1,222 matches
-
preocupările pedagogiei și sociologiei, Dürkheim opera o viziune interdisciplinară devenită pedagogia sociologică. Formarea omului prin educație și în conformitate cu cerințele sociale nu se poate produce în afara mecanismelor socializării. Însuși procesul educației devenea în viziunea sa un proces de socializare metodică și coercitivă a tinerilor. Pragmatismul (de la grecescul pragma - acțiune), curent contemporan, s-a răspândit inițial îndeosebi în SUA. Primele preocupări se conturează în SUA încă de la sfârșitul secolului XIX, avându-i ca promotori pe Ch, Pierce, W. James și John Dewey (1859-1952
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
el, modelează o idee spontană într-o realitate care se află în afara lui, face ca viața individuală să participe la existența universală.” Conform pedagogului elvețian, creația copilului presupune cinci componente: creația rezultă dintr-o inspirație spontană, nu dintr-un ordin coercitiv exterior; inspirația trebuie să conțină un potențial afectiv, o stare de optimism și de beatitudine, nu de încordare sau de tensionare interioară; inspirația vizează întotdeauna un scop (de pildă, o așezare într-o anumită ordine a unor idei deja învățate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a transforma adolescenții și tinerii în oameni. Mai bine zis, pentru a-i lăsa să devină oameni.” Teza centrală susținută de Ferrière, autonomia școlarilor, pare justificată prin următoarele sfaturi: răbdare și perseverență paideutică a educatorului în detrimentul activității didactice forțată și coercitivă; educatorul trebuie să propună, nu să impună; educația morală și socială a unei comunități de elevi nu trebuie să părăsească cadrul rațiunii și al dreptății, căci ceea ce este rațional, este și just, reciproca fiind la fel de valabilă; continuitate în experiența clasei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
artă, apoi o știință, pentru ca spre finele carierei autorul să-și redefinească poziția față de pedagogie, definind-o prin sintagma ,,școală psihologică”, înțelegând prin aceasta acțiunea educativă, pe care școala este primordial solicitată să o producă, în care nu efortul impus coercitiv trebuie să fie prioritar în preocupările educatorului, ci interesul și motivația sa față de școală și educație. Suferința poate fi socotită un factor de modelare și formare umană, în schimb plăcerea, exprimată și prin interes, poate fi evaluată drept cea mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să prețuim contribuția lui Spencer numind interpretarea sa nu Social darwinism, așa cum impropriu apare în literatură, ci Social spencerism. * Societatea evoluează implacabil pe un traseu ce pornește de la omogen spre eterogen, de la simplu la complex, de la societatea militară (omogenă, puternic coercitivă) la societatea industrială (puternic vascularizată de libertate). Progresul social este rezultatul evoluției, nu al conflictului. * Explicația de tip cauzal constituie modalitatea epistemică definitorie la care apelează, consolidând acest tip de explicație ce va avea mare succes în sociologie. Rămâne în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
supremă a bisericii, instituție desemnată să administreze mîntuirea. Universalismul creștin venea însă în contradicție cu tradiția multietnică și de permisivitate religioasă specifică Europei și, în asemenea condiții, centrul eclesiastic a favorizat o birocrație supărătoare și a recurs deseori la metode coercitive drastice, care au generat, după secolul al X-lea, numeroase încercări de opunere și mai multe sciziuni. Ca atare, extensiunea și expansionismul Imperiului Roman era în acord cu universalitatea creștină, dar spiritul diversificator, specific europenilor, s-a revoltat, producînd mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
politică / 62 Dezvoltarea politică și rolul structurilor / 65 Dezvoltarea politică și rolul normelor / 68 Privire de ansamblu / 72 Bibliografie suplimentară / 73 Capitolul 5 Legitimitate, integrare și coerciție / 75 Introducere / 75 Legitimitate și sprijin individual / 76 Integrarea politică / 80 Sisteme politice coercitive și dictaturi / 84 Privire de ansamblu / 87 Bibliografie suplimentară / 87 Partea a II-a SOCIETATEA ȘI GUVERNAREA / 89 Capitolul 6 Bazele sociale ale sistemelor politice / 94 Introducere / 91 Sistemele politice și structura socio-economică / 92 Societățile plurale / 97 Caracteristici culturale / 100
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și totuși, multe continuă să existe fără să fie aparent acceptate de populație. Fenomenul de coerciție este răspândit, iar conceptul de dictatură nu este lipsit de aplicație practică. Această aparentă contradicție între o "nevoie" recunoscută de sprijin și realitatea regimurilor coercitive este una din problemele majore pe care știința politică și studiul comparativ al guvernării trebuie să le analizeze. Sprijinul se leagă de legitimitate, un concept care ar trebui distins clar de legalitate, deși există conexiuni între cele două idei. Sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt adesea tentate să se opună prin forță acțiunii instituțiilor sau grupurilor. Poate fi aceasta cu adevărat o soluție? Există oare limite ale gradului de coerciție pe care îl poate impune un regim fără să-și pericliteze viitorul? Sisteme politice coercitive și dictaturi Numărul mare de sisteme politice autoritare Regimurile coercitive sunt larg răspândite în lumea contemporană, poate că cele mai multe trebuie descrise în această manieră, iar o minoritate însemnată dintre ele aplică metode foarte aspre. Frecvența loviturilor de stat militare și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau grupurilor. Poate fi aceasta cu adevărat o soluție? Există oare limite ale gradului de coerciție pe care îl poate impune un regim fără să-și pericliteze viitorul? Sisteme politice coercitive și dictaturi Numărul mare de sisteme politice autoritare Regimurile coercitive sunt larg răspândite în lumea contemporană, poate că cele mai multe trebuie descrise în această manieră, iar o minoritate însemnată dintre ele aplică metode foarte aspre. Frecvența loviturilor de stat militare și de alte tipuri dovedește magnitudinea acestei probleme, deși loviturile de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aplică metode foarte aspre. Frecvența loviturilor de stat militare și de alte tipuri dovedește magnitudinea acestei probleme, deși loviturile de stat (și revoluțiile) apar nu doar pentru a instaura, ci și pentru a răsturna regimuri dictatoriale. Mijloacele prin care regimurile coercitive sunt capabile să se mențină la putere sunt binecunoscute nu numai că libertățile mai sofisticate precum cea a presei sau cea de a demonstra sunt îngrădite sau abolite, dar alegerile sunt fraudate, amânate sau pur și simplu lipsesc; chiar drepturile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
închiși sau chiar împușcați. În același timp, propaganda guvernamentală domină media, asigurându-se în acest fel că informațiile sunt restricționate la știrile pe care autoritățile publice vor să le difuzeze. Într-adevăr, pare să nu existe nicio limită în măsurile coercitive pe care le poate adopta un stat "totalitar", descoperirile tehnice moderne aducând o contribuție substanțială la instrumentele de control și de "educație" care erau în mod tradițional la dispoziția guvernelor (Friedrich și Brzezinski, 1965; Holmes, 1986: 58-75; 379-401). Dictaturi structurale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anumită perioadă de timp sugerează că un sistem politic autoritar nu poate fi cu adevărat viabil, sau cel puțin că împrejurările în care aceste dictaturi pot fi menținute sunt mai degrabă stringente. În primul rând, construirea și susținerea unui aparat coercitiv necesită cheltuieli. Stabilirea variatelor pârghii de control implică faptul că poliția și armata sunt suficient de numeroase pentru a fi în stare să exercite supravegherea tuturor colțurilor țării; evident, acest lucru este atât de costisitor încât autoritățile publice pot avea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partide și mișcări pentru a controla populația Autoritățile publice pot încerca să "creeze" sprijin printr-o combinație între favorurile personale și "educarea politică". Aceasta este rațiunea din spatele alcătuirii "mișcărilor de masă" și în special a partidelor politice în multe regimuri coercitive. O astfel de dezvoltare a fost deosebit de răspândită în dictaturile contemporane, în parte pentru că aceste mișcări sunt mai ușor de alcătuit, ca rezultat al dezvoltării tehnicilor de comunicare modernă. Totuși, construirea unor astfel de organizații este și ea costisitoare și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acesta este motivul pentru care partidele cu adevărat active, cel puțin pentru o perioadă, sunt mai ales acelea alcătuite în împrejurări speciale de exemplu în timpul unui război de independență prelungit, sau cu ajutorul unei națiuni străine care adaugă resurse externe efortului coercitiv. Așa s-a întâmplat când forța Uniunii Sovietice a susținut regimurile comuniste din estul Europei. Mașinăriile coercitive sunt astfel greu de construit și mai ales de întreținut, deoarece trebuie să fie extinse îndeosebi în acele țări în care masa populației
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acelea alcătuite în împrejurări speciale de exemplu în timpul unui război de independență prelungit, sau cu ajutorul unei națiuni străine care adaugă resurse externe efortului coercitiv. Așa s-a întâmplat când forța Uniunii Sovietice a susținut regimurile comuniste din estul Europei. Mașinăriile coercitive sunt astfel greu de construit și mai ales de întreținut, deoarece trebuie să fie extinse îndeosebi în acele țări în care masa populației este ostilă. Eforturile întreprinse pentru a "educa" populația, îndepărtând-o de grupurile tradiționale și de normele sprijinite
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
structura socio-economică; astfel se explică existența, în lumea contemporană, a diverselor dictaturi apărute în procesul dezvoltării în țări fie comuniste, fie populiste sau autoritare inegalitare. În timp ce multe regimuri reușesc să se mențină pentru o vreme prin folosirea coerciției, costurile aparatului coercitiv sunt atât de mari încât dictaturile au fost rareori durabile. Sprijinul și coerciția sunt două componente ale vieții politice care, deși diametral opuse, trebuie observate împreună. Doar în acest fel putem înțelege caracteristicile și dinamica sistemelor politice, oricâtă aversiune am
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice reprezintă una din dezvoltările majore ale secolelor XIX-XX. Ele constituie o invenție a sistemelor politice moderne care, în mod curios, a servit și chiar a eficientizat la prima vedere atât sistemele politice liberal-democratice, cât și multe tipuri de regimuri coercitive. Deși unele dictaturi contemporane încearcă să opereze fără partide politice, o fac de obicei pentru perioade scurte de timp și cu greutate. Partidele sunt fundamentale societății moderne pentru că sunt principalele mijloace prin care sunt aplanate conflictele politice. Ele realizează acest
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
își mențină sau să își promoveze scopurile împotriva dorinței populației sau a grupurilor principale. O astfel de dezvoltare impusă poate avea succes doar când grupul "părinte" este însuși statul sau cel puțin îl include, din moment ce acesta în sine posedă puterile coercitive care vor menține stăpânirea partidului. Dar puterea coercitivă a statului poate fi asociată cu influența unor grupuri comunitare, în special triburile sau clanurile și grupurile etnice. Astfel, procesul de legitimare a partidelor poate rezulta dintr-unul din cele două tipuri
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dorinței populației sau a grupurilor principale. O astfel de dezvoltare impusă poate avea succes doar când grupul "părinte" este însuși statul sau cel puțin îl include, din moment ce acesta în sine posedă puterile coercitive care vor menține stăpânirea partidului. Dar puterea coercitivă a statului poate fi asociată cu influența unor grupuri comunitare, în special triburile sau clanurile și grupurile etnice. Astfel, procesul de legitimare a partidelor poate rezulta dintr-unul din cele două tipuri de dezvoltare. Pe de o parte, grupurile care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
strict: partidul reprezintă scena, iar forțele armate sunt actorii (sau cel puțin unii dintre actori). Forma regimurilor militare este astfel din ce în ce mai variată o dată cu trecerea timpului. Privire de ansamblu Intervenția militarilor în politică este un fenomen universal; se bazează pe puterea coercitivă a armatei și pe motivația forțelor armate de a interveni. Această motivație de a interveni izvorăște din faptul că valorile forțelor armate precum disciplina și o stare de pregătire pentru război pot să nu fie împărtășite de masa populației. Condițiile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Va rămâne ceea ce timpul, necruțător și imposibil de trișat, va reține ca valoare perenă. Puțin, probabil. Dar se înșeală și cei care cred că nu va rămâne chiar nimic. Să ne gândim că literatura de la 1900, cu direcțiile ei oarecum coercitive (deși în alt sens decât ce s-a petrecut după 1948!), a fost "filtrată" sever de posteritate, chiar dacă alte criterii au funcționat în cazul său. Oricum, sumedenie dintre actorii aflați la lumina rampei între 1900-1918 au dispărut fără urmă din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tineri erau prezenți în sala de festivități nu pentru că ar fi fost mânați de o pornire interioară determinată de marea sărbătoare creștină sau dintr-un instinct religios bine cultivat, ci pentru că așa erau obligați de regulamentele și programele unei instituții coercitive. Înainte de a intra, directorul ne întrebase câți tineri dorim să ne aducă în sală: - Pe toți, bineînțeles! Nu exista sonorizare, așa că Mariana a trebuit să se întrebuințeze serios pentru a vorbi despre Sahaja Yoga, despre corpul subtil, despre vibrații, despre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
confrunte cu o opoziție excesivă. Și de asta, în momentul în care la noi s-a dat drumul deținuților politici și după ce s-au mai acordat câteva înlesniri, a început partea a doua, partea pe care eu o numesc persuasiune coercitivă. Aceasta a desăvârșit spă‑ larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a lichidat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un anumit conformism al alinierii... pe sens invers. Nu e iluzorie, până la urmă, „independența” în literatură? Cred însă că nu atât poziționarea sa în „tabloul elementelor” literare contează pentru un scriitor, cât această descătușare spirituală, mai ales într-un spațiu coercitiv cum e Rusia. VASILE GÂRNEȚ: Înainte de a trece frontiera în Polonia, am avut o escală la Brest, azi oraș în Belarus, unde ni s-a rezervat o altă (a câta?) întâmpinare cu orchestră. Și o masă frugală în una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]