1,513 matches
-
1915; Povestirile lui Spulber, Craiova, 1921; Hotare și singurătăți, București, 1922; Revoluția de mâine..., București, 1925; Fabule și satire, Arad, 1925; În grădina lui Naș Mușat, București, [1926]; Nopți de Moldova, București, 1926; Înseninare..., Craiova, 1928; Domnul președinte..., București, [1928]; Cohortele morții, București, 1930; Pe drumuri de țară..., București, [1930]; Pe urma vijeliei, București, 1931; Ceas de cumpănă..., București, 1931; Biserica năruită, București, [1932]; Casa din pădure, București, 1932; Schitul cu plopi, Sibiu, 1933; Mamina, București, 1934; ed. Craiova, 1991; Omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
000 de pacienți în rândul popula iei adulte până la 50 de ani, sau 1 din 100.000 de persoane în copilărie(3). Datele de epidemiologie la populația peste 65 de ani sunt completate de trei studii dedicate-un studiu de cohortă multicentric din SUA (Cardiovascular Health Study), un studiu populațional din vestul Franței și un studiu amplu din Norvegia (citat de Rosendhal-4), care afirmă o incidență similară de 3-4/1.000 pacienți-ani. Datele pot fi considerate comparabile, deoarece au fost aplicate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
fie mai mare decât cererea. Discrepanța dintre cererea și oferta de Învățământ superior se va accentua În următori ani datorită scăderii demografice. Admițând În Învățământul superior tineri indiferent de capacitățile și performanțele lor, În mod firesc media intelectuală a unei cohorte de studenți a scăzut, incluzând aici și pe cei cu performanțe mai mici sau chiar lipsiți de ele. În acest fel, universitățile, mai ales cele mai puțin exigente și care erau mai puțin atractive, au fost nevoite să-și coboare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în cetate (1973), o alcătuire romanească la comandă, dedicată evenimentelor din august 1944, face elogiul luptei comuniștilor în rezistența antifascistă. Și în romanul Destin (1981), tot o stângace compunere cu teză, se încearcă acreditarea ideii că în războiul din Spania cohorte de tineri români s-au înrolat voluntari, sub identitate falsă, pentru a lupta împotriva fasciștilor și a naziștilor. Aproape nici o pagină din scrisul lui N. nu rezistă examenului vremii, în ciuda tonului mai temperat și a câtorva inserții documentare valide din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
sale cu pictorul Paul Verona. Deținut politic În urma memorialului de protest privind răpirea de către sovietici a Nordului Bucovinei și Ținutului Herța. Ca arheolog a Întreprins săpături arheologice la Calatis iar În calitate de ministru a reprezentat Bucovina În perioada 1928-1933. O Întreagă cohortă a oamenilor de știință, artă, cultură, de atitudine națională s-a afirmat În acest colț de țară exprimând prin opera lor dorul, aspirațiile și speranța În viitorul Herței. Neamul românesc este unanim În a condamna răpirea Ținutului Heța prin falsificare
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
care de cele mai multe ori erau și mari centre industriale, constituind veritabile ghetouri, precum Liverpool, Glasgow 186 sau Manchester, descris de către Engels în lucrarea să Condiția clasei muncitoare în Marea Britanie. Debarcarea masivă în orașele Imperiului Britanic sau ale Statelor Unite a unor cohorte întregi de țărani irlandezi analfabeți, epuizați din punct de vedere fizic, bețivi notorii, violenți, de multe ori vorbind mai mult gaelica decît engleză și în plus catolici a provocat reacții ostile din partea lumii anglo-saxone, pe atunci prea puțin toleranță.187
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
1968, spre sfârșitul unuia dintre deceniile cele mai zbuciumate din istoria culturală postbelică americană, atât publicul cât și Elvis începeau să se schimbe. Deși continua să fie rege, era mai degrabă o imagine decât un idol viu și adulat de cohortele de adolescenți din anii cincizeci. Viața de rege la Graceland, cu suita de admiratoare, viață condimentată cu festinuri copioase și cu tot felul de stimulente farmaceutice, ducea spre inevitabilul deznodământ, survenit în 1977, la vârsta de 42 de ani. Se
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
procesul moral al experiențelor-limită, „eshatologia detenției”, cu întreținerea reflexelor demnității și reedificării interioare în proximitatea morții, sub umilință și tortură. Prozatorul are simțul grandorii și al sacrului, profanat deopotrivă în lumea fizică și în cea morală. Înțesată de muniție și cohorte dușmane, frumusețea magică a panoramelor alpine sau marine ale Crimeii se transferă în teatrul de război al unor încleștări sălbatice, iar stepa rusească sau tundra siberiană, sub geruri, zăpezi, ploi nesfârșite, devin spațiul unei imense rețele concentraționare, strivind sordid sute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
crescută a sistemului de valori a individului se traduce în plan social prin persistența ridicată a orientărilor valorice împărtășite la un moment dat de către membrii societății. Astfel că, așa cum arată Inglehart (1990), schimbarea valorică la nivelul unei societăți apare atunci când cohortele tinere încep să înlocuiască în populație pe cele vârstnice. Practic, la nivel social, schimbarea valorică se produce mai degrabă prin înlocuirea generațiilor vârstnice cu cele mai tinere, decât prin modificarea valorilor pe care le împărtășesc indivizii. Se impune realizarea unei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2004), există și alți factori care influențează practica religioasă. Printre aceștia se numără vârsta persoanei, poziția acesteia în structura socială sau genul căruia îi aparține. Există mai multe mecanisme prin care vârsta poate să afecteze practica religioasă. Analiza realizată asupra cohortelor indică existența a trei moduri în care timpul poate să exercite o influență asupra atitudinilor și comportamentelor umane și implicit și asupra comportamentului religios (Inglehart, 1990; van den Broek, 1996). Pe de o parte, oamenii sunt influențați de condițiile care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
atitudinilor și comportamentelor umane și implicit și asupra comportamentului religios (Inglehart, 1990; van den Broek, 1996). Pe de o parte, oamenii sunt influențați de condițiile care au prevalat în perioada lor formativă, adică în timpul copilăriei și adolescenței lor (efectul de cohortă). Conform studiilor realizate, cohortele care au intrat în viața adultă într-o perioadă de declin religios vor fi înclinate să practice mai puțin decât cele care au fost socializate într-o perioadă caracterizată de practică religioasă crescută (Tilley, 2003; Hout
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și implicit și asupra comportamentului religios (Inglehart, 1990; van den Broek, 1996). Pe de o parte, oamenii sunt influențați de condițiile care au prevalat în perioada lor formativă, adică în timpul copilăriei și adolescenței lor (efectul de cohortă). Conform studiilor realizate, cohortele care au intrat în viața adultă într-o perioadă de declin religios vor fi înclinate să practice mai puțin decât cele care au fost socializate într-o perioadă caracterizată de practică religioasă crescută (Tilley, 2003; Hout, Greeley, 1987). Pe de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a vieții, avansarea în vârstă modificând modul de a gândi și de a acționa (efectul vârstei). Astfel, vârstnicii sunt mai conservatori, mai orientați spre tradiție și pot să fie mai tentați să îmbrățișeze niște comportamente de tip tradițional. Dincolo de efectele cohortei, perioadei sau al îmbătrânirii, mai există și alte mecanisme care leagă diferențele de practică religioasă de diferențele de vârstă. O serie de studii arată că practica religioasă variază în funcție de ciclurile vieții individuale (Gautier, 1997; Hout, Greeley, 1987; Argue, Johnson, White
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
lucru similar s-a petrecut și cu afilierea religioasă. În contextul unei societăți care nu încuraja religia, probabil că declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au probabil un nivel de practică și de afiliere superior cohortelor tinere, socializate într-un mediu invadat de ateism. De asemenea, grupurile cu nivel educațional mai scăzut, cu venituri mai reduse sau femeile au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
probabil că declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au probabil un nivel de practică și de afiliere superior cohortelor tinere, socializate într-un mediu invadat de ateism. De asemenea, grupurile cu nivel educațional mai scăzut, cu venituri mai reduse sau femeile au păstrat un nivel al practicii religioase mai crescut, fiind mai înclinate spre implicare religioasă. Prăbușirea regimului comunist
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în timp ce nivelul practicii private să fie mai crescut, deoarece studiile anterioare sugerează existența unui nivel de religiozitate mai crescut comparativ cu alte țări europene. (2) Atât practica religioasă, publică și privată, cât și afilierea religioasă, sunt influențate de efectul de cohortă și de efectul de perioadă. Cohortele mai tinere prezintă un nivel mai scăzut al comportamentului religios, comparativ cu cohortele vârstnice, ca urmare a socializării într-un mediu caracterizat de ostilitate față de religie și de valori scăzute ale practicii. Efectul perioadei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai crescut, deoarece studiile anterioare sugerează existența unui nivel de religiozitate mai crescut comparativ cu alte țări europene. (2) Atât practica religioasă, publică și privată, cât și afilierea religioasă, sunt influențate de efectul de cohortă și de efectul de perioadă. Cohortele mai tinere prezintă un nivel mai scăzut al comportamentului religios, comparativ cu cohortele vârstnice, ca urmare a socializării într-un mediu caracterizat de ostilitate față de religie și de valori scăzute ale practicii. Efectul perioadei se manifestă după 1990 și afectează
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comparativ cu alte țări europene. (2) Atât practica religioasă, publică și privată, cât și afilierea religioasă, sunt influențate de efectul de cohortă și de efectul de perioadă. Cohortele mai tinere prezintă un nivel mai scăzut al comportamentului religios, comparativ cu cohortele vârstnice, ca urmare a socializării într-un mediu caracterizat de ostilitate față de religie și de valori scăzute ale practicii. Efectul perioadei se manifestă după 1990 și afectează toate cohortele în egală măsură, comportamentul religios înregistrând o creștere ca urmare a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tinere prezintă un nivel mai scăzut al comportamentului religios, comparativ cu cohortele vârstnice, ca urmare a socializării într-un mediu caracterizat de ostilitate față de religie și de valori scăzute ale practicii. Efectul perioadei se manifestă după 1990 și afectează toate cohortele în egală măsură, comportamentul religios înregistrând o creștere ca urmare a ridicării restricțiilor. (3) Educația scăzută, vârsta înaintată, venitul redus, credința religioasă ridicată și socializarea religioasă în copilărie determină o practică religioasă crescută, atât în spațiul privat, cât și în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioase a cunoscut o scădere importantă în primii ani ai tranziției, între 1993 și 1997 variația fiind de 4%. După 1997 variațiile nu mai sunt așa de importante, amploarea non-afilierii menținându-se în jur de 1-2%. Analiza variației afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și 1997 variația fiind de 4%. După 1997 variațiile nu mai sunt așa de importante, amploarea non-afilierii menținându-se în jur de 1-2%. Analiza variației afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special în cele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special în cele socializate în ultimii ani ai socialismului, non-afilierea începea să prindă tot mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974 declară că nu aparțin nici unei religii. Diferențele majore sunt
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă a non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care au avut loc în societatea românească au determinat o modificare a comportamentului religios în special la generațiile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă a non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care au avut loc în societatea românească au determinat o modificare a comportamentului religios în special la generațiile tinere. După ridicarea restricțiilor impuse de regimul comuniste profilul afilierii a devenit similar
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ridicarea restricțiilor impuse de regimul comuniste profilul afilierii a devenit similar pentru toate grupele de vârstă, nivelul non-afilierii situându-se undeva în jur de 2% indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Datele susțin atât ipoteza efectului de cohortă, socializarea diferită influențând nivelul de afiliere la începutul anilor 90, cât și ipoteza efectului de perioadă, gradul de afiliere modificându-se după căderea regimului comunist. Figura 2.3 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin unei religii între 1993
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]