2,440 matches
-
-l pregăti de a fi cât mai folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urarea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Petru Poantă mi-a mărturisit într-o emoționantă expunere orală travaliul nașterii revistei și entuziasmul studențesc al Clujului în epoca de deschidere permisă de național-comunism: „Cum se naște o idee e ca și cu nașterea pământului. Nu știu exact momentul
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
nu era străin total. Zis și făcut am început cenaclu la cramă” . Primul număr al revistei a apărut sub semnul fostului retor, acad. Constantin Daicoviciu. Acesta semna un foarte scurt și vibrant mesaj pe prima pagină al revistei: „Urez studențimii clujene și revistei ECHINOX o perpetuă primăvară...” . Pentru a se plia cerințelor epocii, tânăra redacție a publicat pe prima pagina, pe frontispiciu lângă titlu o scrisoare de mulțumire și adeziune tov. Nicoale Ceaușescu, secretar general al PCR. Iată ce scriau tinerii
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
a publicat pe prima pagina, pe frontispiciu lângă titlu o scrisoare de mulțumire și adeziune tov. Nicoale Ceaușescu, secretar general al PCR. Iată ce scriau tinerii scriitori sub semnătura redacției: „Vă adresăm cuvântul de călduroasă recunoștință al studenților din Universitatea clujeană, care, începând cu acest număr al revistei noastre vor putea să-și exprime opiniile și să-și facă cunoscute munca și preocupările. Din partea ne simțim angajați cu toate puterile într-un vast proces constructiv, de edificare și clarificare a locului
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
atmosferă de efervescență tinerească, de emulație dezinteresată și să asigurăm permanența flăcării pure a științei și artei la organul de presă al Almei Mater Napocensis. Stimate și scumpe tovarășe secretar general, exprimăm încă o dată pe această cale atașamentul studențimii universitare clujene față de politica înțeleaptă a Partidului, față de Partid și față de dumneavoastră personal. Cluj, la 27 decembrie 1968. Făgăduim să fim întotdeauna tineri. Redacția revistei ECHINOX” Tinerii scriitori din jurul cenaclului Echinox au învățat repede „mersul istoriei” pe sârmă în epocă și cu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
picior iute, de căprioară” - îi spunea Stoicoiu, tânărul medic de-atunci, fost fotbalist de performanță de odinioară, cu care nea Mitică se intersecta deseori pe terenul de sport. Medic chirurg și, în același timp, asistent universitar la Facultatea de Medicină clujeană, în puținul timp liber ce-l avea la dispoziție, Traian Stoicoiu se relaxa făcând sport. Dumitru Sinu participase la mai multe competiții și doar o singură dată ieșise pe locul doi, în rest, era numai primul. De-aici să i
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
ora opt autocarul a pornit, înfășurând distanțele pe roți, având la început, ghid pe domnul Alexandru Groza care la microfon ne-a vorbit despre istoria și așezarea geografică a fiecărei localități prin care treceam.: comună Baciu, devenită suburbie a metropolei clujene, Mera, Nadăș, Sânmihai, Hida, Sânpaul, Topa Mică unde s-a nascut poetul “Imnelor”, Ioan Alexandru, pe numele de nastere Ioan Sandor, despre acesta vorbind Al.Florin Țene. Am trecut prin Sâncraiul Almașului, Zimbor,am străbătut Valea Almașului, cu un peisaj
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
în privința teritoriului de formare a limbii române a fost: la sudul și nordul Dunării, iar nu la nordul și sudul Dunării”. Mă abțin să comentez. Este tot așa de „uluitoare” ca și precedentele. • D. Macrea- reprezentant de seamă al lingvisticii clujene. În lucrarea sa „Lingvistica și Cultura”(1978, pag. 44) afirmă că: „limba și poporul român s-au format în nordul Dunării, unde s-au constituit mai târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe... „atât
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Toată stima noastră. Lorelai ne-a oferit o lecție de viață de neuitat. În cadrul Bibliotecii orășenești Olănești,(bibliotecara Mesea Maria) a fost discutată Enciclopedia Vâlcii, în două tomuri de 1000 de pagini fiecare. În volumul doi sunt incluși și scriitorii clujeni Titina Nica Țene, Constantin Zărnescu, Ionuț Țene și Al.Florin Țene, acesta a prezentat ultimul său roman”Un ocean de deșert “ iar Titina Nica Țene, volumul de poezii “Un strop de veșnicie”. Activitatea culturală s-a încheiat la Olănești pe
MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN STAŢIUNEA IZVOARELOR DE AUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349979_a_351308]
-
trăim în genunchi .“( Franklin Roosvelt). După care a prezentat și vorbit despre cele două mari antologii de poezie și proză universală, “Meridiane lirice “și “Eposs Meridiane “, apărute de curând la Editura “Armonii Culturale“, în care sunt incluși și câțiva scriitori clujeni, printre care Titina Nica Țene, Voichița Pălăcean Vereș și Al.Florin Țene. În continuare a conferențiat profesorul Vasile Sfârlea care a vorbit despre evenimentul și contextul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Printre multele evenimente aproape inedited, Vasile
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344542_a_345871]
-
ca punct de plecare biografia Antoniei Bodea. Ioan Henteași Ovidiu Jucan au dat citire unor poeme dedicate criticului literar al cenaclului, iar Ovidiu Vasile a citit un eseu în care a subliniat rolul hotărâtor al Antoniei Bodea în susținerea scriitorilor clujeni. Voichița Pălăcean-Vereș a recenzat volumul „Printre file”, punând în evidență calitățile de critic și îndrumător cultural ale celei devenite, în ultimii ani, mentor pentru numeroși artiști ai penelului. Spre a-i omagia doamnei Bodea activitatea, Ioan Benche a recitat una
REGAL LITERAR LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347985_a_349314]
-
Bălan, Emil Tătaru, Eugenia Radu, Doina Reteșan, Viorica Barbu, Ioan Bojan și Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română. După o scurtă trecere în revistă a felului în care Eminescu a fost omagiat în 15 ianuarie de oficialitățile clujene, a dat cuvântul Antoniei Bodea, președinta Cenaclului literar „Artur Silvestri”. În fața unei audiențe alcătuite din intelectuali de seamă ai urbei, Antonia Bodea a susținut conferința „Mihai Eminescu - poet național și universal”. După ce a vorbit despre inteligența, curiozitatea și înclinația către
MIHAI EMINESCU POETUL NEPERECHE SĂRBĂTORIT LA VATRA ROMÂNEASCĂSA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347543_a_348872]
-
Octavian Goga între colectivitate și solitudine(1981); Introducere în opera lui Ion Agârbiceani(1981); Timotei Cipariu(1994); Convergențe europene(1995); Aspecte și interferențe iluministe(1996); Estuar(1996); Reîntoarcerea la Iathaca(1998); Mihai Eminescu-contextul receptării(1999); Homo militans(2000); Figuri universitare clujene(2002); Inserții(2003); Istoria presei românețti din Transilvania(2003); Penumbre(2004); Identificări(2012); ș.a. A îngrijit și prefațat ediții din opera lui Ion Slavici, Octavian Goga, Lucian Blaga, Victor Papilian, Emil Isac, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu; Al Ciura, Victor Eftimiu
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
promovarea românismului, un intelectual stilat și rasat, care are în proiect mereu noi și noi cărți și acțiuni. Conduce și coordonează diverse reviste și publicații locale și din țară, din anul 2000 este președintele Despărțământului,,ASTRA”, conducând și Revista Astra clujeană.A fost numit de către Mitropolitul Bartolomeu Anania, președintele Federației Ortodoxe Române, este vicepreședintele Asociației Române de Istorie a Presei, membru al Asociației Scriitorilor din Cluj și în diverse jurii, coordonator de doctorat, ș.a. ,,Mircea Popa este un produs al școlii
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
de către Mitropolitul Bartolomeu Anania, președintele Federației Ortodoxe Române, este vicepreședintele Asociației Române de Istorie a Presei, membru al Asociației Scriitorilor din Cluj și în diverse jurii, coordonator de doctorat, ș.a. ,,Mircea Popa este un produs al școlii de critică literară clujene, cu un talent extraordinar de a oferi cititorului o lectură plăcută, chiar și unor subiecte aride, care scrie frumos chiar și despre unele lecturi plictisitoare”(Ilie Rad, rectorul Facultății de Jurnalism Cluj). Pentru munca și rezultatele sale, pentru impresionantul său
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
Cluj i-am cunoscut pe Managerul revistei, domnul Mircea Arman căruia îi mulțumesc îndeosebi pentru calda primire, pe domnul Claudiu Groza care s-a ocupat îndeaproape de toată premierea, domnul Alexandru Petria, doamna Livia Titieni și încă vreo câteva personalități clujene. Am fost primită foarte bine, iar organizatorii au asigurat cazarea, masa și transportul. Aveți mai jos câteva fotografii concludente. Am scris acest articol pentru că am citit multe polemici pe seama acestui concurs, mulți de semnul întrebării și tot atâtea suspiciuni. Ba
CLUJ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347680_a_349009]
-
Hațegului, la Silvaș, Brazi(Școala Generală cl. I-X - curs de zi și XI-XIII, curs seral, Orlea, Hațeg(Școala Generală nr.1 ”Ovid Densusianu”și la Colegiul Național ”I.C.Brătianu”).În prezent sunt pensionar. Am debutat cu versuri în revistă clujeana STEAUA în 1966. Am colaborat cu versuri originale și traduceri, eseuri și culegeri de folclor la revistele : Orizont, Steaua, Tribuna,Echinox, Familia, Ritmuri, Cadran, Luceafărul, Transilvania, Brașovul literar și artistic, ”Noi,Tracii” , Observator, ASTRA, Columna, Arena, Opinii culturale, Provincia corvina
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
acestea după petrecerile obositoare și pantagruelice de sărbători am “frunzărit” multe site-uri de poezie. Am recitit cu plăcere poeziile și am privit cu nostalgie pozele de pe blogul poetului Adrian Suciu. M-a cuprins nostalgia “generației de aur” a poeziei clujene de la începutul anilor 90, care s-a transfigurat în “gruparea milenaristă” din jurul anului 2000. Am recunoscut ipostaze și întâmplări din vremea când Clujul era capitala cenaclurilor de poezie din Ardeal. Ce vremuri frumoase erau când tineri studenți ne întâlneam la
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
Cinemateca criticului Mircea Dumitrescu. După filmul “Călăuza” poposeam la Ema sau Boema, la o bere Jubileu și discutam despre tendințele din arta poetică post-modernisă până târziu în noapte. Erau vremuri unice de efervescență literară și artistică neo-avangardistă. Noua generație poetică clujeană introducea un nou stil poetic în literatura română. Abordam metafore criptice și patentam “cuvântul tăiat”, ca o specificitate originală a “generației milenariste”, ce aștepta, aproape mesianic și tensionat, Judecata de Apoi a anului 2000. Sub mentoratul unor poeți clujeni de
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
poetică clujeană introducea un nou stil poetic în literatura română. Abordam metafore criptice și patentam “cuvântul tăiat”, ca o specificitate originală a “generației milenariste”, ce aștepta, aproape mesianic și tensionat, Judecata de Apoi a anului 2000. Sub mentoratul unor poeți clujeni de calibru: Ion Mureșan, Ion Cristofor și, mai ales, Teohar Mihadaș se plămădea o generație poetică unică în urbea de pe Someș. Debutau în reviste sau editorial poeți de excepție, ca Adrian Mihai Bumb, IP Azap, Daniel Moșoiu, Ioan Buteanu, Daniel
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
Adrian Suciu, cu părul său lung și cârlionțat, era liderul acelui început de generație. Poet talentat Suciu a beneficiat de o lansare de debut excepțională în toamna lui 1993 la Librăria Universității cu participarea a sute de studenți și literați clujeni. Atunci am debutat editoria eu, Bumb și Cerna. Cartea lui Adrian Suciu era promovată de o prefață scrisă, cu sârg de laudațio, de Mircea Zaciu și încurajări de la Jean Pop. Volumul lui Suciu “E toamnă printre femei și în lume
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
dori mult ca orașul meu să devină Capitală Culturală Europeană în 2020, dar mi-e teamă că va fi numai o victorie instituțională și Clujul va rămâne un oraș fără poeți și poezie. În ultimii 25 de ani numeroși scriitori clujeni au ales calea Bucureștiului sau străinătății, iar cei care au rămas în urbe își duc existența într-un anonimat provincial indus și impus aproape instituțional. Parafrazând pe Villion pot spune cu siguranță Clujului: “unde sunt poeții de altădată!” Ionuț Țene
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Mariana Cristescu LA MULȚI ANI, DOAMNA TITINA NICA ȚENE! Poeta clujeana Titina Nica Țene a câștigat Premiul I la ediția a treia a Concursului Internațional de Poezie pentru românii din întreaga lume, organizat de revista internațională STARPRESS (director general Ligya Diaconescu) 2012. Titina Nica Țene s-a născut la 10 iulie
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
care face vorbire distinsul meu prieten, gen. Mircea Chelaru, autorul informației atât de prețioase, precizez cele de mai jos. „Descoperirea sinelui adânc al părinților celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.” (Nicolae Iorga) În 1961, cercetătorul clujean N. Vlassa a descoperit în săpăturile arheologice întreprinse în satul Tărtăria (județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie), trei tăblițe de lut ars (teracotă), parte integrantă din stravechea „cultură Turdaș”, care, împreună cu tot atât de străvechea cultură Vinca, a1cătuiesc un complex cultural
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 2105 din 05 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului sau Un basm al vremurilor noastre Iată că povestea tînărului ajuns la Universitatea clujeană, de undeva din satele Olteniei, cu gândul de a trece peste toate piedicile materiale sau de altă natură și să se facă „om mare singur”, cum deseori mărturisește autorul, Grig Gociu, a ajuns la cel de-al treilea volum și
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]
-
avut cel puțin 6 expoziții personale, dintre care majoritatea la Muzeul Național de artă din Cluj - evenimente artistice culminate în 1999 cu decernarea titlului de Cetătean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca, „pentru meritele sale la sporirea renumelui și prestigiului plasticii clujene și românești în lume". A fost prezent și la Muzeul „Bruckental“ din Sibiu (2001), de asemenea interesat de pictura lui Radu. La București în incinta Casei Predescu (2006) și în repetate rânduri - în sălile galeriei „Frezia“ din Dej este prezent
RADU-ANTON MAIER – LUMI VIZIONARE ÎN METAMORFOZE CROMATICE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365942_a_367271]