului de dozare (calea și locul de administrare, doza, intervalul dozării, numărul de administrări, etc.) și de a adopta regimuri de dozare în conformitate cu anumite variabile ale populației (de exemplu: vârstă, boală). Astfel de studii pot fi mai eficiente
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 23 decembrie 2003 privind codul referitor la produsele medicinale veterinare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157613_a_158942]
-
tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, precum: imunohistochimie, biologie moleculară, imunofluorescență sau microscopie electronică, va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl eliberează. ... Articolul 11 (1) Examenele extemporanee se efectuează la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunțate cu 24 de ore înainte de intervenția chirurgicală. ... (2) Medicul anatomopatolog are dreptul să refuze examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situații: ... a) țesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic, examenului histopatologic la gheață
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157221_a_158550]
-
neautorizată a instalațiilor radiologice. ... 3. Organizare și responsabilități: a) Programul de radioprotecție și securitate este susținut și semnat de persoana împuternicită să reprezinte persoana legal constituită. ... b) Funcțiile și responsabilitățile trebuie să fie bine definite (pentru radiologi și alți medici clinicieni care utilizează instalații radiologice, asistenți medicali, fizicieni medicali, ingineri de întreținere, responsabilul cu securitatea radiologică și expertul acreditat în protecție radiologică). ... c) Aceste responsabilități trebuie să fie înțelese de persoanele respective. ... d) Trebuie să existe prevederi conform cărora numai persoanele
NORME din 16 octombrie 2003 de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154792_a_156121]
-
analistului, daca produsul medicamentos este în concordanță cu compoziția declarată, prezentând orice dovadă de susținere a metodelor de control folosite de producător; - în cazul farmacologului sau specialistului cu competența experimentală similară, toxicitatea produsului medicamentos și proprietățile farmacologice observate; - în cazul clinicianului, dacă a fost posibil să stabilească efectele asupra persoanelor tratate cu produsul medicamentos care să corespundă cu datele prezentate de propunător în conformitate cu prevederile art. 2, daca pacienții tolerează bine produsul medicamentos, modul de administrare pe care il recomandă clinicianul și
REGLEMENTARE*) din 25 martie 2003 privind autorizarea de punere pe piaţa şi supravegherea produselor medicamentoase de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155498_a_156827]
-
cazul clinicianului, dacă a fost posibil să stabilească efectele asupra persoanelor tratate cu produsul medicamentos care să corespundă cu datele prezentate de propunător în conformitate cu prevederile art. 2, daca pacienții tolerează bine produsul medicamentos, modul de administrare pe care il recomandă clinicianul și contraindicațiile și reacțiile adverse; c) dacă este cazul, să precizeze motivele pentru utilizarea datelor bibliografice menționate la art. 9 pct. 2 lit. a) pct. (îi). ... (3) Rapoartele detaliate ale experților vor face parte din datele care însoțesc cererea pe
REGLEMENTARE*) din 25 martie 2003 privind autorizarea de punere pe piaţa şi supravegherea produselor medicamentoase de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155498_a_156827]
-
personalului medical implicat în studii clinice; - documentele care dovedesc existența unui sistem propriu pentru asigurarea calității studiilor clinice cu beneficiu terapeutic; - lista persoanelor care pot fi investigatori principali, la care se anexează dovadă de confirmare a titlurilor (medic primar, farmacolog clinician) și curriculum vitae; - existența unui serviciu propriu de urgență, care să fie dotat potrivit anexei care face parte integrantă din prezentele reglementări. Articolul 6 În unitățile în care se vor desfășura studii clinice cu beneficiu terapeutic trebuie să fie angajat
REGLEMENTĂRI din 25 iulie 2006 pentru autorizarea unităţilor care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179949_a_181278]
-
parte integrantă din prezentele reglementări. Articolul 6 În unitățile în care se vor desfășura studii clinice cu beneficiu terapeutic trebuie să fie angajat personal calificat (medici primari, calificați în specialitatea în care se intenționează să se efectueze studii clinice, farmacologi clinicieni, personal auxiliar corespunzător). Articolul 7 Unitățile în care se vor desfășura studii clinice cu beneficiu terapeutic trebuie să îndeplinească cerințele privind spațiile, utilitățile, dotarea și aparatură, prevăzute de legislația în vigoare, respectiv de Ordinul ministrului sănătății nr. 713/2004 privind
REGLEMENTĂRI din 25 iulie 2006 pentru autorizarea unităţilor care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179949_a_181278]
-
autorizația de liberă practică a personalului medical implicat în studii clinice; - documentele care dovedesc existența unui sistem propriu pentru asigurarea calității; - lista persoanelor care pot fi investigatori principali, la care se anexează dovadă de confirmare a titlurilor (medic primar, farmacolog clinician) și curriculum vitae; - existența unui serviciu propriu de urgență care să fie dotat conform anexei; - existența unui laborator bioanalitic propriu, certificat pentru buna practică de laborator (BPL) de către Agenția Națională a Medicamentului, sau unui contract cu un astfel de laborator
REGLEMENTĂRI din 25 iulie 2006 pentru autorizarea unităţilor care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179949_a_181278]
-
propriu de urgență care să fie dotat conform anexei; - existența unui laborator bioanalitic propriu, certificat pentru buna practică de laborator (BPL) de către Agenția Națională a Medicamentului, sau unui contract cu un astfel de laborator; - contractul de angajare a unui farmacolog clinician cu competențe dovedite. Articolul 12 În unitățile în care se vor desfășura studii clinice de faza I trebuie să fie angajat personal calificat (medici primari, calificați în specialitatea în care se intenționează să se efectueze studii clinice, farmacologi clinicieni, personal
REGLEMENTĂRI din 25 iulie 2006 pentru autorizarea unităţilor care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179949_a_181278]
-
farmacolog clinician cu competențe dovedite. Articolul 12 În unitățile în care se vor desfășura studii clinice de faza I trebuie să fie angajat personal calificat (medici primari, calificați în specialitatea în care se intenționează să se efectueze studii clinice, farmacologi clinicieni, personal auxiliar corespunzător). Articolul 13 Unitățile în care se vor desfășura studii clinice de faza I trebuie să îndeplinească cerințele privind spațiile, utilitățile, dotarea și aparatură, prevăzute în legislația în vigoare, respectiv de Ordinul ministrului sănătății nr. 713/2004 . Articolul
REGLEMENTĂRI din 25 iulie 2006 pentru autorizarea unităţilor care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179949_a_181278]
-
pentru determinări farmacocinetice trebuie să posede certificat pentru buna practică de laborator (BPL), eliberat de Agenția Națională a Medicamentului, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 , cu modificările ulterioare. Articolul 17 Studiile clinice de faza I vor fi coordonate de farmacologul clinician angajat prin contract. Secțiunea a 3-a Autorizarea pentru studii clinice de bioechivalenta Articolul 18 (1) Evaluarea clinică a medicamentelor prin studii de bioechivalenta se poate efectua numai în unități special autorizate în acest scop. ... (2) Deținerea autorizației pentru studii
REGLEMENTĂRI din 25 iulie 2006 pentru autorizarea unităţilor care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179949_a_181278]
-
liberă practică a personalului medical implicat în studii clinice; - documentele care dovedesc existența unui sistem propriu pentru asigurarea calității studiilor clinice; - lista persoanelor care pot fi investigatori principali, la care se anexează dovadă de confirmare a titlurilor (medic primar, farmacolog clinician) și curriculum vitae; - existența unui serviciu propriu de urgență care să fie dotat conform anexei; - existența unui laborator bioanalitic propriu, certificat pentru buna practică de laborator (BPL) de Agenția Națională a Medicamentului, sau un contract cu un astfel de laborator
REGLEMENTĂRI din 25 iulie 2006 pentru autorizarea unităţilor care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179949_a_181278]