1,239 matches
-
imagine! Ajuns pe puntea de comandă, trebui să sară peste trupul căpitanului Leeth, care zăcea pe podea, lângă tabloul de control. Răsuflând ușurat, apăsă pe tasta care dirija fluxul de energie spre scutul de protecție al navei. Peste câteva clipe, cocoțat pe unul din scaunele de control, Elliott Grosvenor schimba poziția navei. Înainte de a părăsi puntea, avu grijă să pună sistemul de control al direcției sub un cod reglat pentru zece ore, spre a preîntâmpina astfel riscul ca vreunul dintre oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
vorbea despre Gonbad-e Gabri 1 ca despre o hrubă cu șoareci. Dincolo de ea, spre sud-est, se afla 1. Turnul Magilor (pers.), de unde se spune că au pornit magii vestitori ai lui Hristos, care erau zoroastrieni, călăuziți de stea. Cimitirul Martirilor, cocoțat pe un vârf precum o căciulă pe un creștet pleșuv. Morții întru Islam contau mult mai mult decât templul octogonal, cu trei caturi și cupolă turtită - o cutie a blestemelor pentru mulți. Nu-l dărâmă, că le e frică, le
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cel care divide, di - abole. A 15 lamelă de Tarot exprimă combinarea elementelor naturii (apă, aer, foc, pământ) în forma dorinței pasiunii supraexcitării omului. Lamela Diavolul reprezintă reversul Împărătesei, un regres spre dezordine, divizare, disoluție, în plan fizic și metafizic, cocoțat pe jumătate gol, pe o sferă de culoarea pielii, hermafrodit, cu mâna dreaptă ridicată, cu cea stângă lăsată în jos. LINIILE PALMEI DEPIND DE... Propriu-zis, mâna reprezintă, cu ajutorul antebrațului, o prelungire a spiritului. Studiul palmelor începe cu forma mâinii, a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
așa bine dispus? se interesă sumbru Scarlat. ― Îhî! Dă-mi o rimă la "dispus". ― Intrus. Ai și chestii din astea? ― Am. Fac poezii foarte frumoase. De pildă: "În țara cu fluturi albaștri / Printre aștri / O zână bună cu pistrui / Sta cocoțată-n gutui..." Cum ți se pare? Inginerul clătină din cap edificat: ― Clarisim! În bucătărie mirosea a chiftele și a praf pentru gândaci. Ionescu dădu preșul la o parte și ridică chepengul. Coborî primul scara. Se opri pe ultima treaptă aruncând
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Panaitescu n-a fost un comunicativ, iar eu -râse scurt ― nu sânt din cale afară de curios. Când trăiești ca noi, e de ajuns că te suporți. Mărunt, boțit la față, ceva mai înalt decât un băiețel, semăna cu o maimuță cocoțată pe un balansoar. Maiorul căută din ochi scrumiera. ― Mulțumesc... E aici. Așadar, sânt foarte mulți ani de când locuiți în comun. Cum de nu ați găsit până acum nici o soluție? ― Hm! Nici n-am căutat-o. Chestiunea m-ar fi interesat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
St, draga mea! Ar putea să ne audă. Nici mie nu-mi place... Apăsă pe comutator. Bucătăria se umplu de o lumină tulbure. Valerica Scurtu își înfipse unghiile în părul cleios. ― Scoate-l de-acolo! Nu mai suport! Bătrâna se cocoță pe un scaun și apucă o oală uriașă cu capac. O trânti cu toată puterea de ciment. Zgomotul asurzitor se prelungi câteva secunde. În prag apăru Azimioară înspăimîntat. ― Ce se întîmplă? ― Oh, iertați-mă, se scuză bătrâna, confuză, cu un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vânător care s-o ucidă. Căci de coborât de acolo nu e în stare să coboare. Ei bine, eu sânt o asemenea pasăre. Uită-te cu atenție la mine. Nu mă vezi? Sânt singura pasăre din vârful copacului. M-am cocoțat aici și nu mai pot să cobor. Și vreau să-ți cer o favoare, domnule sculptor. Să fii dumneata vânătorul pe care-l aștept..." Am bănuit că omul căruia nu izbuteam să-i deslușesc chipul ascundea ceva. Îmi întindea o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Minciuni." Și Domnul Andrei îmi comunică în mare taină că Mopsul fusese mai întîi grădinar, primit din milă de un stareț care-i dăduse adăpost. Îngrijea florile din grădina mânăstirii, iar în timpul liber juca zaruri la cafenea. Apoi se trezi cocoțat în postul de director de închisoare, unde s-a hotărât să se răzbune pentru toți anii în care trebuise să îndure viața printre flori. Cu o șiretenie diabolică născocea tot felul de metode pentru a-i chinui pe deținuți. Îi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cu mai multă grijă. Mopsul avea o pușcă de vânătoare, iar Nelson râdea de el, frecîndu-și palmele de bucurie. "Hei, fiți atenți", a strigat Mopsul și a ridicat pușca. Țintea o pasăre neagră, cu pete albe, aproape de mărimea unei găini, cocoțată în vârful unui gutui sălbatec, ca acela de la poarta Martei. A răsunat împușcătura, dar pasărea n-a căzut. A tresărit doar, înspăimîntată de moarte. "N-ai nimerit, n-ai nimerit", râdea Nelson, iar ochiul lui, singurul, i se învîrtea ca
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și intră atunci și el, urmat imediat de un băiețel și o fetiță îmbrăcați ca niște câini savanți. Ajuns la masă, el așteaptă ca nevasta să ia loc, apoi se așează, și cei doi căței pot în sfârșit să se cocoațe și ei pe scaunele lor. Spune "dumneata" soției și copiilor, îi înșiră celei dintâi tot soiul de răutăți politicoase și cuvinte sentențioase moștenitorilor: ― Nicole, dumneata te arăți suprem de antipatică ! Și fetița e gata să plângă. Asta se și urmărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ÎNCERCAU SĂ ADUCĂ PRIN FRAUDĂ LEACURI BĂBEȘTI. ERA O MĂSURĂ ASPRĂ, DAR DREAPTĂ." LA CEALALTĂ MASĂ, OCUPATĂ DE NIȘTE TINERI ELEGANȚI, CONVERSAȚIA ERA DE NEÎNȚELES ȘI SE PIERDEA ÎN RITMUL ȘLAGĂRULUI SAINT JAMS INFIRMAY CARE SE REVĂRSA DINTR-UN PICUP COCOȚAT PE UNDEVA. ― Sunteți mulțumit ? spune Rieux ridicând glasul. \ Se apropie, spune Rambert. Poate în cursul săptămânii. \ Păcat, strigă Tarrou. Tarrou se uită la Rieux. \ O! spune acesta, Tarrou spune asta pentru că se gândește că ne-ați fi putut fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
În comparație cu prezența permanentă a autorului în sat ca părtaș la întâmplări autentice, prezența mea în satul natal, mai ales în perioada 19501989 a fost sporadică, întâmplătoare și aproape nesemnificativă, pe motiv că n-am dorit să revăd aceleași figuri sinistre cocoțate în fruntea satului, care mă ostracizaseră în 1950, expulzându-mă din sat tocmai la vârsta de aur a unei tinereți clocotitoare și a unei energii pe care voiam s-o dăruiesc în întregime satului minunat în care crescusem și mă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de vremurile tulburi ale lui octombrie 1917 și acaparând tot mai multă putere și influență să devină atotputernic, în măsură de a decide soarta unor oameni și popoare, mai ales după lichidarea oponenților, care puteau oricând să-i demaște oportunismul... Cocoțat pe creasta valului politic și al evenimentelor ce s-au succedat, devine omul cel mai autoritar și puternic din uriașul conglomerat de popoare care au intrat samavolnic în cuprinsul U.R.S.S. în locul knutului țarist a adus mai groaznicul knut comunist
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
susținerea Iranului. Dacă atacau acum, era pentru că Teheranul își dorea un război în regiune. Și asta cât mai repede. Făcură un înconjur după care trecură printr-un loc mai sus de Ramallah, iar acum intrau în Psagot, o așezare evreiască cocoțată pe un deal, care se zărea deasupra orașului palestinian. Pe Maggie o surprinse simplitatea tuturor locurilor acestora. Era aproape medievală. Fortărețe pe vârfuri de dealuri, ca și cum ar fi fost pline de arcași gata să trimită o ploaie de săgeți peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și provocând o agitație jenantă. Hai să intrăm aici și să ne-așezăm. Îl împinse cu una dintre cele două cutii cu prăjituri spre ușa barului Night of Joy. În întunericul care duhnea a whisky și mucuri de țigară, se cocoțară pe două scaune înalte de bar. În timp ce doamna Reilly își aranja cutiile cu prăjituri pe tejghea, Ignatius își dilată nările lui pretențioase și spuse: Pe cinstea mea, mamă, pute îngrozitor. Simt că mi se întoarce stomacul pe dos. — Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a răcit az’ noapte, Lana. A fost îngrozitor. Mi-a tușit toată noaptea drept în ureche. De unde-ți vin în cap asemenea scorneli? — Păi, i-adevărat, spuse Darlene pe un ton jignit. Își puse pălăria uriașă pe bar și se cocoță pe un scaun înalt, intrând în norul de fum suflat de Jones. A trebuit să-l duc az’ dimineață la veterinar, să-i facă o injecție cu vitamine. Nu vreau să-mi tușească biata pasăre peste toată mobila din casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
kilograme de carne conservată și cârnați. Și nu exista nici un Mattie; domnul Watson, proprietarul liniștit, de culoare café au lait, era singura autoritate care dispunea de puținele mărfuri. — Chestia-i că n-am meserie, îi spunea Jones lui Watson. Stătea cocoțat pe un scaun de lemn și ținea picioarele îndoite dedesubt, ca niște clești de luat gheață, gata să ridice scaunul și să plece cu el sub ochii bătrâni ai domnului Watson. Să am și eu, bre, o calificare, n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
urmară. În timp ce Billy își spunea: Of, mamă, ce am promis să fac? Capitolul 66 Stan Milgram începuse călătoria lungă ca să își vadă mătușa din California, și conducea doar de o oră, când Gerard începu să se plângă. — Pute, zise Gerard, cocoțat pe spătarul scaunului. Pute până la ceruri. Se uită pe fereastră. — Ce văgăună mai e și asta? Suntem în Columbus, Ohio, răspunse Stan. — Dezgustător. — Știi cum se spune, zise Stan. Columbus este Cleveland, fără pompă. Pasărea nu spuse nimic. — Știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o străină În momentul ălaă, Armanoush Tchakhmakhchian a urmărit vârtejul acela de femei Întorcându-se pe călcâie și plecând. Într-o armonie perfectă și cu mișcări neșovăielnice, oaspeții au schimbat locurile cu nou-veniții. Asemeni păsărilor dintr-un stol, s-au cocoțat pe fotolii, pe canapea și pe pernele de pe podea, atât de Înghesuiți unii În alții, Încât umerii li se atingeau. Au salutat fără cuvinte și au plâns strident; toate femeile acelea care puteau fi atât de tăcute când erau singure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
tare greu să ne reținem hohotele de rîs chiar și atunci cînd aborda subiecte grave, cum ar fi moartea sau iadul. Își puncta fiecare dintre fraze Înălțîndu-și brațele și făcînd să-i tremure mîna. Ai fi zis că, așa cum stătea cocoțat În amvon deasupra credincioșilor, Încerca să deșurubeze un bec. Era irezistibil. După lectura Evangheliei, cînd ne așezam ca să ascultăm predica, dacă el era cel care urca sus În amvon, noi ne spuneam: „Grozav! Azi vorbește abatele Delval!“. Se instala sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pe echipe, era un soi de cursă de ștafetă pe verticală. Cu extazul acela neprevăzut, Îmi făceam echipa să piardă! Seara, ca un adevărat savant, am Încercat să reproduc experimental senzațiile voluptuoase pe care le descoperisem cu totul din Întîmplare. Cocoțat pe un scaun, m-am atîrnat de cornișa dulapului celui mare căruia Îi găsiseră loc În camera mea, iar cînd picioarele au părăsit marginea scaunului și mi-am adus, prin tracțiunea brațelor, umerii la Înălțimea mîinilor, plăcerea de care profitasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
agenției, garanția și chiria pe prima lună la noul apartament ale cărui Încăperi Delphine a vrut să le zugrăvească imediat. Delphine este o emotivă activă. Eu sînt mai degrabă un inactiv. Lucrările Începuseră - cu ziare pe jos și cu Delphine cocoțată pe un taburet, văruind tavanul dormitorului după ce Îmi spusese mai Înainte: „o să zugrăvesc Încăperea asta, o să-mi facă bine, și ei de asemenea“ -, dar chiria trebuia plătită din nou. Un tip oarecare nu se vindea așa cum sperasem. Am acceptat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Crezi că este pregătit pentru asta? ă Ar avea vreo importanță pentru dumneata, Porfiri Petrovici, dacă aș spune nu? ă Desigur. Atunci voi amâna identificarea. ă Scuză-mă pentru o clipă. Doctorul Pervoiedov se întoarse către Virginski care era acum cocoțat pe taburet. Își trecu mâna prin fața studentului. Apoi spuse: ă Deschide, te rog, gura. Cu o spatulă de lemn, acesta desfăcu buzele lui Virginski și îi examină dinții și gingiile. Ridică, te rog, brațele. După un moment de întârziere, Virginski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ca și cum nu ar fi vrut să se surprindă în situația de a aplela la rugăciune. Sania se zgudui, iar Ulitin, care nu se simțise atât de singur în viața sa, era de-a dreptul fericit să îl vadă pe Nikita cocoțându-se pe capră lângă el. ă Stavorgin's Copse. Dacă o ținem tot în dreapta ar trebui să ajungem la Kozelsk. Ulitin se uită în direcția indicată de Nikita, dar tot ce putea vedea în fața ochilor era dansul nebunesc al fulgilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
vânător care s-o ucidă. Căci de coborât de acolo nu e în stare să coboare. Ei bine, eu sunt o asemenea pasăre. Uită-te cu atenție la mine. Nu mă vezi? Sunt singura pasăre din vârful copacului. M-am cocoțat aici și nu mai pot să cobor. Și vreau să-ți cer o favoare, domnule sculptor. Să fii dumneata vânătorul pe care-l aștept...” Am bănuit că omul căruia nu izbuteam să-i deslușesc chipul ascundea ceva. Îmi întindea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]