1,023 matches
-
de făpturile și obiectele ei; poetul, urmărindu-l îndeaproape, purifică, decantează și esențializează. Poezia se scutură de anecdoticul suculent din La Lilieci și elimină tot ceea ce ar putea însemna un „balast”. Centrul de greutate s-a deplasat. Savoarea limbajului, epicul colocvial al unei comunități rurale, insert-urile ironice, în el, ale autorului hiperinteligent au dispărut cu totul. Rămîne în pagină un lirism fundamental; în cinci versuri foarte scurte, precum în Plecare, o poezie poate spune totul: „Mă întorc cu fața/ Spre
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
Rodica Zafiu Termenii a fușeri, fușerit și fușereală sunt folosiți frecvent în registrul colocvial al românei actuale. Sensul de bază al verbului a fușeri este „a face un lucru în mod superficial, în grabă”. Se poate vorbi, așadar, de „un document care, în limba română, nu poate fi descris decât printr-un singur cuvânt
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
de vreun profesionist al editării” (România literară, 8, 2009). Cuvintele sunt uneori asociate cu echivalentele lor parțiale, de exemplu cu expresia (lucru) de mântuială: „Mântuiala și fușereala” (Jurnalul național, 29.05.2004). Cum se întâmplă de multe ori cu termenii colocviali, pe care utilizatorii nu-i mai verifică în dicționare, a fușeri și familia sa lexicală suferă anumite oscilații ortografice, îndepărtându-se de normă chiar în textele jurnalistice: „instalatorul pe care îl vedea pentru prima oară în viață i-ar fi
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
i-a atribuit o explicație etimologică foarte convingătoare: ca refacere din substantivul fușerai. Acesta - pentru care se trimite la cuvintele germane Fuschelei și Phuscher - era atestat printr-un citat din ziarul Scânteia, dintr-un reportaj în mediul muncitoresc, unde desemna colocvial lucrările bazate pe furt și improvizație; termenul fusese semnalat în 1976, într-o recenzie la DEX, de românistul german Arthur Beyrer. Astăzi, fușerai pare să-și fi restrâns circulația: e mai rar decât a fușeri și fușereală. Nu a ieșit
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
date prezentate succint (cifre, hărți, simboluri). De mai multă vreme, se manifestă totuși un caz destul de interesant din punct de vedere stilistic: strategia folosită de cotidianul "România liberă" (RL) pentru rubrică să meteorologică constă în utilizarea unui dublu limbaj - popular, colocvial și glumeț în titlu - dar tradițional meteorologic (monoton, clișeizat, neologistic) în text. Cele două registre coexista aproape fără contaminări - ilustrînd într-o anumită măsură trucul gazetăresc al titlurilor adăugate (adesea, de alte persoane decît autorii articolelor), destinate să atragă cu
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
Rodica Zafiu Extinderea folosirii prepoziției pe în limbajul colocvial e un fenomen actual despre care am mai scris în această rubrică. Revin asupra acestei tendințe, în măsura în care exemple noi par a o confirma. De fapt, e vorba de mai multe situații diferite; în primul rînd, de întărirea unor tipare deja
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
Textul din Toate bufnițele curge în flux continuu, la persoana întîi a evocării, fără dialoguri și fără ruperi de ritm. Scriitura este calmă, elaborată și bine strunită, de o frumusețe clasică, iar relatările - pline de naturalețe, fără a fi propriuzis colocviale - își refuză orice podoabe ostentative, ca și (cu două- trei excepții) orice fel de exhibiționisme „tari”. Deși „bine scrise”, ca întreg volumul de altfel, paginile despre detenția politică a bunicului lui Emil Stratin, ca și cele despre îndrăgostirea lui Emil
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
în ecuație și un dram de ipocrizie, și o politețe ușor jenată, și dorința firească de a ieși, totuși, basma curată, cel puțin în spațiul public. Pe scurt, e vorba, în poem, despre o gafă (cum se spune în limbaj colocvial) și despre asumarea consecințelor ei. Îl voi reproduce integral, ca să nu ratez, prin rezumat, vreo nuanță și pentru că, mai mult decât atât, îl consider una din cele mai categorice reușite ale lui Mușina: „În după-amiaza aceea eram singuri/ Eu și
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de exemplu, de tașcă). Interpretarea modernă a pasajului din Caragiale mi se pare una reducționist mercantilă, în care se presupune că aranjamentele politice trebuie să conducă neapărat la avantaje materiale. E mai
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
autoarea sugera că mulțimea și frecvența în uz a acestor construcții (prin care locutorul evită repetarea discursului celuilalt, mai ales cînd nu este de acord cu el) e chiar o caracteristică a limbii române. În stilul jurnalistic și în limbajul colocvial exemplele recente sînt numeroase: ,țipau în gura mare că România face și drege și nu ne vor în UE" (gandul.info); , Deputații PSD au catadicsit, aferim, să iasă în bloc din sală Ťîn semn de protestť împotriva manevrelor majorității care
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
stilistice. Se observă astfel (informațiile provin din fișierul consultabil în Internet al B.C.U.) o direcție a simplificării: unele subtitluri dispar total (de pildă "Ziar independent de opinie, informație și reportaj" - România liberă). Se manifestă deopotrivă o înclinație către oralitatea colocvială - ca în formula "Zi de zi. Scurt pe doi" (Libertatea), care "traduce" de fapt formula "cotidian de informație concisă" - și una, opusă, către solemnizare: un "Săptămînal independent de opinie, reportaje și informații" (Gazeta de Vest, 1990) devine de la nr. 2
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
ori alternările naratoriale; gândește-te numai, întărește el, vorbind atât cu lectorul relaxat, cât și cu personajul istovit de "ocna de viață". Ai zice, revine vocea supraconștiinței, căutând aproximări și echivalări cât mai adecvate pentru a exprima - în acest mod colocvial - ceea ce e atât de greu exprimabil: răbdarea pe care protagonistul din edenul socialist și-o pierde încetul cu încetul, speranțele care îi lâncezesc. Eroii aceia fugitivi, picarești din proza lui Radu Aldulescu, care tot schimbă locul pentru a schimba odată
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
Conținutul ei este repartizat în douăzeci și nouă de eseuri-tabletă, a căror maximă concentrare de idei, ne creează impresia că avem de-a face cu rezumatul tot atâtor cărți de sine stătătoare. Toate titlurile eseurilor sunt precedate, ca un ostinato colocvial, de prepoziția „despre”, după care este enunțată problema luată în discuție. Cu acest „despre”, expus inițial în genericul cărții - De musicae natura - începe titlul fiecărui eseu. Formularea aceasta îi oferă autorului mai multe avantaje: mai întâi, previne cititorul că nu
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
mă trimită în șaptezeci de mii de părți!", price.ro), o sută de mii ("acum mă felicit de 100 de mii de ori că am refuzat", parinti.com) etc. Milionul pare să se răspîndească prin traduceri din engleză, sensul său colocvial hiperbolic, înregistrat și de dicționare, fiind destul de frecvent în limbajul publicitar-persuasiv: "provocarea e de un milion de ori mai mare", neogen.ro). Nu aparține stilului conversației curente repetiția coordonată - zeci și zeci, sute și sute, mii și mii -; structura, caracterizînd
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
evocat în tonuri aspre ce contrastează în răstimpuri cu atmosfera romantică. Este de amintit faptul că în anii primei conflagrații mondiale unii dintre soldații germani purtau în raniță versurile marelui poet. Muzica lui Ullmann?... definește atmosfera unei adresări apropiate intimității colocviale, proprii zonei burgheze a intelectualității germane. Concerte la biserica evanghelică din Roșia, la sinagoga din Făgăraș, la cea din Brașov, la Muzeul de Artă din orașul de la poalele Tâmpei, un altul la Biserica Neagră, concerte pe parcursul cărora creații ale compozitorilor
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
oricărei "stilizări"; faptul divers, cu banalitatea lui consubstanțială, dobândește noimă și proiecție mai lesnicioasă pentru receptare. Totdeauna o informație de "petite histoire" are o miză superioară. Înzestrat cu spiritul viu al actualității, publicistul deține și abilitatea comunicării, prin alertețe, complicitate colocvială, claritate și concizie. Și, încă, firea retractilă și introvertită nu se vede sub fraza mai totdeauna combativă și cu simțul unei moralități indiscutabile și declarate: Am încă prejudecata unei moralități a scrisului în acest sens că nu-l accept decât
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
dintr-un stilou Parker sau dintr-o tastatură fără fir. E trist ca un autor de nici 25 de ani să intre în literatură cu un asemenea bagaj de obtuzitate, de rea-voință, de megalomanie și de blazare: Ca să mă exprim colocvial, la debut e nasol. [...] Cronici au fost foarte puține, probabil tot pentru că nu e disponibilă cartea. Am fost nominalizat la Premiul Mihai Eminescu pentru debut, dar nu eram nici fată, nici nu scriam despre Groaznicele dar Subtilele Probleme ale Feminității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9764_a_11089]
-
referitoare la muncă (a ședea pe genunchii cuiva, a lua pe cineva pe genunchi), fiind ilustrată de versul eminescian: „Pe genunchii mei ședea-vei”. De abia în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) expresia e inclusă cu sensul specializat din limbajul colocvial actual (a face ceva pe genunchi - „a face ceva în grabă”). Pe picior, în schimb, este bine atestat în dicționare cu sensul său secundar: „negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
guetegemeinschaft-aupair. de/downloads/Basics/Agenturen/Aupair Adres 010306 2. pdf Vârsta la începutul activității ca Au-pair este între 18 și 24 de ani. Pot fi acceptate chiar și candidatele căsătorite. Candidații trebuie să aibă cunoștințe de bază de limba germană colocvială. Ei vor completa scrisoare de aplicație (candidatură) - în limba germană - și C.V. în limba germană (la care vor atașa o fotografie tip pașaport). Multe agenții Au-pair solicită și completarea unui chestionar. Pentru candidații din România este necesar ca familia gazdă
Agenda2006-24-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/285045_a_286374]
-
ușor, dar ar rămîne totuși destul de surprins întîlnindu-le în scris. Cuvîntul - a cărui forma masculină e (al) enșpelea - circulă în româna familiară modernă, în care substituie compusul indefinit mai vechi format de la nu știu cît ("a nu știu cîta oară"). Colocvialul enșpe provine din folosirea literei n, pronunțată "en", ca simbol matematic pentru un număr nedeterminat. Prin practica orelor de matematică și prin intermediul manualelor școlare, unde se întîlnește curent în formularea problemelor și a exercițiilor, acest uz al simbolului n a
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
neîncetând să-l elogieze. Acesta a adus un suflu nou în panorama literară portugheză, foarte conservatoare, neimaginându-și nimeni că se putea scrie cu atâta libertate, entuziasm, imaginație. Textul glumește cu cititorul și cu întreaga tradiție literară, utilizând un limbaj colocvial, plin de umor, constituindu-se, după formula criticului Duarte Faria "într-un veritabil roman al strategiei lui a spune". Printr-o scriere dezinvoltă, presărată și asezonată cu expresii colorate, împrumutate din argoul lisabonez, Dinis Machado construiește personajul Molero ca pe
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
formă netransparentă, artificială, care nu părea aptă să substituie un cuvînt vechi, înrădăcinat, ca leu. Posibilele obstacole nu par totuși să fi contat. e deja o formă populară, pe care a început să o folosească și limbajul jurnalistic, în stilul colocvial: "salvamarul nu vrea să fie furat de ronii binemeritatei amenzi pe care o va aplica necruțător contravenientului" (România liberă, 16.05.2006). Uneori, în același text putem întîlni atît acronimul oficial - scris cu majuscule și invariabil -, cît și forma populară
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
avea sensul "a scuipa", dar și, contextual, "a lovi". De la elementul lexical principal al locuțiunilor s-a format și un verb: a flitui "a ironiza", "a alunga", "a scuipa" (Croitoru-Bobârniche), "a mustra, a dojeni", "a goni, a alunga" (Volceanov). Expresia colocvială a da cu flit este foarte des folosită în stilul publicistic actual; toate exemplele care urmează sînt titluri jurnalistice: "Bucur îi dă cu flit latifundiarului din Pipera: "Nu plec de la Buzău!" (Gardianul, 11.12.2007); "Nicolas Sarkozy dă cu flit
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
Rodica Zafiu Unele expresii colocviale sunt relativ transparente: nu par să creeze dificultăți de înțelegere, dar se pot transforma în adevărate capcane pentru traducători, în măsura în care aceștia riscă să nu le descopere, în context, sensul figurat. Expresia de amorul artei e destul de cunoscută în registrul familiar
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
că DSP face controale «de amorul artei»” (ziare.com); „cei care habar nu aveau care era «tema» protestului, ci se aflau acolo doar de amorul artei” (korinams.ro). În asemenea cazuri, de amorul artei este un sinonim pentru și mai colocvialele formule ale gestului arbitrar, ale refuzului de a furniza explicații suplimentare, de tipul de chestie: „în amestec poți să pui și 2-3 linguri de ulei, așa, de amorul artei” (forum.softpedia.com)
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]