889 matches
-
valoric. O viziune asupra personalității ca cea a lui Maslow e, desigur, utilă, ca reper, atunci când ești preocupat de variabilitatea și anormalitatea personalității. Ea nu acoperă însă decât o zonă bine delimitată a complexei realități a existenței persoanei. 2.9. Cogniția socială - Bandura; Rogers Psihanaliza și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
învățare, muncă, îngrijire a sănătății, astfel încât subiectul să participe activ la desfășurarea acestora. O autoreglare favorabilă produce și satisfacții personale. Capacitatea autoreflexivă implică: verificarea gândurilor prin autoreflexie; perceperea autoeficacității; implementarea resurselor acesteia; procesarea cognitivă a informațiilor eficiente, reglarea conștientă a cogniției, motivației, a proceselor emoționale și de alegere. Motivația este reglată prin anticipări cognitive, prin formularea scopurilor, așteptări ale rezultatelor, perceperea succesului sau eșecului. Conform teoriei sociocognitive, personalitatea este o realitate multifațetată, bogat contextualizată și implicată în diverse tranzacții în viața
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de funcționare socială. Studiile dezvoltării sistemului nervos central în perspectiva neuroștiințelor, a neurologiei și neuropsihiatriei joacă un rol important. Organizarea cercetării și interpretările sunt efectuate din perspectiva unor diverse doctrine, de la psihanaliză la teoria atașamentului, a psihologiei interpersonale, a comportamentului, cogniției sociale, psihologiei diferențiale, dar mai ales a cognitivismului. Sunt urmărite variantele normale, deviante, anormale și patologice ale dezvoltării psihismului de-a lungul ontogenezei. Problema vulnerabilității, a raportului diateză/stress, a non-vulnerabilității și elasticității (reziliențeiă de-a lungul dezvoltării sunt, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca o figură de atașament și de a stabili relații afiliative; - eșecul de a funcționa adaptativ în grupe sociale, de a dezvolta comportamente prosociale sau cooperative. Patologia sinelui observată în tulburările de personalitate constă din aspecte disfuncționale ale funcționării sinelui, cogniții maladaptative, deficit de integrare a diferitelor componente ale sinelui într-o structură coerentă. Se vorbește, de obicei, despre șase elemente ale patologiei sinelui: limite difuze, lipsa unei clarități și certitudini a sinelui, un concept de sine labil, inconsistență și fragmentare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
epidemiologice, fiind primul folosit în The Epidemiologic Catchment Area Project (Regie et al., 1984Ă. • Revised Diagnostic Interview for Borderlines (DIB-R; Zanarini et al., 1989Ă este un interviu structurat ce constă din 105 itemi ce investighează patru arii: controlul impulsurilor, afectele, cogniția și relațiile interpersonale. Se referă la ultimii doi ani și servește pentru a evalua TP de tip borderline în conceptualizarea lui Gunderson (1981Ă, similară, dar nu identică cu cea din DSM-IV-TR. • Diagnostic Interview for Narcissism (DIN; Gunderson et al., 1990Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stimulii din mediu. Abordarea toleranței la stres presupune cultivarea capacităților de detașare a situațiilor suprasolicitante sau critice și a aceleia de acceptare a evenimentelor ce nu pot fi controlate. A patra dimensiune terapeutică vizează promovarea capacităților interrelaționale personale prin controlul cognițiilor care le dezavantajează dar cu păstrarea și cultivarea stimei de sine. Tehnicile dialectale specifice apelează cu precădere la cultivarea paradoxului care facilitează spontaneitatea și flexibilitatea limbajului și a comunicării în ansamblu. O contribuție asemănătoare o are și aplicarea tehnicii „avocatului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și de comportamente. Circumscrierea sa e importantă pentru cercetare și evaluarea prognosticului și terapiei. Domeniul e în dezvoltare și în ultimele decenii s-au cumulat deja o serie de doctrine, interpretări, mai ales de psihopatologia developmentală, din aria psihanalizei și cogniției sociale și, la fel, o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ar avea disfuncții ale lobului frontal și e în mare măsură transmis genetic un temperament aparte, lipsit de reacții de frică și puțin influențabil prin educație, detenție și psihoterapie. El nu avea un echipament neurofiziologic destul de dezvoltat pentru a prelua cogniția socială bună, parentală și educațională, dar preia cu ușurință modele impulsive sau de indiferență afectivă. Sociopatul e mult mai frecvent. La acest nivel intervine responsabilitatea educativă a părinților pentru a nu evita transmiterea transgenerațională a comportamentelor dissociale. BLACKBURN studiază populația
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
măsura progreselor genetice, neuroștiințelor, a psihologiei genetice și cognitiv-comportamentale - articulată cu moștenirea psihanalitică și fenomenologică, dar genul acesta de patologie, căruia i se alătură psihopatul malign, nu poate fi „explicat” până în cele din urmă prin cumulul factorilor biologici și de cogniție socială (LĂZĂRESCU, 1994Ă. Rămân încă multe de lămurit în aria tradițională a determinismului endogen, mai ales dacă includem aici și trăiri mai apropiate de normalitate, precum dragostea pătimașă, fanatismul politic sau extazul mistic. BIBLIOGRAFIE ALEXANDER F., SELESNIK S.T. (1972Ă - Histoire
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
semantică cu cei de informație episodică (informații provenite din experiențe practice), precum și ghidarea procesărilor informațiilor noi despre boală și tratament și planificarea comportamentelor legate de boală (24). Psihologia a generat multe teorii care să explice într-un mod coerent influența cognițiilor asupra atitudinilor și comportamentelor în sănătate și boală. Vom prezenta pe scurt cele mai populare modele teoretice, fără a avea pretenția de a le trata exhaustiv, apoi felul în care acestea ar putea constitui un suport explicativ pentru rezistența psihologică
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și boală. Vom prezenta pe scurt cele mai populare modele teoretice, fără a avea pretenția de a le trata exhaustiv, apoi felul în care acestea ar putea constitui un suport explicativ pentru rezistența psihologică la insulină. TEORII EXPLICATIVE ÎN STUDIUL COGNIȚIILOR Cele mai populare modele teoretice, cu o susținere empirică considerabilă, sunt teoriile social-cognitive și modelele autoreglării. Teoriile social-cognitive sunt paradigme teoretice care au aceeași asumpție, că atitudinile și credințele sunt principalii determinanți ai comportamentului. Cele mai importante modele social-cognitive sunt
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
asupra sănătății reprezintă o problemă. Din acest punct de vedere, comportamentele legate de sănătate sunt de fapt încercări de a stabili legătura dintre statusul de sănătate curent și cel dorit/ideal. Răspunsul particular de coping al pacientului este influențat de cognițiile cu privire la boală și de experiența personală a persoanei cu simptomele specifice. Leventhal sugerează 3 niveluri de răspuns la boală: 205 - reprezentarea cognitivă a amenințării asupra stării de sănătate, generată de stimuli interni sau externi - dezvoltarea și implementarea unui plan de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
la cerințele unei boli cronice. Mediul cultural își pune amprenta asupra comportamentelor, atitudinilor și convingerilor individului. Cultura poate fi definită ca acele valori, semnificații și norme culturale care sunt învățate și transmise în societate. Aceste norme și valori influențează semnificativ cognițiile, emoțiile și comportamentele, precum și setul de soluții considerate ca fiind acceptabile. Mediul cultural circumscrie setul de probleme pe care un individ este "normal" să le aibă la un anumit moment dat, dar și setul de soluții pe care "le poate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
joacă un rol important în coordonarea activităților structurilor mai joase și a celor superioare ale creierului, mediază emoțiile, motivația și comportamentele cu scop. Sistemul limbic permite integrarea proceselor mentale primare, cum ar fi recunoașterea sensului unei situații, procesarea experiențelor sociale (cogniția socială) și reglarea emoțiilor. Lobul temporal mediu, plasat spre mijloc, pe partea dinspre zonele temporale, joacă rolul central în realizarea formelor de memorare conștiente și accesibile. Sistemul limbic legând variatele zone ale creierului are responsabilitatea cea mai mare în integrarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formațiunile sale posterioare (nucleul caudal, putamen și pallidum) girează emoția de bucurie și în general emoții pozitive, iar într o altă zonă, anterioară, controlează tristețea și trăirile legate de durerea fizică. Zona centrală a girusului cingulat anterior integrează emoția și cogniția. Este o zonă activă în timpul excitației sexuale la bărbați precum și în timpul unor sarcini cognitive dificile care impun atenție. Cortexul cingulat anterior activează cortexul orbitofrontal. Cortexul orbito-frontal stimulează ariile emoționale specifice furiei. De asemenea, informează cortexul prefrontal care analizează situația și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o serie de idei și concepții defectuoase ale pacientului despre lume, semeni și el însuși. Unele sunt corolarul direct al incidentului traumatic, altele preexistau, dar s-au acutizat, în aceste condiții. Obiectivul terapeutului este ca împreună cu bolnavul să depisteze aceste cogniții negative, ce prejudiciază însăși șansele de vindecare, apoi să declanșeze o reconfigurare și o înlocuire a lor cu altele mai realiste, mai raționale și mai constructive. Evident, nu e vorba de o substituire pur mecanică, așa cum, de pildă, un sac
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au fost rezultatul acestor măsurători, dar și al observațiilor directe și al interviurilor cu părinții. în primele 18 luni de viață a copiilor s-au efectuat opt evaluări. Evaluările realizate de-a lungul vieții subiecților au acoperit toate domeniile dezvoltării: cogniția, limbajul, domeniul socioemoțional. Datele s-au colectat în diferitele medii de viață: acasă, la grădiniță sau școală, în laborator, în grupurile de copii de aceeași vârstă. Părinții copiilor au fost evaluați sub aspectul capacității lor de a oferi o bază
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o evaluare inițială a fiecărui solicitant, care include: istoricul apariției handicapului, autonomie personală și stare fizică, greutate și regim alimentar (inclusiv preferințe alimentare), vaz, auz, comunicare (limbaj), sănătate bucala (dentiție etc-), locomoție, mobilitate generală, continenta, medicație curentă, sănătate mentală și cogniție, preocupări, hobby-uri, nevoi culturale și spirituale (religioase), siguranța personală, riscuri, relația cu familia și alte contacte sociale, dependentă de droguri, alcool, tutun etc. 3.2. În baza evaluării inițiale, Centrul (Furnizorul) stabilește serviciile ce vor fi asigurate beneficiarilor. 3
STANDARDE MINIME DE CALITATE din 12 iulie 2006 pentru serviciile sociale la domiciliu pentru persoane adulte cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179896_a_181225]
-
o evaluare inițială a fiecărui solicitant, care include: istoricul apariției handicapului, autonomie personală și stare fizică, greutate și regim alimentar (inclusiv preferințe alimentare), vaz, auz, comunicare (limbaj), sănătate bucala (dentiție etc-), locomoție, mobilitate generală, continenta, medicație curentă, sănătate mentală și cogniție, preocupări, hobby-uri, nevoi culturale și spirituale (religioase), siguranța personală, riscuri, relația cu familia și alte contacte sociale, dependentă de droguri, alcool, tutun etc. 3.2. În baza evaluării inițiale, Centrul (Furnizorul) stabilește serviciile ce vor fi asigurate beneficiarilor. 3
ORDIN nr. 175 din 12 iulie 2006 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale la domiciliu pentru persoane adulte cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179895_a_181224]
-
Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V amp;I Integral, București, 1998. ● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Editura Credis, București, 2004. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V amp; I Integral, București, 2009. ● Neacșu, I., Instruire și
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V amp;I Integral, București, 1998. ● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Editura Credis, București, 2004. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V amp; I Integral, București, 2009. ● Neacșu, I., Instruire și
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
restrângeri ale libertății de acțiune, denigrări, acuzații nedrepte, discriminări, ridiculizări și alte atitudini ostile sau de respingere față de copil. Dacă abuzul emoțional este repetitiv și susținut, duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (de exemplu, structura de personalitate, afectele, cognițiile, adaptarea, percepția), devenind abuz psihologic, care are consecințe mai grave decât abuzul emoțional și pe termen lung asupra dezvoltării copilului. Copilul care este martor al violenței în familie suferă indirect un abuz emoțional și/sau psihologic. c) Abuzul sexual reprezintă
METODOLOGIE-CADRU din 19 ianuarie 2011 privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
restrângeri ale libertății de acțiune, denigrări, acuzații nedrepte, discriminări, ridiculizări și alte atitudini ostile sau de respingere față de copil. Dacă abuzul emoțional este repetitiv și susținut, duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (de exemplu, structura de personalitate, afectele, cognițiile, adaptarea, percepția), devenind abuz psihologic, care are consecințe mai grave decât abuzul emoțional și pe termen lung asupra dezvoltării copilului. Copilul care este martor al violenței în familie suferă indirect un abuz emoțional și/sau psihologic. c) Abuzul sexual reprezintă
HOTĂRÂRE nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]
-
debutul este relativ rapid și evoluția fluctuantă, tulburările fiind determinate de condiția medicală generală sau induse de o substanță sau cauzate de o etiologie multiplă. Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR Tulburarea conștienței cu scăderea capacității de concentrare a atenției. Modificarea cogniției sau apariția unei tulburări de percepție. Tulburarea se dezvoltă într-o perioadă de timp și tinde să fluctueze pe parcursul zilei. Istoricul, examenul somatic și datele de laborator furnizează date potrivit cărora tulburarea este consecința fiziologică directă a unei condiții medicale
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]