1,048 matches
-
este să nu depășesc simpla și inocenta constatare. Pentru că, de fapt, în UE - și asta v-o poate spune cineva care a fost oarecum înghițit de rutina întâlnirilor dintre miniștrii de Externe, altminteri delicioase, deloc încruntate, cât se poate de colocviale, de binevoitoare, de amabile -, a avea prezent înseamnă a avea identitate. Rodica Palade: Întâlnirile plăcute despre care vorbiți au însă în spate niște dosare bine lucrate. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar, bineînțeles, există și vendeta, există și Veneția secolului al XVI-lea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
a desemna noul produs poate fi considerată încă o dovadă a rezistenței francofoniei românești: apă plată (�cară sticle cu apă plată românească", Evenimentul zilei 20.10.2003) - calchiază fr. eau plate. În concurență cu plat, mai există totuși, în stilul colocvial, și formula fără bule: �ei țin post de când se știu, tot cu pâinică și apă fără bule" (Forum România Liberă, 15.03.2002). Oricum, adjectivul plat are avantajul lipsei de ambiguitate; dacă (prin calc din alte limbi) s-ar fi
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
apa gazoasă uite-te pe etichetă să fie gazoasă natural, și nu sifon", egirl.ro), gazeificată ("apa minerală, gazeificată", terapii-naturiste.com), carbonatată ("izvor de apă minerală carbonatată", eimobiliare.ro), acidulată ("acidulate: Borsec, Poiana Negri, Dorna", SoftPedia Forum) și mai ales, colocvial, sintagma cu bule ("de când beau plată parcă aia cu Ťbuleť îmi stă în gât", culinar.ro; "Apa cu bule, la loc de cinste�, Jurnalul Național 18.06.2004). Oficial - pe etichete, în publicitate - se folosește mai ales formula apă carbogazoasă
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
franceză și spaniolă, însă cu referiri și la alte limbi (italiană, catalană, germană, greacă). Materialul - adunat din presă, conversații cotidiene, forumuri din Internet - cuprinde formații ad-hoc, jocuri de cuvinte accidentale, dar și cuvinte care par să se impună în limbajul colocvial. În spaniolă, mai ales, productivitatea lexicală e impresionantă: sînt atestate diminutive (eurito, eurillo), jocuri de cuvinte, modificări fonetice voite (leuro, neuro, negro, oro) etc. Din citirea eronată a grafiei grecești provine un eipo, cu diminutivul eipito; bancnota/biletul de 500
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
la cunoștința publicului, după mai multe luni de la consumarea discuției. Aș fi înțeles rostul acestei dezvăluiri dacă ea ar fi avut, ca să zic așa, relevanță pentru țară. Adică dacă Băsescu i-ar fi mărturisit lui Gabriel Stănescu, prin intermediul acestei metafore colocviale cu licurici, că vrea să bage România în cine știe ce combinații păguboase de politică externă ținute departe de urechile opiniei publice. Or Băsescu i-a răspuns cu umor confidențial la întrebarea ce urmărește axa. Dar Gabriel Stănescu a așteptat luni de
Ce licurici mai ascunde Băsescu? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11395_a_12720]
-
sau identificări ale funcției). Scriitori, politicieni, actori, jurnaliști etc. sînt desemnați cel mai adesea prin numele de familie (cu noutatea relativă a aplicării frecvente a acestui tipar și numelor feminine: Morgenstern), uneori prin numele de botez (Hortensia, Camil, Nichita), marcate colocvial fiind mai ales trunchierile - Stolo, Măgu, Văcă, dar și Pata -, sau tratarea numelui propriu ca nume comun, prin articulare: ,farmecul sobru, justițiar, bine informat al Turcescului" (Academia Cațavencu, 24, 2004, 1). Sigla substantivizată produce un (discret) efect umoristic, prin impresia
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
dezvoltării ulterioare a limbii române literare". Justificarea din prefață echivala cu mărturisirea intenției de a oferi prin dicționar imaginea "publică" a scriitorului (nu și a jurnalistului). Din lista de cuvinte lipsesc astfel numeroși termeni "marginali" - arhaisme, neologisme, cuvinte populare și colocviale - pe care îi descoperim în diversitatea lexicală a postumelor și a publicisticii eminesciene. Junimismul caracudă și familia sa lexicală (caracudesc, caracudistic) apar în versurile glumețe cuprinse în vol. IV al Operelor (Caracuda în război, Cîntec caracudesc, Felicitare lui Samson Bodnărescu
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
mă sufocă, costumul mă falsifică. Protocolul îmi stîrnește ilaritate. Sînt alergic la surîsul de complezență, iar conversația "de dineu" mi se pare, intelectualmente, o umilință. Mă deprimă obligația de a rosti discursuri scrise de alții/.../. Sufăr de sincerism, sînt dubitativ, colocvial în exces, ironic. Pentru toate aceste neajunsuri, nu există în alcătuirea mea decît o singură compensație: sînt politicos, adică oricînd gata să-mi fac violență pentru a salva aparențele". Apoi începe să ne povestească în ce fel aceste "defecte" și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
enunțuri de tipul "discul va fi promovat printr-un turneu" (EZ 1938, 1998, 2). Termenului englezesc promotion îi corespunde în română actuala derivatul de la verb (infinitivul lung) promovare - care are același risc de ambiguitate. Poate și de aceea stilul publicistic colocvial adopta o abreviere (mai ales cu sensul "material publicitar", "campanie publicitară") - "Va mai amintiți promo-ul de la Antenă 1...?" ("22", 22, 4) sau chiar, cu intenții evident ludice, o transcriere fonetica și o adaptare morfologica destul de șocantă a cuvîntului englezesc: - "nu
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
transformare a eroului, în chiar primul paragraf al "Motanului încălțat", din ditamai motanul, într-o biată pisică). Totuși, în general respectivele "traduceri" păstrează elementele de bază ale modului de a povesti al lui D.F. Mă refer la: oralitate, caracterul familiar, colocvial și ludic, recurgerea la folclor și la limbajul sfătos al povestirilor populare sau culte, la denumiri preluate din viața de zi cu zi a țăranilor și târgoveților sau ale altor pături din așezările noastre în vremi trecute. După părerea mea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
explicativ, dar e înregistrată în volumul al IX-lea din Dicționarul limbii române (DLR), din același an; termenul e considerat “depreciativ”, fiindu-i indicată doar forma de feminin plural - radicale -, cu definiția “cuvinte alese, literare, neologice”. Sensul e mai curînd colocvial, nevehiculat de terminologia lingvistică specifică și marcat adesea, în scris, de ghilimelele distanței ironice. În DLR e ilustrat printr-un citat din Viața la țară a lui D. Zamfirescu (“Vrei să chem pe Turică să-ți mai spuie radicale?”); se
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
posibila confuzie între mașina de firmă și o mașină a unei firme ("Duminică, 24 ianuarie curent, la kilometrul 11..., neatenția și încrederea la volanul unei mașini de firmă, au fost principalii factori ..." - online.ro /timpolis /498). Circulația sintagmei în limbajul colocvial e confirmată de combinația ironică cu țoale: "Mașini bengoase (că asta-i expresia la modă), sedii ochioase, "țoale " de firmă, aparatură de-ți pică privirile în pantofi" (vlg.sisnet.ro /arhiva/ an2000); "Ei nu au bani, însă visează să poarte
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
cu diferențe semnificative (după cum pun sau nu în relief procesul global, rezultatul etc.): a scrie face abstracție de modul specific al acțiunii; a dactilografia e tehnic și implică de obicei actul mecanic și non-paternitatea textului; a bate la mașină e colocvial, dar foarte frecvent (chiar și redus la verb, care preia astfel sensul întregii sintagme 'am bătut un text de două pagini'). Măcar pentru generațiile următoare, care nu vor mai avea neapărat o cunoaștere directă a obiectului, noile ediții ale DEX
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistica
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.); - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte); - stil direct, stil indirect, stil indirect liber; - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon). CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). - Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). - Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistica
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
explicite și implicite. Tipuri de subordonate: - propoziții subiective; - propoziții completive directe; - propoziții declarative; - propoziții cauzale; - propoziții concesive; - propoziții consecutive; - propoziții finale; - propoziții condiționale și "periodo ipotetico"; - propoziții temporale; - propoziții relative. Anacolutul: sintaxa liberă. Vorbirea directă și indirectă. Registre lingvistice: - informal (colocvial), formal. TEXTE Tipuri de texte, moduri de expunere: - argumentativ; - expozitiv; - interpretativ și argumentativ; - descriptiv: Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, etc. Textul
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). - Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). - Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistica
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
explicite și implicite. Tipuri de subordonate: - propoziții subiective; - propoziții completive directe; - propoziții declarative; - propoziții cauzale; - propoziții concesive; - propoziții consecutive; - propoziții finale; - propoziții condiționale și "periodo ipotetico"; - propoziții temporale; - propoziții relative. Anacolutul: sintaxa liberă. Vorbirea directă și indirectă. Registre lingvistice: - informal (colocvial), formal. TEXTE Tipuri de texte, moduri de expunere: - argumentativ; - expozitiv; - interpretativ și argumentativ; - descriptiv: Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, etc. Textul
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]