3,215 matches
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (31) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Ne-am întâlnit pe internet (roman) Cine nu ia taurul de coarne - cap.XXXI --------- M-am internat la spitalul județean și nu prea am condiții să-mi continui însemnările. Doctorița de la dispensar a spus că nu mai este timp de așteptat și a chemat salvarea. De-abia am mai avut timp să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346378_a_347707]
-
nouă, Ce nenorociri ne-aduce?!... Sfarmă toamna-n coji lumina, Lumea-n beznă e o groapă Învelită de cortina Nictitantă ca o pleoapă... Surpă toamna-n plăgi diforme Și-n caverne-adânci de carne Peșteri de stafii și forme Diabolice cu coarne... Toacă toamna ca talajul Drumurile din cartoane, Vântul întețind tirajul Mușcă sticlă și betoane... Scuipă toamna groasă spută De pădure desfrunzită, Gol pământu-i ca o plută Pe o apă nesfârșită... Doare toamna, dorul doare Ca o voce fără voce Când
DE TOAMNĂ ŞI DE ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346444_a_347773]
-
mea ca o piază de care nu mai puteam să scap. Erau dimineți în care mă trezeam cu gând de ceartă sau de bătaie. Și ieșeam în calea răului care trebuia să mi se întâmple. Pe preot îl vedeam cu coarne și-mi venea să-l scot afară din Biserică, ziceam că fac un lucru bun. Mergeam pe stradă și când venea o mașină din față, exact înainte să ajungă în dreptul meu, auzeam: Acuma, brusc, sări în fața ei! Alteori stam la
VALER DEMONIZATUL de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348394_a_349723]
-
și corespondența, se mira de ce ordine am făcut pe-acolo, dar mai ales de încăpățânarea cu care cercetam fiecare palmă de pământ până la zeci de metri depărtare. De cap nu se apropia. «Ăsta-i Beda, mă’ Mihai, îmi zicea, mai coarnele-i lipsesc, poate că le și are sub mița aia trasă pe urechi, tu îl slujești pe Beda, Mihai, bagă de seamă, ăsta o să-ți cumpere sufletu’! Poate comori cauți tu, de nu te mai dezlipești de aici! Ai de
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
el, urlând. Etrius fugea cât îl țineau picioarele. Privi în spate pentru o secundă. Dragonul era mult mai mare ca el, era verde și avea um gât lung și flexibil. Gura lui era mare, ochii îi străluceau și avea două coarne în cap. Avea două picioare și aripi dar nu avea mâini. Etrius continuă să fugă în zigzag, ferindu-se de mingile de foc pe care dragonul le trimitea spre el. Etrius credea să fuge de minute bune. Totuși, nu se
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
par, în lumea asta mare, Un suflet viu cuprins de gheață. Mi-aș pune draperii lugubre, Pereții toți, i-aș zugrăvi Cu ghiare lungi, zdrențe și umbre, Suspinul, să-l pot isprăvi. Mi-aș pune solzi ciudați de fiară Și coarne de distrugător Să-ți spun, când vei veni diseară, Că nu am suferit de dor. Dar, ochii tăi în prag de seară Îmi ard dorințe nefirești, Sufletul cald din stropi de ceară Așteaptă mereu să-l privești. Oricât coșmar aș
DE DOR de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345094_a_346423]
-
predând la o facultate paralelă cu aceea urmată de președintele fondator al ’’Apolloniei’’, dar mergea la Cercul Științific organizat regulat de acesta la Fiziologie. Printre vorbele sale înțelepte erau și o serie de proverbe de genul ’’ Boul se leagă de coarne și omul de limbă’’ sau ’’Sacul gol nu stă în picioare’’. De aceea, distinsul oaspete remarca nu numai frumusețea slujbei ținute în comemorarea academicianului, cât și intervențiile deosebit de inspirate, în timpul acesteia ale unui puști cu ochii strălucitori, pe nume Tudor
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Apoteoza poetului Dincolo de zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice speranță A luminii de la capătul firii. Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire Îmi pierdeam fărâme de timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când buzele tale își etalează grația. Într-o apoteoza a
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
which was made red-hot în an oven. But if an angel will be found to intercede for you, It will bring you dew drops, and fly you to the shores of the river of life. ÎNGER CU STROPI DE ROUA Coarne de vite, poate de la vre-un bivol, pește câmpul ars - doar coarnele au mai rămas netopite. Un aer hoituit care-ți gheruie nările, biruie zarea și-ți țintuiește soarele în creștetul capului. Cadavre dospite, colcăinde încă cu viața putrezindă Ce
BILINGUAL POEMS (1) / POEME BILINGVE (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345339_a_346668]
-
be found to intercede for you, It will bring you dew drops, and fly you to the shores of the river of life. ÎNGER CU STROPI DE ROUA Coarne de vite, poate de la vre-un bivol, pește câmpul ars - doar coarnele au mai rămas netopite. Un aer hoituit care-ți gheruie nările, biruie zarea și-ți țintuiește soarele în creștetul capului. Cadavre dospite, colcăinde încă cu viața putrezindă Ce se descompune în țărâna crăpata, cum s-a descompus ultima privire din
BILINGUAL POEMS (1) / POEME BILINGVE (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345339_a_346668]
-
faptul că ucenicul meu avea și o tablă de ardezie de pe care puteam șterge în voie greșelile...." Notă hazlie și plină de ironie, o întâlnim foarte bine în următoarele versuri: VACĂ LUI PĂCALĂ Păcală avea, și el, o vacă, Cu coarne mari, ca să placă. Însă scoasă la vânzare, Nu prea avea căutare! Că are coarnele mari! Că cere prea mulți bani! Așa că bietul OM, A făcut din vacă pom. Un animal cu capul ȘUT, Ce arată tare slut. Așa e și
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
în voie greșelile...." Notă hazlie și plină de ironie, o întâlnim foarte bine în următoarele versuri: VACĂ LUI PĂCALĂ Păcală avea, și el, o vacă, Cu coarne mari, ca să placă. Însă scoasă la vânzare, Nu prea avea căutare! Că are coarnele mari! Că cere prea mulți bani! Așa că bietul OM, A făcut din vacă pom. Un animal cu capul ȘUT, Ce arată tare slut. Așa e și-n poezie, Din cuvintele o mie Vine criticul etern, O reduce la...CATREN! Te
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
au mai tăiat plopul acela imens așa cum se hotărâse inițial), privind hăăăt departe înspre Reni, sau adâncurile învolburate ale Dunării, anafoarele furioase ce se împleteau și se despleteau jos la rădăcinile plopilor albi și rămuroși ce înfruntau , parcă, ca niște coarne gigantice cursul de neoprit al fluviului. Își înfășură picioarele în niște oghele colorate, apoi și le îndesă în cizmele de cauciuc mult prea mari pentru el, luă traista pregătită dinainte cu demâncare, bățul sprijinit de peretele casei și plecă înspre
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
negre- alburii. Lăsase în urmă Vadul Racului , acolo unde îi plăcea lui să mângâie bujorii și nuferii trecând prin brădișul des cu apa mult peste subțiori, sau dând la o parte ciulinii din cale, ciulini maron-verzui ce-l înțepau cu coarnele lor ascuțite , plutind în bătaia vântului , pe valurile mici , sclipitoare ; nu de puține ori simțea ventuzele lipitorilor pe picioare sau urmărea, cu atenție prin apa sticloasă, pești înotând lângă el. Astăzi mergea pe malul apei, speriind anghilă după anghilă care
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
ne e calmă Că bunelul și cu buna Ți-ar mai da și azi o palmă Iar palinka nu e scotch: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci Tu nu vezi cum bate vântul Se cutremură pământul Când iei taurul de coarne Grojă să nu te răstoasrne Poate poci, poate nu poci: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! Referință Bibliografică: Mă’, cu neamțu’ nu ti joci! Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de
MĂ’, CU NEAMŢU’ NU TI JOCI! de ION UNTARU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376924_a_378253]
-
avut probleme de niciun fel. Examenul de licență tot aici, masteratul, de asemenea. Tata a dorit să intru în Poliție. Mama a sugerat că este o muncă prea grea pentru o fată... Ha, ha, ha! S-au cam luat în coarne, iar eu râdeam. Au fost nostimi. La un moment dat începuse să-mi surâdă ideea. Acum, recunosc, am ușoare regrete... Să nu crezi că mi-a fost ușor. Am depășit multe praguri pe care, sincer, nu mi le imaginasem. Nu
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
le jeluiește, nimeni nu le cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
capătă dulceață, se plimbă din vis în vis. Roua se lasă pe frunze și ierburi, numai căprioarele se grăbesc spre marginea pădurii. Soarele dă semne de culoare, de după un deal și așteaptă cu înfrigurare până un cerb îl plimbă în coarne peste vâlcele. Ziua ne trage pe toți de urechi cu frenezia orelor de smalț în care ne lucrăm idealul. Referință Bibliografică: Cum se crapă totul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul IV, 27 octombrie 2014
CUM SE CRAPĂ TOTUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377866_a_379195]
-
după care ”dogmă” s-ar mai ascunde? Ei, credincioșii... Și vii și morți, în același rând, ca orice viețuitoare. ”Poate dracul gol...” s-ar grăbi să afirme alții. Nu știu dacă trebuie să mulțumesc celui ”prea divin” sau celui cu coarne... că a semănat între oameni iubirea, dar, din păcate, și ura, și trădarea. Așa, ca un joc, ca o fugă de plictiseală, ca un hohot... Dar ce spuneam: iubirea, un adevărat miracol, o energie care te soarbe, te devoră, până la
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
până în vârful unghiilor de la picioare. În odaie, la o măsuță joasă și rotundă, țărănească, pe două scăunele, se aflau față în față baba și o hidoșenie pe care n-o mai văzuse niciodată. Arătarea rânjea cu chipu-i fioros, cu coarne, urechi lungi, corpul păros prelungit cu o coadă stufoasă, picioare terminate cu copite iar brațele cu labe ca de urs. - Intră, surato, pițigăie baba. Nu te teme de viitorul tău colaborator! Marița rămase ca o stană de piatră pe care
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
acceptat în UȘ Army , trebuie să treci un test de cultură generală de aptitudini (pe care l-am trecut cu flying colors) și să treci o vizită medicală complexă. Poate vă întrebați de ce decizia mea de a lua taurul the coarne și a ma înrola de bună voie și nesilit de nimeni în UȘ Army? Trei motive au stat la baza acestei decizii importante și oarecum curajoase...la aproape 30 de ani să te înrolezi în UȘ Army, unde ai alături de
US ARMY VS. ROMANIAN ARMY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378011_a_379340]
-
Grigorie Ghica Vodă să șteargă robia de pe facia Moldovei. Este în genere cunoscut că stăpânii țiganilor aveau drept de a'i tortura, fără ca autoritățile polițienesci, să poată a'i stavila; ei puteau să'i bată crud, să'i pue în coarne de fier, să'i lege cu lanțuhuri pentru vinovățiile ce ei ar fi făcut.In anul 1855 luna Noemvrie Spatarul Ioniță Koroi au legat cu lanțuh de gât și de unu copacu în grădină pe țiganul Lupu, acest nenorocit au
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
că trebuia să-i mărturisească Leei nebunia pe care o comisese, din grijă și dragoste pentru ea, dar nu era sigur că acest lucru mai contează. Privea tot mai des către ușă, împins de imboldul imperios de apuca taurul de coarne. Demult, liniștea domnea în casă, semn că toți dormeau, așa că porni ca un condamnat să-și înfrunte soarta. Deschise ușa dormitorului, dar scoase un strigăt și sări în lături, speriat. În cadrul ei, Lea stătea pregătită să bată, dar își retrase
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
că trebuia să-i mărturisească Leei nebunia pe care o comisese, din grijă și dragoste pentru ea, dar nu era sigur că acest lucru mai contează. Privea tot mai des către ușă, împins de imboldul imperios de apuca taurul de coarne. Demult, liniștea domnea în casă, semn că toți dormeau, așa că porni ca un condamnat să-și înfrunte soarta. Deschise ușa dormitorului, dar scoase un strigăt și sări în lături, speriat. În cadrul ei, Lea stătea pregătită să bată, dar își retrase
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
nu putea avea mai mult de 10-12 ani. Lângă ea, mai în spate, Haralamb, expunându-și dinții într-un rânjet de victorie că, neobservat, i-a stricat fetei frumusețe de fotografie, punându-i deasupra capului două degete în formă de coarne. Privindu-i, surâd gânditoare și-mi trimit spiritul în zbor pe aripile Crivățului dezlănțuit înapoi peste ani, să arunce câteva priviri prin ferestrele anilor, să-mi reînvie în minte și suflet un petec de timp al acelor vremuri. Furișându-și
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]