1,892 matches
-
al pulsiunilor esențiale - de viață și de moarte. În palmă apare un arbore, copac simbol al vieții și al morții (la pomană, alături de alimente și apă, se oferă și un pom, sub care se odihnește sufletul. Pe pom se pun colaci, fructe, dulciuri, lumânări, păsări și o scară făcută din aluat copt. La tulpina pomului se așază o masă cu farfurii cu borș, sarmale și o cană cu vin. Cel mai mult i se oferă mortului apă, ritul funerar semnificând o
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pirosteie clocotește un cazan, Doisprezece smei în juru-i dorm adânc întinși pe burtă, Împrejur de pirosteie se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o vacă ce fierbea, Iată curge - un strop fierbinte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de cîne! - Mulțumesc, Călin-Nebune! - Am venit să-ți iau nevasta. - De-i pute de ce nu? Bune (310) Sunt de zis ce-ți vine-n minte, dar mai greu e să le faci, Smeul codrilor de-aramă nu te-așteaptă cu colaci. Eu mănânc patru cuptoare, patru boi mi-ajung abia 31 {EminescuOpVI 32} Și de vin patru antaluri abia trag la o măsea. - Nici că-mi pasă! - Și la luptă în dumbravă ei se scoală, (315) Se apucă de copacii tremurau
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nuci Și omul cu vorbe dulci. 55 Pusei șaua pe murgul Luai drumul de-a lungul, S-ajungem în sat cu soare; Pași, pași, pași murgule tare Bine pe noi că ne - așteaptă: Ție zobu cu obracu Mie gură și colac[u]. 56 Dă, Doamne, nanei noroc, Ca semînța-n busuioc, Dă, Doamne, nanei putere Ca semînța-n cărujele. 57 Măi bădiță păunaș, Hai la noi să-ți dau sălaș; Dar de cină ce ți-oi da? Strugurei ca iedera, Strugurei muiați în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Din luzie, din pruncie, Din a mea copilărie, Că n-oi mâna oi la stână, Nici n-oi muri moarte bună, Ci-oi muri în cătănie În bătae la Frănție. Dar popă cine mi-o fi? Horniștii și tamburii. În loc de colac de grâu Fi-mi-a sânge până-n brâu, Sânge de-a voinicului Până-n pieptul calului, În loc de lumină de ceară Fi-mi-a drumul cel de țară Și în loc de copârșeu Fi-mi-a plumbul din adeu. Când adeul slobozea Frumoși feciori
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
țâță Ci mă scoți când am drăguță. 194 Cine mă prinse cătană La moarte n-aibă pomană, Că pomana el și-a dat Când cătană m-or luat, 223 {EminescuOpVI 224} Cine mă prinse de cap La moarte n-aibă colac, Căci colacul el și-o dat Când de cap m-o țuțurat. 195 Haide țară la hotare De la mic până la mare - Fie noapte, fie zi, Noi hotarul vom păzi; Fie soare, fie ploae Nimeni nu se încovoae. Cine vrea să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mă scoți când am drăguță. 194 Cine mă prinse cătană La moarte n-aibă pomană, Că pomana el și-a dat Când cătană m-or luat, 223 {EminescuOpVI 224} Cine mă prinse de cap La moarte n-aibă colac, Căci colacul el și-o dat Când de cap m-o țuțurat. 195 Haide țară la hotare De la mic până la mare - Fie noapte, fie zi, Noi hotarul vom păzi; Fie soare, fie ploae Nimeni nu se încovoae. Cine vrea să ne cunoască
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și băgat. El tare s-a supărat, Maicii sale - a cuvîntat: Maică, măiculița mea, Eu te giur pe legea ta, Ca să-mi ții nevasta bine Cu zăhar și cu smochine; Cu pîne de grâu curat Cu vin roșu nestricat, Cu colac în lapte dulce, Doar la măsa nu s-a duce, Că-n cătane m-au. luat, Să slujăsc pe împărat, Nouă ani și nouă luni, Și pe - atâtea săptămâni. Ș-apoi iar s-a înturnat Și nevesti - a cuvîntat: - Nevastă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca ista de pe - acu. A gândit că a venit să ceară ceva. - Lăsați-o bre! Când o auzit porunca-mpăratului, a lăsat-o. - Ce vrei, mătușă? - Apoi Pre-nnălțate-mpărate, am venit după un lucru mare. - Ca ce fel, mătușă? - Poftim întîi colacii. Vede - mpăratul perele și merele de aur ș-o stat în. mirare. Să vadă la o babă de-a noastră! - numa la curțile lor sunt de - acelea. - Feciorul meu vrea să iee pe fata D-tale, Împărate. Da-mpăratul a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
semene. 25A sărit din lac în puț. 26A spînzurat-o la ciochină. 363 {EminescuOpVI 364} 27Astăzi am plecat și mâne cât mai avem? 28A tunat și ne-a adunat. 29Atît făina cât și aluatul tot cu împrumutare. 30A trecut baba cu colacii! 31A fugit cu coada-ntre picioare. 32Aflat-au Filip pe Naftanail. 33A dat ș-a luat. 34Așa se înșală copiii. 35Aș spune un vis, dar nu pot de râs. 36Așteaptă ca porcul muchea toporului. 37Așteaptă murgo să paști prundul. 38Așteaptă turburarea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
celui scump, ca un ban îngropat. 207 Ajutorul când piere, ca pânza corabiei când se rupe. 208 Cel ce n-ajută la vreme, ca cel ce după ploaie vine cu iepăngeaua. 209 Aleargă ca cu poșta. 210 Aleargă ca la colaci. 211 Ca călugării la morți. 212 Ca căruța lui Ilie (aleargă trăsnind). 213 Ca la un mort cei săraci. 214 Ca roatele când tare aleargă la căruța de poștă, una sare-n vânt și alta pe pământ. 215 Alege ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
inima începe să-i cedeze. Încă un scurt timp în aceeași situație, vine decembrie 1989, cu deschiderea granițelor și cu plecarea unor români în lumea vest-europeană. Tânărul nostru pierde-vară pleacă și el în speranța că acolo va întâlni câini cu colaci în coadă, și... cu chiu cu vai se oploșește pe lângă o ființă, feminină, care se atașează de el, acceptă să se căsătorească și se părea că oarecum drumul lui prin viață va fi altul... După puțin timp, tatăl adoptiv, îmbolnăvit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
oamenii pe care îi văzuse vreodată domnul Gonzalez în viața sa. Își scoase șapca verde, dând la iveală părul des și negru, lipit cu vaselină de țeastă, în stilul anilor douăzeci. După ce își scoase și pardesiul, domnul Gonzalez văzu un colac de grăsime strâns într-o cămașă albă strâmtă, împărțită pe verticală de o cravată lată și înflorată. Se părea că și mustața fusese unsă cu vaselină, căci era foarte strălucitoare. Și apoi mai erau ochii aceia neobișnuiți, și albaștri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sau voia să tulbure apele? Că erau adoratorii diavolului, evident, dar cum nici măcar prin calomnie nu se reușește să se șteargă adevărul, se insinuează că ei țineau adunări În Marais.“ „Și?“. „Păi nu cunoașteți Parisul? Marais e cartierul Templului și, colac peste pupăză, cartierul ghetoului evreiesc! Unde mai pui că aceste broșurici spun că adepții Rozei-Cruce sunt În contact cu o sectă de cabaliști iberici, numiți Alumbrados! Poate că pamfletele contra Rozacruceenilor, având aerul că-i atacă pe cei treizeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Agliè, de la o proprietate piemonteză a strămoșilor săi. Minunat, acum Belbo putea fi liniștit. Nu numai că era căutat fără scăpare pentru terorism, nu numai că Planul era adevărat, nu numai că Agliè dispăruse În decurs de două zile, dar, colac peste pupăză, nu era un mitoman, ci adevăratul și nemuritorul conte de Saint-Germain, și nici nu făcuse nimic ca să ascundă acest lucru. Singurul lucru adevărat, În vârtejul acela de falsități care tocmai se dovedeau, era numele său. Sau nu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aseamănă cu oricare altul sub un anumit raport. Exemplu. Cartof se Întâlnește cu măr, pentru că amândouă sunt vegetale și de formă aproape rotundă. De la măr la șarpe, prin conexiune biblică. De la șarpe la covrig, prin similitudine formală, de la covrig la colac de salvare și de acolo la costumul de baie, de la baie la hartă de navigație, de la hartă de navigație la hârtie igienică, de la igienă la alcool, de la alcool la drog, de la drog la seringă, de la seringă la Împunsătură, de la Împunsătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a fi atins cota maximă a pieței. — Dar, crede-mă, arta este investiția supremă. — Prefer acțiunile la companiile tehnologice, Îl necăjește ea. Și e timpul să plecăm. Maggie privește Înapoi spre pat. E numai un pic șifonat. Wakefield doarme făcut colac pe o parte, lasă cearceafurile netede. Îi place să fie invizibil. Clubul privat al Companiei se numește „Finlanda“ și nu este deloc ce se așteaptă Wakefield să fie. De dinafară, Însă, seamănă cu defuncta fabrică de anvelope care a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu băieții pe la biliard, pe la pochere, băgam cuțitul în roțile de la mașină, le spărgeam roțile să nu mai vină, le luam fișa, le rupeam cureaua de la motor. Făceam ceva să nu mai vie noaptea aia. Și furam fier pentru armături. Colac de 60-70 kilograme, și-l furam... Eram patru inși. Paznicul cu noi, cot la cot. Îl vindeam cu o mie de lei kilogramul. Cu Tamango, ăștia care trag pe la cimitir, pe-aici. Ne venea de căciulă pe fiecare seară câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și lipsa unei tradiții culte autohtone. Dacă însă Fundoianu alege să depășească provincialismul/minoratul cultural, părăsind „colonia” românească pentru mult-visata Franță, Vinea optează - „centripet” - pentru stimularea orgoliului local „modernist”: „În ceea ce privește însă modernismul afirmat mai ales de la 1917 încoace, el e, colac peste pupăză, în contrast cu întreaga noastră literatură și artă de la 1800 încoace — e un modernism de EXPORT. Pentru întîia dată am dăruit ceva străinătății care recunoaște”. Demersurile lui Brâncuși, Iancu, Tzara devin argumente legitimatoare oferite adversarilor tradiționaliști. (Ca o ironie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de atâta vreme. Râgâia și tremura și-și strâmba gura cu o grimasă de dezgust atât de convingătoare, Încât Elio se gândi că nu mințea. Nu se mișcă, nici măcar când Maja Îngenunche În fața vasului și se prinse cu mâinile de colacul veceului, căci Încă voia să știe dacă avusese o viziune adevărată sau doar un coșmar, și voia să afle la ce trebuia să se aștepte din partea viitorului, căci era o chestiune de viață și de moarte, chiar dacă Maja nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Crăciunul Neaua albă se așterne Peste ulițe, peste sat Cârduri de copii se-adună Ca să plece la urat. A sosit Crăciunul Sfânt Când Dumnezeu s-a născut Cu flori dalbe la ferești Și datini strămoșești. Ies sătenii pe la porți Cu colaci și covrigi groși Să-ntâmpine bucuroși Cârduri de copii frumoși. Și tot vin și trec într-una Cârduri de colindători Să ureze pe la case Fericite sărbători. Iar acasă îl așteaptă Sub brăduțu-mpodobit Cu cadouri multe-aduse Pe Moș Crăciun mult iubit
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în casa gospodarului care ne servește cu suc, uneori vin fiert, prăjituri, mai ales plăcintă cu mere sau nuci ori cu plăcintă cu brânză de vaci. Nu știu cum este prin alte sate dar aici, la Răducăneni, plăcinta este la mare căutare... Colacii, împletiți, prevăzuți cu coardă de jur împrejur, ne sunt dați de stăpâna casei în timp ce gospodarul ne dă și câte un ban...Numai că, acum cu criza aceasta financiară, nici ei săracii, nu prea au... La unele familii, unde avem colege
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și le potrivește așa de bine, de parcă i-ar cunoaște pe toți și toate cele ce fac. Noi, ceștilalți, avem grijă să urăm în pridvor de se miră și bătrânii ce „bojogi” sănătoși avem...Îi este înmânat apoi preotului un colac mare, mare, așa ca la nunți, așezat pe un prosop din acelea vechi, țesute în stative de care le mai are și bunica în sipet. După aceea părintele, ciocnește cu gospodarii un pahar cu vin iar nouă ne este dat
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
unde fluviul Orinoco își revarsă coama de ape verzi, întâlnind oceanul. Domnișoara Carbon tresare, zvâcnind din apa băii. Doamne Maica Domnului! E sâmbătă! E parastasul bunicii, la Cislău! Iar ea era cât p-aci să se înece în propria cadă, colac peste pupăză! Iese repede din apa băii încercând să nu privească deprimanta vopsea gălbuie, de ulei, a pereților asudați. În curând va fi roz! Toată baia va fi roz! Lăsând peste tot mici băltoace de apă cu parfum răcoritor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
intensitate și urletele lui Theo. Îngenuncheat pe pavaj, cu apa inundându-i pantalonii, Hugo simțea că-i vine și lui să urle în timp ce se chinuia disperat cu aricii recalcitranți și cu capsele și perforațiile fără soț ale bucăților de plastic. Colac peste pupăză, copertina căruciorului, care, în teorie, ar fi trebuit să formeze un soi de acoperiș impermeabil deasupra capului copilului, se încăpățâna să cadă când de-o parte, când de cealaltă a legăturilor, atârnând peste fața lui Theo. Cum Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]